Consiliul Europei a cerut astazi Belarusului să abolească imediat pedeapsa cu moartea după ce a executat doi bărbaţi acuzaţi de un omor triplu. Ieri, ziarul oficial Verni Grodno a publicat informaţia că cei doi bărbaţi, unul de 28 de ani şi altul de 29 de ani, au fost executaţi prin împuşcare. Ziarul nu a dat mai multe detalii.
Consiliul Europei afirmă într-o declaraţie oficială că „îşi menţine poziţia că moartea nu înseamnă dreptate” şi condamnă ferm această practică.
R. Belarus nu este membră a Consiliului Europei. A avut numai statut e observator pînă în anul 1997 cînd i-a fost suspendat.

Politia din Germania a arestat un bărbat de naţionalitate afgană sub suspiciunea că ar fi încercat să recruteze oameni sau finanţatori pentru reţeaua teroristă al-Qaeda şi Mişcarea Islamică din Uzbekistan. Procurorii federali spun că bărbatul, în vîrstă de 21 de ani şi identificat drept Omid H, ar fi publicat articole şi înregistrări video pe un site islamic în care glorifica atacurile teroriste cu intenţia de recruta militanţi şi de a obţine fonduri pentru reţelele teroriste. Bărbatul a fost arestat miercuri în apropiere de localitatea Kassel.

Procurorul şef militar al Rusiei, Serghei Fridinsky a declarat astazi că în acest an au crescut cu 15 % atacurile superiorilor asupra militarilor în termen ruşi şi că remarcă în rîndurile ofiţerilor ruşi sporirea gradului de violenţă împotriva subordonaţilor. Anul acesta au fost aduse în faţa instanţelor militare cazuri de violenţă şi umilire în care au fost implicaţi 75 de locotenenţi şi 170 de sergenţi.

Reprezentantul oficial al Ministerului rus de externe, Aleksandr Lukaşevici a declarat într-un briefing la Moscova, citat de agenţia Ria Novosti, că nu se văd progrese în elaborarea măsurilor de creştere a încrederii între cele doua maluri ale Nistrului, dar că Moscova va căuta să contribuie ca părţile transnistreană şi moldoveană să ajungă la o înţelegere.
Pe de altă parte, site-uri moldovene citează declaraţia de astazi a preşedintelui Comitetului pentru afaceri externe al Dumei de stat de la Moscova, Constantin Kosaciov care a spus că situaţia din Transnistria se degradează şi că perspectivele ca regiunea să obţină independenţa de Moldova sunt din ce în ce mai mici, astfel încit, consideră Kosaciov, ar fi nevoie de „schimbări politice şi strategice”. Constantin Kosaciov este un susţinător al candidaturii pentru preşedinţia regiunii a lui Anatoli Kaminski, în alegerile din luna decembrie a acestui an.
Reamintim că în regiunea transnistreană sunt desfăşuraţi drept efective de menţinere a păcii 400 de militari rusi, aproape 500 transnistreni, 355 moldoveni şi 10 observatori militari ucrainieni.

Alegerile prezidenţiale din Rusia vor avea loc probabil pe 4 martie 2012, au anunţat la Moscova oficialităţi din Comisia Electorală Centrală. Alegerile pentru Duma de Stat sunt prevăzute pentru 4 decembrie acest an.

Trupele NATO din provincia Herat din Afganistan au transferat astazi responsabilitatea pentru operaţiunile de securitate forţelor militare şi de poliţie afgane. Herat este a patra provincie din Afganistan în care a avut loc transferul de autoritate. Criticii unei retrageri pripite a trupelor NATO spun că măsura este motivată politic şi că nu reflectă capacitatea reală a forţelor afgane de a asigura într-adevar securitatea regiunii. În ultimul timp atacurile asupra trupelor NATO s-au înteţit în alte părţi ale Afghanistanului. Retragerea trupelor NATO ar trebui să aibă loc pînă la sfîrşitul anului 2014.

Grupul de hackeri Anonymus a anunţat că au pătruns în serverele Alianţei Nord Atlantice şi au publicat două documente oficiale ale NATO pe internet, anunţînd publicarea unor noi materiale „cu date interesante”. Potrivit agenţiei germane de ştiri DPA, care citează un oficial al NATO, alianţa ştie despre acest atac cibernetic şi îl condamnă. Recent au fost arestate mai multe persoane în Marea Britanie, Olanda si Statele Unite în legătură cu presupuse atacuri cibernetice asupra unor instituţii publice.

Parlamentul de la Chişinău a aprobat Strategia naţională anticorupţie pentru perioada 2011-2015. Proiectul strategiei a fost elaborat de expertii Centrului pentru Combaterea Crimelor economice si Corupţiei împreună cu experţi europeni şi moldoveni, iar proiectul a fost în dezbaterea societăţii civile.

În Parlament a avut loc o dispută între deputaţii Partidului Liberal şi ai Partidului Liberal Democrat pe tema raportului comisiei care anchetează modul în care a fost adoptată Legea cazinourilor. Liberalii au vrut raportul comisiei finalizat într-o săptămînă, în timp ce liberali democraţii au pledat pentru prezentarea lui în luna octombrie. La vot s-a decis ca această comisie sa prezinte raportul pînă la începutul lunii octombrie.
Legea de funcţionare a cazinourilor a fost amendată anul trecut de parlamentari şi guvernul a constatat că prin amendamentul cu care a fost promulgată, statul moldovean ar pierde o importantă sumă la buget şi a respins amendamentul. In consecinţă în aprilie anul acesta s-a decis formarea unei comisii de investigare a modalităţii în care a fost aprobată legea, comisie ce a fost condusa de deputata comunista Zinaida Chistrugă, care însă a demisionat din această funcţie.

Autorităţile locale vor avea dreptul să elibereze autorizaţii pentru desfăşurarea activităţilor comerciale potrivit modificărilor legislative aprobate astazi de deputaţi în prima lectură. Amendamentele sunt menite să contribuie la descentralizarea activităţii economice şi la acordarea unor puteri mai mari autorităţilor locale.

Deputatul Partidului Comunist, Igor Dodon a anunţat astazi că nu îşi va părăsi partidul şi că intenţionează să promoveze mai multe proiecte sociale menite să modernizeze partidul, Moldova, şi să contribuie la îmbunătăţirea vieţii moldovenilor. Este vorba de înfiinţarea unei fundaţii care se va ocupa de rezolvarea problemele locuitorilor din Chişinău, un proiect numit „Iubesc Moldova”, care se va desfăşura în raioane şi de înfiinţarea unui institut de „modernizare a Moldovei”.

Forţele de securitate din Belarus au reţinut zeci de protestatari care au participat ieri, ca in fiecare seară de miercuri de nouă săptămîni încoace, la protestele paşnice împotriva regimului preşedintelui Aleksandr Likaşenka. Protestatarii au cîntat melodia „Schimbare” a artistului sovietic Viktor Tsoi, care vorbea despre destrămarea URSS. Difuzarea cîntecului la posturile de radio a fost recent interzisă de autorităţi. La protestele de ieri participarea a fost mai redusă, relatează corespondenţii noştri de la Minsk. De la începutul protestelor şi pînă acum peste 1500 de oameni au fost arestaţi, întemniţaţi pentru cîteva zile sau amendaţi. Belarus traversează una din cele mai grave crize economice din istoria sa recentă, cu o inflaţie galopantă şi creşterea şomajului.

Franţa şi Germania au ajuns la o pozitie comună în ceea ce priveşte criza datoriilor din zona monedei unice europene. Întrevederea între cancelara Germaniei, Angela Merkel şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy s-a desfăşurat la Berlin şi a durat peste 7 ore. Întilnirea a avut loc înaintea summitului la vîrf al liderilor ţărilor din zona euro, început la Bruxelles la orele prînzului, și la care se discută al doilea ajutor financiar pentru Grecia. Doamna Merkel a declarat că reuniunea de la Bruxelles îşi propune să abordeze problema „de la rădăcină”.
Germania a propus iniţial ca băncile particulare să preia o parte din noul pachet de ajutoare pentru Grecia, dar Franţa a respins iniţial ideea argumentînd că ar putea duce la o criză bancară în toate ţările din zona monedei unice euro şi ar putea trage după sine şi Italia si Spania în degringolada financiară.

Primul cardinal romano-catolic din Belarus, Kazimir Swiontek, un apropiat al papaei Ioan Paul al doilea şi un fost prizonier politic în Gulagul sovietic, a murit astazi în vîrstă de 96 de ani. Swiontek s-a născut în Estonia în 1914 şi familia sa a fost exilată în Siberia. A devenit preot în 1939 şi în 1941 a fost arestat de sovietici, după ce aceştia au ocupat vestul Belarusului. În 1944 a fost arestat din nou şi trimis 10 ani în lagărele de muncă din Siberia şi de la cercul Arctic. În ciuda persecuţiilor la care a fost supus a continuat să slujească în localitatea Pinsk din Belarus şi a fost cel care a impus folosirea limbii belaruse în serviciul bisericii romano-catolice din această ţară. A fost făcut cardinal de Papa Ioan Paul al II-lea în 1994 şi este considerat unul dintre cei mai importanţi luptători pentru drepturile bisericii catolice din Belarus. O pătrime din populaţia acestei ţări este catolică.

O instanţă juridică superioară din oraşul Plovdiv a respins astazi cererea de extrădare în Rusia a unui refugiat cecen. Moscova a solicitat extrădarea lui Ahmed Chataev învinuindu-l de „participare la grupuri armate, racolare de persoane pentru crime teroriste şi pentru finanţarea terorismului”. Curtea de Apel din Plovdiv a decis că Ahmed Chataev are statut de refugiat, acordat in 2003 de Austria, valabil pretutindeni în ţările Uniunii Europene şi este apărat de Convenţia de la Geneva, care a fost semnată şi de Bulgaria.

Mormîntul în care se aflau rămăşiţele pămînteşti ale adjunctului lui Hitler, Rudolf Hess, din localitatea bavareză Wunsiedel, a fost dezafectat şi osemintele deshumate pentru a fi incinerate. Administraţia luterană a cimitirului a decis să nu mai extindă termenul de închiriere a locului pentru familia lui Hess din cauza faptului că devenise un loc de pelerinaj pentru grupurile neo-naziste. Hess a fost arestat în 1941 în Marea Britanie şi a fost condamnat la închisoare pe viaţă în cadrul procesului de la Nuremberg în 1946. La vîrsta de 93 de ani, în 1987 a fost găsit spînzurat în celula sa dintr-o închisoare din Berlin.

Liderii AIE au ţinut aseară în sfârşit o şedinţă îndelung amânată, după care au spus că au discutat „în linişte şi pace”. Potrivit liderului democrat Marian Lupu citat de Unimedia, printre proiectele discutate ieri au fost schimbările propuse de liberal-democraţi în modul de funcţionare a guvernului. Lupu a adăugat însă că o decizie asupra lor va fi luată abia la toamnă. PLDM doreşte printre altele desfiinţarea prezidiului guvernului, structură creată la începutul colaborării dintre actualele partide de guvernământ. Liberalii, prin vocea lui Mihai Ghimpu, au spus zilele trecute că asemenea modificări semnalează dorinţa liberal-democraţilor de a concentra puterea în mâinile unui singur om.

„Moldovagaz” spune că va cere ANRE mărirea tarifului la gaze pe fondul unei scumpiri „considerabile” a preţului de import. Începând de la 1 iulie, Moldova cumpără gaze din Rusia cu 360 de dolari pentru mia de metri cubi, adică cu 30% mai scump decât în trimestrul doi, iar preţul va ajunge către sfârşitul anului la 400 de dolari.
Iar de la anul, când gazele vor fi cumpărate în baza unui nou contract cu ruşii, încă nefinalizat, preţul va creşte din nou. Într-un interviu acordat Europei Libere directorul general ANRE Victor Parlicov a spus că tarifele vor trebui majorate şi că el personal ar fi de părere ca majorarea să înceapă cât mai curând şi să fie treptată. În acest fel, a spus Parlicov, se va evita şocul unei scumpiri singulare masive în ultima parte a anului.

Biroul de presă al preşedinţiei franceze spune că Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel au ajuns la o poziţie comună în privinţa crizei datoriilor din zona euro, după şapte ore de discuţii la Berlin. Înţelegerea a venit înaintea reuniunii liderilor din UE care discută astăzi la Bruxelles un nou credit de salvare pentru Grecia, menit să împiedice problemele financiare ale Atenei să contamineze economiile altor ţări din zona euro ca Italia sau Spania. Detaliile înţelegerii dintre Sarkozy şi Merkel nu au fost făcute publice. Un purtător de cuvânt guvernamental francez a spus astăzi că înţelegerea franco-germană este „esenţială”, dar nu suficientă, pentru că Parisul şi Berlinul vor mai trebui să obţină aprobarea tuturor liderilor din UE la summitul de astăzi de la Bruxelles.

Avocatul ultimului fugar suspectat de crime de război în fosta Iugoslavie a spus că Goran Hadzic ar putea fi extrădat tribunalului ONU de la Haga mâine, vineri. Avocatul Tom Fila a adăugat că clientul său, care a fost arestat ieri lângă Novi Sada, a semnat o declaraţie prin care se obligă să nu conteste extrădarea.
Vorbind astăzi dimineaţă la Belgrad, avocatul a mai spus că Hadzic „este gata să plece (la Haga) chiar acum”, dar a insistat să-şi vadă familia şi prietenii înainte de plecare. Una din întâlniri este programată pentru mâine dimineaţă. Hadzic, etnic sârb din Croaţia, este acuzat de mai multe crime de război, inclusiv de uciderea prizonierilor croaţi la Vukovar în octombrie 1991.

O inspecţie a asistenţei guvernamentale americane pentru străinătate a ajuns la concluzia că banii acordaţi Afganistanului pot ajunge pe căi ocolite în mâinile insurgenţilor şi alimenta corupţia. Raportul inspectorilor recomandă guvernului american să ia măsuri pentru a împiedica fraudele şi deturnările care se petrec în Afganistan. În raport se spune că o parte însemnată din vina pentru acest fenomen revine guvernului de la Kabul, care ezită să pedepsească actele de corupţie.

Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a semnat o lege care interzice vânzarea berii în aer liber şi pe timp de noapte. Legea care ar urma să intre în vigoare în 2013 va face imposibilă vânzarea berii la chioşcuri sau în gările feroviare şi după ora 23.00, până la opt dimineaţa. Oficiali din industria berii spun că 30% din consumul de bere din Rusia are loc tocmai în asemenea locuri şi pe timpul nopţii. În preferinţele alcoolice ale ruşilor vodca se află în continuare pe primul loc, dar în ultimii ani consumul de bere a crescut constant.

Preţul gazelor ar putea creşte cu peste 10%, anunţă Moldpres citând afirmaţii ale directorului ANRE Victor Parlicov. El a declarat ieri că scumpirea preţului plătit de consumatori reflectă creşterea treptată a costului gazelor importate din Federaţia Rusă.
Din trimestrul trei, Moldova va plăti peste 360 de dolari faţă de mia de metri cubi, iar în ultima parte a anului curent, preţul ar putea ajunge la 400 de dolari. Preţul gazelor după anul nou va depinde de un nou contract pe care Moldova îl negociază cu subsidiara furnizorului rus, Gazpromexport.

Ministrul educaţiei a promis din nou că reforma din învăţământ nu va duce la concedieri din rândul cadrelor didactice. Vorbind ieri la o conferinţă de presă la Chişinău, Mihai Şleahtiţchi a insistat că alte schimbări vor fi necesare mai ales din cauza scăderii drastice a numărului de elevi. Dintre aceste schimbări, ministrul a enumerat ieri reorganizarea mai multor şcoli şi licee în gimnazii, angajarea profesorilor prin concurs şi eficientizarea cheltuielilor de tot felul. Potrivit datelor ministerului educaţiei, numărul copiilor şcolarizaţi în Moldova a scăzut de la 620.000 în 2001 la 390.000 în 2010.

Partidul Comuniştilor a spus că este deschis ideii unei coaliţii largi de guvernământ, mai ales că la nivel local, după alegerile din iunie, colaborarea cu partidele de la guvernare funcţionează. Porivit Moldpres, şefa fracţiunii comuniste din parlament, Maria Postoico, a spus ieri că actuala guvernare rămâne ineficientă, inclusiv în legislativ, ale cărui lucrări comuniştii le boicotează. „Noi am luat decizia de a boicota şedinţele pentru ca să se vadă clar cum activează AIE”, a spus ieri Postoico citată de Moldpres.