Poliţia norvegiană a pus în libertate şase persoane reţinute astăzi într-un raid la Oslo după ce a constatat că nu au nici o legătură cu dublul atac de vineri, soldat cu 93 de morţi şi aproape o sută de răniţi. Agenţia Reuters relatează că poliţiştii încearcă să stabilească dacă suspectul principal, Anders Behring Breivik, în vârstă de 32 de ani, a acţionat de unul singur, aşa cum susţine el prin intermediul avocatului său.
Avocatul Geir Lippestad a spus astăzi că suspectul este conştient că a comis o atrocitate, dar crede că ea a fost necesară pentru a „trezi societatea”. Potrivit unei lungi postări pe internet pe care Behring Breivik şi-a revendicat-o, el dorea eliminarea musulmanilor, multiculturaliştilor şi marxiştilor.

În largul coastei de vest a Africii piraţii au capturat un tanc petrolier italian cu echipaj format din căpitanul român, doi italieni şi 20 de filipinezi. Tankerul „Anema e Core” se afla în Golful Guineei, în dreptul statului Benin. Ministerul de externe de la Roma a spus că a luat legătura cu proprietarul din Napoli al navei şi urmăreşte situaţia cu cea mai mare atenţie.
Piraţii sunt mai activi în estul Africii, unde au capturat sute de nave, dar în ultima vreme operează şi pe coasta de vest.

860 de perechi de gay şi lesbiene urmau să-şi spună „da” în oraşul New York astăzi, după intrarea în vigoare la miezul nopţii a legii care permite căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Începând de la 24 iunie, când legea a fost adoptată de legislativul statului, New York a devenit cel mai mare dintre statele americane în care căsătoriile între persoane de acelaşi sex sunt legale. Celelalte sunt Vermont, Connecticut, Iowa, Massachusetts, New Hampshire şi Districtul Columbia, unde se află capitala Statelor Unite.
Unele din căsătoriile programate pentru astăzi la New York vor fi oficiate chiar de primarul oraşului, Michael Bloomberg, care a fost unul din susţinătorii legii.
Potrivit agenţiei DPA, deşi este duminică, zi de odihnă pentru oficiile stării civile, mulţi dintre funcţionari s-au hotarât să lucreze fără plată, pentru a onora intrarea în vigoare a legii.

Autorităţile norvegiene spun că principalul suspect în explozia de la Oslo şi masacrul de pe insula Utoeya, soldate vineri cu aproape o sută de morţi şi aproape o sută de răniţi, şi-a recunoscut faptele, dar respinge răspunderea penală. Poliţia norvegiană a mai spus că suspectul Anders Behring Breivik, susţine că în atacurile de vineri a acţionat de unul singur, iar anchetatorii nu au în vedere vreun posibil complice.
Avocatul suspectului a declarat că Behring Breivik i-a mărturisit că faptele lui au fost „atrocităţi”, dar şi că „în mintea lui erau absolut necesare” pentru schimbarea societăţii.
Anchetatorii spun că norvegianul de 32 de ani cu vederi de dreapta era adversar declarat al multiculturalităţii, adică al convieţuirii persoanelor cu origini naţionale diferite.
Explozia din centrul capitalei Oslo s-a soldat cu şapte morţi. Alte 85 de persoane au fost mitraliate câteva ore mai târziu la o tabără de vară a partidului de guvernământ, de centru-stânga. 97 de persoane au fost rănite, iar câteva sunt încă date dispărute atât la clădirea ministerială din capitală, cât şi pe insulă. Suspectul este acuzat de terorism.

În oraşul Aden din Yemen o maşină a explodat astăzi lângă o cazarmă, omorând cel puţin opt soldaţi şi rănind câteva zeci.
Oficialii yemeniţi spun că explozia s-a produs la poarta cazărmii, unde o coloană de vehicule încărcate cu soldaţi şi muniţie se pregătea să plece în misiune într-o provincie învecinată, unde armata luptă de mai multă vreme cu militanţii Al Qaeda. Oficialii spun că printre cei ucişi se numără un maior şi un locotenent-colonel.
AP notează că explozia de astăzi de la Aden a fost a doua de acest fel produsă în oraşul-port de la Marea Arabiei în ultimele două luni.
Yemenul, ţară săracă din sudul peninsulei arabe, găzduieşte una din cele mai active grupări din cadrul reţelei teroriste Al Qaeda.

În China, echipele de salvare continuă căutările în urma catastrofei feroviare de sâmbătă, când un tren de mare viteză a lovit un tren oprit pe şine în provincia Zhejiang, la aproape 1500 de kilometri sud de Beijing. Până acum bilanţul morţilor este de 35, iar numărul răniţilor se ridică la 210.
Se relatează că primul tren a rămas fără curent în urma unui fulger şi s-a oprit, fiind apoi lovit din spate de trenul de mare viteză.
Reuter relatează că printre morţi se numără doi străini şi că aceasta a fost cea mai mare catastrofă feroviară din China din ultimii trei ani şi cea mai gravă petrecută în reţeaua trenurilor de mare viteză, care se extinde rapid.

Letonii au votat pentru dizolvarea Parlamentului, într-un efort de a diminua influenţa aşa-numiţilor oligarhi din lumea afacerilor. După numărarea a peste două treimi din voturile exprimate la referendumul de sâmbătă, Comisia electorală centrală de la Riga a informat că 95% din participanţi sunt în favoarea dizolvării Parlamentului, numit Saeima.
Referendumul deschide calea unor alegeri anticipate în septembrie, adică la mai puţin de un an de la alegerile precedente, din octombrie 2010.
Consultarea populară de ieri a avut loc pe fondul creşterii îngrijorărilor că oamenii de afaceri bogaţi implicaţi în politică, oligarhii, ar avea un cuvânt prea greu de spus în luarea deciziilor importante pentru ţară, folosindu-se în primul rând de parlament.

Cântăreaţa britanică Amy Winehouse a fost găsită moartă ieri în casa ei de la Londra, la vârsta de 27 de ani.
Winehouse a devenit celebră în 2006 cu albumul „Back to Black”, un amestec de jazz, rock şi pop care i-a adus cinci premii Grammy, făcând-o una din cele mai originale stele ale muzicii contemporane. Cântăreaţa era însă cunoscută pentru consumul ei excesiv de alcool şi droguri.
Luna trecută Winehouse şi-a anulat un turneu european după ce primul concert, la Belgrad, a fost un fiasco, cel mai probabil pentru că muziciana era sub influenţa alcoolului sau a drogurilor. Huiduită de spectatorii sârbi, Winehouse a revenit acasă la Londra, iar managerul ei a avertizat că „recuperarea” va dura.

În Norvegia, bilanţul victimelor s-a ridicat la 92 de morţi în urma dublului atac de vineri după amiaza – explozia din centrul capitalei Oslo şi mitralierea tinerilor într-o tabără de partid.
Poliţia a arestat un norvegian de 32 de ani cu vederi de extremă dreapta, bănuit că ar fi executat ambele atacuri.
Potrivit ultimelor informaţii, 85 de oameni au fost ucişi de rafalele trase de suspect la o tabără de vară a tineretului laburist pe insula Utoya în apropiere de Oslo.
Masacrul a avut loc la câteva ore după o puternică explozie în centrul capitalei norvegiene, care a ucis alţi 7 oameni şi a avariat mai multe clădiri guvernamentale.

Un tren de mare viteză a deraiat astăzi în estul Chinei. Numărul victimelor nu este deocamdată cunoscut. Agenţia oficială Xinhua relatează că cel puţin două vagoane au căzut într-un râu. Pe 30 iunie, premierul chinez Wen Jiabao a inaugurat oficial o linie ferată modernă de mare viteză în valoare de 33 de miliarde de dolari între Beijing şi Shanghai.

În Belgia, a intrat în vigoare astăzi legea care interzice portul vălului în public.
Interdicţia prevede că nici o persoană nu-şi poate acoperi faţa în măsura în care să nu poată fi identificată. Încălcarea interdicţiei se pedepseşte cu amendă echivalentă cu 200 de dolari. În timp ce criticii legii spun că este îndreptată împotriva femeilor musulmane, sprijinitorii ei spun că vălul este un simbol al oprimării femeii. O interdicţia asemănătoare este în vigoare în Franţa din luna aprilie.

Forţele germane sub umbrela NATO au transferat astăzi celor afgane responsabilităţile de securitate la Mazar-e-Sharif, capitala provinciei Balkh din nordul Afganistanului.
Guvernatorul local, Atta Mohammad Noor a spus la ceremonia transferului că autorităţile afgane înţeleg că ar fi „iraţional să se pună pentru totdeauna povara asigurării securităţii” pe umerii partenerilor internaţionali.
Oficialul şi-a mai exprimat speranţa că forţele afgane nu vor întâmpina dificultăţi majore pe termen scurt, dar că, pe termen lung se vor confrunta cu „numeroase provocări” din partea teroriştilor.
Forţele internaţionale planifică să încheie în 2014 transferul responsabilităţilor de securitate către forţele afgane.

Partidul Liberal Democrat al premierului Vlad Filat a obţinut astăzi şefia în două raioane noi, la Glodeni şi Cimişlia. Potrivit postului Publika TV, liberal-democratul Valeriu Ţarigradschi a fost ales preşedinte de raion la Glodeni de consilierii PLDM, PL şi PD coalizaţi după modelul alianţei de guvernare centrale. La Cimişlia, a fost ales preşedinte de raion Ion Veveriţă cu voturile consilierilor liberal-democraţi şi liberali, unui comunist şi unui independent. Numai un consilier democrat a votat pentru, iar alţi cinci nu au participat la şedinţa consiliului municipal. După votul de la Glodeni şi Cimişlia, liberal-democraţii conduc 14 raioane din 32 iar Alianţei pentru Integrare Europeană îi revin în total 20. Comuniştii au preşedinţi în 10 raioane, iar în altele două - preşedintele încă nu a fost ales.

Premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan a declarat că normalizarea relaţiilor cu Israelul este o chestiune „de neimaginat” pentru Ankara, dacă nu primeşte scuze pentru raidul israelian din mai 2010 asupra unei nave turceşti care se îndrepta spre Gaza.
Vorbind la Istanbul o întâlnire cu ambasadorul palestinian, Erdogan a mai spus că Israelul trebuie să mai achite compensaţii familiilor victimelor şi să ridice blocada din fâşia Gaza. Nouă activişti turci au fost ucişi în raidul israelian. Guvernul Israelului spune că este gata să-şi exprime regretul pentru pierderea de vieţi omeneşti, dar nu-şi va cere scuze şi nu va plăti compensaţii directe.

O grevă generală în India a paralizat regiunea Kashmir populată preponderent de musulmani în a doua zi de proteste faţă de presupusa violare a unei femei de către doi militari. Majoritatea magazinelor, şcolilor şi oficiilor de la Srinagar şi alte oraşe s-au închis din cauza grevei. Vineri, protestatarii au incendiat maşini şi au intrat în altercaţii cu poliţia. O femeie căsătorită, în vârstă de 25 de ani, din raionul Kulgam spune că a fost răpită şi violată, marţi, de doi bărbaţi purtând uniforma armatei indiene. Separatiştii din Kashmir care au convocat protestele cer o anchetă independentă din partea organizaţiilor pentru drepturile omului şi ONU.

Conducerea militară a Egiptului acuză de nesupunere o formaţiune pro-democraţie care a contribuit la răsturnarea regimului lui Hosni Mubarak iarna trecută.
Acuzaţiile împotriva organizaţiei „6 Aprilie” au fost lansate după ce sute de oameni au încercat să picheteze astăzi sediul ministerului apărării de la Cairo, în semn de protest faţă de procesul lent împotriva foştilor demnitari.
Mulţi egipteni sunt tot mai nemulţumiţi de conducerea militară de tranziţie pe care o acuză de tergiversarea reformelor democratice şi păstrarea în guvern a câtorva demnitari ai regimului Mubarak.

În Norvegia, bilanţul victimelor s-a ridicat la 91 de morţi în urma dublului atac de vineri după amiaza – explozia din centrul capitalei Oslo şi mitralierea tinerilor într-o tabără de partid.
Poliţia a arestat un norvegian de 32 de ani cu preocupări de extremă dreapta, bănuit că ar fi executat de unul singur ambele atacuri.
Potrivit ultimelor informaţii ale poliţiei, 84 de oameni au fost ucişi de rafalele trase de suspect la tabără de tineret a Partidului Muncii aflat la guvernare. Masacrul pe insula Utoya în apropiere de Oslo a avut loc la câteva ore după o puternică explozie în centrul capitalei norvegiene, care a ucis alţi 7 oameni şi a avariat mai multe clădiri guvernamentale.
Anchetatorii au descoperit că linkurile de pe computerul de acasă al suspectului sugerează că ar fi un „fundamentalist creştin” de dreapta.

Parlamentul a aprobat vineri desfiinţarea judecătoriilor economice, ale căror competenţe şi angajaţi vor fi transferaţi în instanţele de drept comun în decurs de jumătate de an. Proiectul de lege lansat imediat după schimbarea puterii, în urmă cu aproape doi ani, a trenat multă vreme. Reforma are scopul să combată mita şi să prevină concentrarea litigiilor de afaceri în mâinile unui grup mic de magistraţi, a declarat ministrul Justiţiei, Oleg Efrim: „Cred că este o mare victorie. Două instanţe, una la etajul 1 şi alta la etajul doi judecau tot ce este legat de economie.” 25 de judecători care lucrează în instanţele economice şi cele militare, desfiinţate şi acestea, vor primi oferte de reangajare la instanţele de drept comun. Unii deputaţi cred că judecătorii vizaţi pot bloca reforma, plângându-se Curţii Constituţionale că le-ar fi încălcat mandatul.

Biroul Naţional de Statistică spune că salariul mediu pe economie a fost în luna mai cu 13 la sută mai mare decât cu un an în urmă, ajungând la 196 de euro. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în sfera bugetară unde salariu mediu a ajuns la 181 de euro, dar a rămas cu câteva zeci de euro mai mic decât media din economia reală.

Parlamentul a abolit vineri un nou set de reglementări în mediul de afaceri pentru a simplifica activitatea întreprinzătorilor. Pachetul legislativ supranumit „Ghilotina 2” prevede între altele crearea unui ghişeu unic la înregistrarea întreprinderilor şi modificarea actelor statutare. Ghişeul va concentra funcţii îndeplinite astăzi de câteva instituţii separate.

Un tribunal din Georgia i-a condamnat la închisoare de până la trei ani cu suspendarea sentinţei pe cei trei fotoreporteri acuzaţi de spionaj în favoarea Rusiei.
Fotoreporterii, între care fostul fotograf al preşedintelui georgian, au fost eliberaţi condiţionat vineri, după mai mult de două săptămâni în detenţie.
Procurorii georgieni spun că au cerut pedepse suspendate pentru că cei trei şi-ar fi recunoscut vina şi ar fi oferit „informaţii de importanţă deosebită” pentru securitatea naţională a Georgiei despre activitatea spionajului rus pe teritoriul ţării. Moscova dezminte acuzaţiile că ar desfăşura operaţiuni secrete în Georgia.

Centrul capitalei libiene, Tripoli a fost zguduit de câteva explozii, despre care se crede că au avut loc în urma unui nou atac aerian al NATO împotriva complexului guvernamental al lui Muammar Gaddafi.
Reuters relatează că este cel mai puternic atac la Tripoli din ultimele câteva săptămâni. El a avut loc după ce guvernul libian a sugerat că este deschis unor convorbiri cu Statele Unite.
Washingtonul a declarat, între timp, că investighează relatările despre livrări de armament destinate regimului Gaddafi prin Algeria într-un posibil caz de violare a rezoluţiilor ONU.

În Egipt, câteva mii de protestatari au încercat vineri să picheteze ministerul apărării de la Cairo, dar calea spre minister le-a fost barată de vehicule blindate şi sute de militari.
Potrivit AP, marşul a avut loc în urma relatărilor despre ciocniri între protestatari şi armată în alte câteva oraşe, dar Consiliul militar care conduce Egiptul a dezminţit incidentele. Mulţi egipteni sunt nemulţumiţi de conducerea militară pe care o acuză de nedorinţa de a-i judeca pe demnitarii fostului regim, răsturnat în timpul protestelor de iarna trecută.

O explozie puternică la sediul guvernului norvegian din capitala Oslo a avariat oficiul premierului Jens Stoltenberg, a ucis cel puţin şapte oameni şi a rănit 15.

Tot astăzi, un bărbat înarmat a deschis focul la o tabără de la Utoya, lângă Oslo, a aripei tinere a Partidului Muncii condus de premierul norvegian. Potrivit relatărilor de presă, câţiva oameni au fost ucişi, iar atacatorul capturat.

Poliţia spune că explozia din capitală a fost cauzată de „una sau mai multe bombe” şi că între cele două atacuri, de la Oslo şi de la Utoya, există o legătură.

Premierul Stoltenberg care nu se afla în oficiu în momentul exploziei a declarat că situaţia este „foarte serioasă”, dar că e prea devreme pentru a se putea spune că ar fi vorba de atacuri teroriste. Norvegia, membră a NATO şi implicată în operaţiunile din Afganistan şi Libia a primit în trecut ameninţări.

Ministerul moldovean de externe a criticat limbajul folosit de un diplomat rus pentru a descrie ceea ce a numit „blocada” economică a regiunii transnistrene pe care ar fi impus-o guvernul de la Chişinău şi autorităţile Ucrainei în 2006. Răspunzând unei întrebări a agenţiei Regnum, un purtător de cuvânt al ministerului rus de externe a mai spus joi că în urmă cu 5 ani Chişinăul a „extins unilateral legislaţia moldovenească” asupra regiunii transnistrene şi că numai datorită intervenţiei ruseşti Tiraspolul a putut relua comerţul extern. Într-un comunicat de presă, ministerul de externe moldovean a spus astăzi că Chişinăul a acţionat în 2006 pentru a ajusta „operaţiunile de export-import la standardele internaţionale” şi că de atunci peste 700 de întreprinderi transnistrene au intrat în câmpul legal, înregistrându-se la Chişinău.