O explozie puternică la sediul guvernului norvegian din capitala Oslo a avariat oficiul premierului Jens Stoltenberg, a ucis cel puţin şapte oameni şi a rănit 15.

Tot astăzi, un bărbat înarmat a deschis focul la o tabără de la Utoya, lângă Oslo, a aripei tinere a Partidului Muncii condus de premierul norvegian. Potrivit relatărilor de presă, câţiva oameni au fost ucişi, iar atacatorul capturat.

Poliţia spune că explozia din capitală a fost cauzată de „una sau mai multe bombe” şi că între cele două atacuri, de la Oslo şi de la Utoya, există o legătură.

Premierul Stoltenberg care nu se afla în oficiu în momentul exploziei a declarat că situaţia este „foarte serioasă”, dar că e prea devreme pentru a se putea spune că ar fi vorba de atacuri teroriste. Norvegia, membră a NATO şi implicată în operaţiunile din Afganistan şi Libia a primit în trecut ameninţări.

Ministerul moldovean de externe a criticat limbajul folosit de un diplomat rus pentru a descrie ceea ce a numit „blocada” economică a regiunii transnistrene pe care ar fi impus-o guvernul de la Chişinău şi autorităţile Ucrainei în 2006. Răspunzând unei întrebări a agenţiei Regnum, un purtător de cuvânt al ministerului rus de externe a mai spus joi că în urmă cu 5 ani Chişinăul a „extins unilateral legislaţia moldovenească” asupra regiunii transnistrene şi că numai datorită intervenţiei ruseşti Tiraspolul a putut relua comerţul extern. Într-un comunicat de presă, ministerul de externe moldovean a spus astăzi că Chişinăul a acţionat în 2006 pentru a ajusta „operaţiunile de export-import la standardele internaţionale” şi că de atunci peste 700 de întreprinderi transnistrene au intrat în câmpul legal, înregistrându-se la Chişinău.

O bombă a explodat în centrul capitalei norvegiene Oslo în această după amiază.
Poliţia spune că explozia puternică s-a soldat cu morţi şi răniţi şi a avariat mai multe clădiri guvernamentale, inclusiv sediul premierului norvegian, Jens Stoltenberg, care nu se afla în clădire. Poliţia a evitat să comenteze asupra cauzelor şi nimeni nu şi-a revendicat responsabilitatea pentru explozie, dar Norvegia, membră a NATO şi implicată în operaţiunile din Afganistan şi Libia a primit în trecut ameninţări.

Ministrul justiţiei, Oleg Efrim s-a retras din conducerea Consiliului prezidenţial pentru reforma din justiţie pentru a-i ceda locul de vicepreşedinte unui reprezentant al societăţii civile. Efrim a făcut anunţul după ce preşedintele interimar Marian Lupu a refuzat să-l înlocuiască pe celălalt vicepreşedinte, adjunctul său pe linie parlamentară şi de partid, Vlad Plahotniuc. „Dacă domnul Lupu ţine foarte mult la păstrarea domnului Plahotniuc în conducerea acestui consiliu, i-am propus să mă substituie pe mine în funcţia de vicepreşedinte cu un reprezentant al societăţii civile.”
Efrim crede că reforma supervizată de consiliul prezidenţial va fi lipsită de credibilitate dacă societatea civilă va juca numai un rol decorativ.

Majoritatea parlamentară a votat în lectură finală pentru desfiinţarea judecătoriilor economice ale căror competenţe şi angajaţi vor fi transferaţi în instanţele de drept comun. Procesul va dura jumătate de an de la intrarea legii în vigoare.
Reforma elaborată de Ministerul Justiţiei este menită să prevină şi concentrarea litigiilor de afaceri în mâinile unui grup mic de magistraţi, tentaţi să ia mită.
25 de judecători din instanţele economice şi cele militare, care de asemenea vor fi desfiinţate vor primi oferte de reangajare la celelalte instanţe. Câţiva deputaţi cred că judecătorii vizaţi pot opri reforma, plângându-se Curţii Constituţionale că le-ar încălca mandatul.

Moldova va primi aproape 9 milioane de dolari din partea Statelor Unite pentru a consolida instituţiile statului de drept în următorii patru ani. Guvernul de la Chişinău a semnat astăzi acordul de finanţare cu Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională.
La o ceremonie oficială, premierul Vlad Filat a spus că programul finanţat din ajutoarele americane va crea un mecanism care să-i motiveze pe judecători şi procurori la combaterea crimelor şi să-i facă mai responsabili. Uniunea Europeană a promis Moldovei alte 50 de milioane de euro pentru reforma din justiţie.

Grănicerii moldoveni vor fi înlocuiţi cu poliţişti de frontieră, iar Serviciul de Grăniceri se va contopi cu Biroul de Migraţie şi Azil într-o reformă menită să apropie Moldova de ridicare vizelor europene. Parlamentul a votat astăzi în prima lectură câteva amendamente care vor modifica regimul de graniţă şi reglementa activitatea unui nou Serviciu pentru Migraţie şi Frontieră.
Directorul actualului Serviciu de Grăniceri, Roman Revenco a spus că reforma este prevăzută de planul de acţiuni cu Uniunea Europeană pentru liberalizarea regimului de viză.

Parlamentul a abolit astăzi un nou set de reglementări în mediul de afaceri pentru a simplifica activitatea întreprinzătorilor. Pachetul legislativ supranumit „Ghilotina 2” prevede între altele crearea unui ghişeu unic la înregistrarea întreprinderilor şi modificarea actelor statutare. Ghişeul va care va concentra funcţii îndeplinite astăzi de câteva instituţii separate.

Biroul Naţional de Statistică spune că salariul mediu pe economie a înregistrat în luna mai o creştere de aproape 13 la sută faţă de mai anul trecut şi s-a ridicat la 196 de euro.
Elenei Vitcărău care conduce direcţia de statistică a pieţei muncii a declarat agenţiei Moldpres că cea mai mare creştere de peste 14 la sută s-a înregistrat în sfera bugetară unde salariu mediu a ajuns la 181 de euro. Datele BNS mai arată că salariul mediu în sfera bugetară rămâne mai mic decât cel din economia reală, care a crescut de asemenea în ultimul an.

Ultimul fugar bănuit de crime de război în Balcani, fostul lider al sârbilor croaţi Goran Hadzic a ajuns astăzi în Olanda pentru a fi judecat de Tribunalul ONU de la Haga. Hadzic a fost capturat miercuri în oraşul Novi Sad din nordul Serbiei. Extrădarea sa a fost anunţată azi dimineaţă la Belgrad de şefa ministerului sârb al Justiţiei, Snezana Malovic.
Malovic a spus că prin actul de extrădare Serbia a încheiat cel mai dificil capitol în cooperarea cu tribunalul de la Haga, îndeplinindu-şi toate obligaţiile.
Hadzic este acuzat de crime împotriva umanităţii pe care le-ar fi comis în războiul din Croaţia între 1991 şi 1995.

Ministrul grec de finanţe a promis că Grecia va continua măsurile de reducere a deficitului bugetar în schimbul noului pachet de ajutoare pentru ţara îndatorată. Evangelos Venizelos a spus că împrumuturile de 109 miliarde de euro la dobândă mică aprobate joi de ţările zonei euro şi Fondul Monetar Internaţional sunt o mare uşurare pentru finanţele greceşti, iar efectele se vor resimţi treptat în economia reală.
Euro a crescut astăzi la burse după semnalul că Atena va evita intrarea în incapacitate de plată.

Insurgenţii somalezi afiliaţi reţelei al-Qaeda au dezminţit ridicarea interdicţiei de acces pentru mai multe agenţii umanitare occidentale şi au descris drept „propagandă” relatările despre foamete. Gruparea Al-Shabab au impus în 2009 interdicţiile de acces în regiunile pe care le controlează.
Naţiunile Unite au spus săptămâna aceasta că două regiuni din sudul ţării aflate sub controlul rebelilor sunt afectate de foamete după cea mai puternică secetă în jumătate de secol. ONU spune că va oferi în zilele următoare alimente pentru 175 de mii de oameni din sudul Somaliei.

Procurorii georgieni au anunţat că vor cere pedepse cu suspendare în loc de condamnarea la închisoare a celor trei fotoreporteri judecaţi pentru spionaj în favoarea Rusiei.
Procuratura georgiană spune că le va face această favoare acuzaţilor pentru că aceştia şi-au recunoscut vina şi au oferit „informaţii de importanţă deosebită” pentru securitatea naţională a Georgiei despre activitatea spionajului rus pe teritoriul ţării.
Moscova dezminte acuzaţiile că ar desfăşura operaţiuni secrete în Georgia. Cei trei fotoreporteri, între care fotograful personal al preşedintelui georgian, au fost arestaţi pe 7 iulie. Organizaţii ale jurnaliştilor au protestat, spunând că arestul este un abuz împotriva libertăţii presei.

Parlamentul de la Chişinău a votat în lectură finală proiectul de lege care prevede lichidarea instanţelor judecătoreşti specializate, adică judecătoria militară, judecătoria economică de circumscripţie, Curtea de apel economică. Măsura va intra în vigoare șase luni după publicarea ei în Monitorul oficial, informează agenţia InfoPrimNeo. Liderul liberal Mihai Ghimpu a propus ca preşedinţii şi vicepreşedinţii acestor instanţe, odată transferaţi la judecătorii, să primească salariu de judecător şi nu pe cel din prezent. Propunerea liberală a fost susţinută de liberal-democraţi şi a fost acceptată.

Potrivit autorului studiului realizat de IDIS Viitorul şi intitulat „Tensiunile sociale în urma înregistrării Legii islamice în Republica Moldova” Ghenadie Mocanu, discuţiile privind modificarea legii cultelor ar trebui reluate. In studiu se susţine că Moldova trebuie să stabilească criterii clare pentru respectarea drepturilor minorităţilor religioase, care este si o condiţie a obţinerii regimului liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. In opinia sa, pentru a se evita „tensiunile sociale” într-o ţară în care peste 90 % dintre locuitori se declară creştini ortodocşi, trebuie definită cît mai limpede noţiunea de „cult”

În primele șapte luni ale acestui an, poliţia moldovenească a documentat 1054 de infracţiuni legate de droguri, dar numai 2 % dintre ele nu au fost descoperite, informează agenţia Moldpres.

Ministrul grec de finanţe, Evanghelos Venizelos a salutat decizia Uniunii Europene de a acorda un nou ajutor financiar Greciei pentru a evita intrarea ţării în faliment. El a promis să continue reformele şi să mărească veniturile la bugetul de stat, diminuînd cheltuielile bugetare. Ieri, liderii din ţările euro au decis acordarea a 109 miliarde de euro Greciei, peste cele 110 miliarde împrumutate anul trecut. Ca urmare pe pieţele valutare valoarea monedei unice europene a crescut în raport cu dolarul american.

De la Belgrad se relatează că fostului lider al croaţilor sîrbi Goran Hadzic s-a permis să îşi viziteze mama bolnavă înainte de a fi extrădat la Tribunalul pentru crime de război de la Haga. Hadzic este pus sub acuzare de tribunalul ONU pentru 14 vini, printre care crime împotriva umanităţii în timpul războiului dintre Serbia şi Croaţia din 1991-1995, inclusiv de a fi răspunzător pentru masacrul de la Vukovar, în care 200 de prizonieri croaţi au fost ucişi după devastarea oraşului.

Forţele NATO din Afganistan au anunţat că peste 50 de insurgenţi au fost ucişi noaptea trecută într-o operaţiune care a ţintit o tabără de instrucţie a militanţilor din provincia Paktika, din sud-estul Afganistanului. NATO spune că tabăra pregătea militanţi străini şi avea legături cu talibanii şi reţeaua al-Qaeda.

Secretarul de stat american, Hillary Clinton s-a întilnit în această dimineaţă cu omologul său chinez Yang Jiechi, în marginea reuniunii de securitate regională din Indonezia. Potrivit relatărilor convorbirile s-au axat pe relaţiile dintre China şi ţările din regiune ca urmare a tensiunilor legate de pretenţiile teritoriale faţă de insulele strategice din Marea Chinei de Sud. Ministrul chinez de externe i-a cerut doamnei Clinton ca Statele Unite să „respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a Chinei” şi poziţia autorităţilor comuniste de la Beijing faţă de Tibet. Doamna Clinton va participa la şedinţa miniştrilor de externe din ţările ASEAN şi apoi are planifucată pentru sfărşitul săptămînii vizite în Hong Kong şi China.

Deputatul Partidului Comunist, Igor Dodon a anunţat că nu îşi va părăsi formațiunea şi că intenţionează să promoveze mai multe proiecte sociale menite să modernizeze partidul, Moldova, şi să contribuie la îmbunătăţirea vieţii moldovenilor. Este vorba de înfiinţarea unei fundaţii care se va ocupa de rezolvarea problemele locuitorilor din Chişinău, un proiect numit „Iubesc Moldova”, care se va desfăşura în raioane şi înfiinţarea unui Institut de „modernizare a Moldovei”.

Reprezentantul oficial al ministerului rus de externe Aleksandr Lukaşevici a declarat într-un briefing ieri la Moscova, citat de agenţia Ria Novosti că nu se văd progrese în elaborarea măsurilor de creştere a încrederii între cele două maluri ale Nistrului, dar că Moscova va căuta să contribuie ca părţile transnistreană şi moldoveană să ajungă la o înţelegere.
Pe de altă parte, preşedintele Comitetului pentru afaceri externe al Dumei de Stat de la Moscova, Constantin Kosaciov care a spus că situaţia din Transnistria se degradează şi că perspectivele ca regiunea să obţină independenţa de Moldova sunt din ce în ce mai mici, astfel încît, consideră Kosaciov, ar fi nevoie de „schimbări politice şi strategice”. Constantin Kosaciov este un susţinător al candidaturii pentru preşedinţia regiunii a lui Anatoli Kaminski, în alegerile din luna decembrie a acestui an.

Liderii ţărilor din zona monedei unice, euro, reuniţi ieri la Bruxelles, au căzut de acord să ofere un nou ajutor financiar Greciei pentru a evita falimentul acestei ţări şi deprecierea euro-ului. Uniunea Europeană pune la dispozitia Greciei încă 109 miliarde de euro iar băncile şi alţi investitori particulari 50 de miliarde. Înţelegerea a fost salutată de preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, care a spus că de la izbucnirea crizei este pentru prima dată cînd „politica merge împreună cu pieţele „iar preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy a declarat că lideri ţărilor din zone euro au dovedit că ştiu să facă ceea ce trebuie pentru a salva moneda unică europeană.

Şeful delegaţiei Fondului Monetar Internaţional la Bucureşti, Jeffrey Franks a declarat ieri că este un fapt îmbucurător că Romania îşi menţine redresarea economică dar ea ar trebui să fie resimţită şi de populaţie, căreia să îi crească puterea de cumpărare. Într-o întrevedere cu preşedintele Senatului Romaniei, social-democratul Mircea Geoană, domnul Franks a spus că Romania trebuie să menţină riscurile la un nivel scăzut şi să continue reformele iniţiate de actualul guvern şi redresarea economică. Potrivit agenţiei Mediafax, oficialul FMI de la Bucureşti şi-a exprimat încrederea în perspectivele economice europene.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a cerut încă o dată congresmanilor să facă ceva „important” pentru a micşora deficitul bugetar al ţării. Mesajul a fost transmis într-un interviu cu publicaţia USA Today, pe fundalul neajungerii la o înţelegere între democraţi şi republicani despre ridicarea plafonului de îndatorare a Statelor Unite. Democraţii susţin mărirea taxelor, o variantă respinsă de republicanii din opoziţie. Dacă pînă la 2 august nu se ajunge la nici o înţelegere, guvernul american nu va putea să plătească salariile şi pensiile. Instituţiile financiare internaţionale au avertizat că o astfel de eventualitate ar duce Statele Unite într-o recesiune majoră şi ar avea impact asupra pieţelor financiare ale lumii.