Secretarul comisiei de anchetă pentru modul în care a fost votată legea cazinourilor, liberalul Valeriu Munteanu a spus că va insista ca raportul comisiei să fie prezentat în aceasta sesiune a Parlamentului, sau, cel mai tîrziu în luna septembrie. Astazi au fost audiaţi de comisie deputatul Viaceslav Untilă, fost deputat şi Alexandru Ohotnicov, şef al administraţiei prezidenţiale. Potrivit Info-Prim Neo, domnul Untilă este cel care a propus iniţiativa in plenul parlamentului de anul trecut. Audierile vor continua şi joi.
Ancheta a fost solicitată de guvern care spune că datorită amendamentelor aprobate statul moldovean a pierdut 5,6 milioane de lei.

Elevii claselor primare din Moldova vor putea studia facultativ din anul şcolar viitor, şahul. Decizia a fost luată de ministerul Educaţiei după ce a semnat un acord în acest sens cu Academia Naţională de Şah din Moldova. Manualele şi alte costuri vor fi acoperite de Academia de Şah.

Academia Civică a anunţat organizarea unei şcoli de vară între 28 septembrie şi 3 octombrie în Polonia pentru tinerii lideri ai societății civile din Moldova pentru a înţelege responsabilităţile tineretului în actualul climat de schimbări regionale şi internaţionale. Programul este realizat împreună cu preşedinţia poloneză a Uniunii Europene. Taxa de participare este pentru cetăţenii ţărilor din Parteneriatul Estic este de 30 de euro, iar pentru cei din ţările comunitare - de 100 de euro.

Procurorii ucraineni au anunţat că un bărbat de naţionalitate turcă a fost condamnat pentru că l-a mituit pe un ofițer de marină pentru a obține informaţii despre patrulele marine din Marea Neagră, din apropiere de peninsula Crimeea. Potrivit procuraturii ucrainene, turcul i-a oferit ofiţerului in jur de 7000 de dolari pentru aceste informaţii. El a fost condamnat la 3 ani şi 3 luni de închisoare. Potrivit procuraturii ucrainene, bărbatul, care s-a declarat nevinovat ar fi cerut informaţiile pentru a putea ajuta ambarcaţiunile turceşti care pescuiesc ilegal în Marea Neagră în apele ucrainene.

Presa americană a relatat astăzi că Departamentul de Stat de la Washington a pus pe lista neagră a celor ce nu vor primi vitză pentru Statele Unite mai mulți oficiali ruşi implicaţi în moartea în închisoare în 2009 a avocatului Serghei Magniţki, de 37 de ani. Potrivit cotidianului Washington Post, este vorba de 60 de persoane. Decizia Departamentului de stat a fost salutată într-un interviu cu serviciul rusesc al postului nostru de radio de bancherul Bill Browder, pentru compania căruia a lucrat avocatul ucis şi care a spus că speră ca şi alte ţări să urmeze exemplul Statelor Unite. Potrivit cotidianului citat, Moscova ar fi reacţionat cu furie la decizie, acuzînd amestec în treburile ei interne şi amenintînd că nu va mai coopera cu Statele Unite în legătură cu Iranul, Coreea de Nord, Libia şi Afganistan.

Fostul preşedinte Iranian Mohammad Hatami a fost împiedicat să părăsească ţara, informează un site iranian pe internet, citind o sursă anonimă oficială. Fostul preşedinte ar fi dorit să plece în Europa să-şi vadă copii şi să participe la un seminar politic în Irlanda. Informaţia nu a fost confirmată oficial. Hatami este un oponent activ al actualului preşedinte Iranian Mahmud Ahmadinejad. Hatami a fost preşedinte al Iranului între 1997 şi 2005 şi anul trecut autoritățile i-au interzis să părăsească Iranul.

Reprezentanţii unei organizaţii non guvernamentale care se ocupă de protecţia animalelor, Alga, a anunţat astăzi că primarul general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă va trebui să prezinte Consiliului Municipal un plan de sterilizare a cîinilor fără stăpîn pe care să îl întocmească împreună cu societatea civilă. Decizia a fost luată ca urmare a unui hotarîri a Curtii de Apel Chişinău care i-a cerut primarului acest lucru, informează agenţia Info-Prim Neo, citîndu-l pe avocatul organizaţiei Alga.

Adjunctul başcanului regiunii găgăuze, Nicolae Stoianov şi directoarea departamentului educaţiei din autonomie, Vera Balova se vor afla la Chişinău pentru a discuta posibilitatea repetării examenului de bacalaureat pentru limba romana pentru elevii care nu au promovat la această disciplină. In opinia başcanului autonomiei, situaţia se datorează pregătirii slabe a profesorilor de limbă din regiune şi a numărului mic de profesori specializaţi la această disciplină. Potrivit agenţiei Info-Prim Neo, başcanul Mihail Formuzal a declarat că nu doreşte politizarea subiectului, găgăuzii dorind să înveţe limba de stat a Republicii Moldova.

Serviciul sanitar al Federaţiei Ruse, Rospotrebnadzor a interzis intrarea pe piaţa rusă în primele luni ale acestui an a 14 loturi de băuturi alcoolice din Republica Moldova. Cantitatea este considerată mai mică decît cea interzisă pe pieţele ruseşti anul trecut. Potrivit ministerului agriculturii, citat de agenţia Moldpres, în acest an Moldova a exportat aproape 54 de milioane de litri de vin, cele mai mari pieţe de desfacere fiind Belarus, Ucraina şi Rusia.

La Chişinău se află o delegaţie a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BERD, care a avut astăzi convorbiri cu viceministrul dezvoltări regionale şi construcţiilor, Anatolie Zolotcov. Potrivit agenţiei Moldpres au fost discutate proiecte regionale de infrastructură şi colaborarea cu autorităţile locale.

Agenţia marocană oficială de ştiri a anunţat că un avion militar s-a prăbuşit în zona muntoasă din apropiere de localitatea Guelmim. Potrivit informaţiilor de pe site-urile pe internet peste 70 de pasageri ai avionului au murit. Localitatea Guelmim se află la 600 km distanţă de capitala Rabat.

Forţele speciale de poliţie kosovare care au fost desfăşurate noaptea trecută în zona de trecere către partea de nord a Kosovo, cu o populaţie majoritar sîrbă se vor retrage ca urmare a înţelegerii negociate de Alianţa Nord Atlantică. Potrivit unui purtător de cuvînt al NATO, poliţişti obişnuiţi vor controla punctul de trecere şi mai mulţi albanezi kosovari îl vor monitoriza. Operaţiunea vine după ce autorităţile din Kosovo au decis săptămîna trecută să pună un embargo pe importul bunurilor din Serbia, după ce Belgradul a refuzat să ridice embargoul pe care îl impusese în 2008, după declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo. Independenţa Kosovo este recunoscută de 70 de ţări ale lumii, dar nu şi de Serbia. Ministrul sîrb pentru Kosovo si Metohia, Goran Bogdanovic a declarat într-o întîlnire cu locuitorii sîrbi ai localităţii Leposavic că Belgradul speră să ajungă la o înţelegere, dar că nu va accepta mărirea numărului de kosovari albanezi în echipele de monitorizare a punctului de trecere.

Avocatul lui Anders Behring Breivik, Geir Lippestad a declarat într-o conferinţă de presă la Oslo că clientul său, suspectat de atacurile de vineri din Norvegia soldate cu aproape 80 de victime, a colaborat cu doua celule din Norvegia şi cu mai multe din afara ţării, pentru a pune la cale atacurile. Potrivit avocatului, clientul său nu ar fi în deplinătatea facultăţilor sale mintale, el imaginîndu-şi că se află în stare „de război”, şi că atacurile ar fi fost „necesare pentru a declanşa o revoluţie în lumea Occidentală”. Avocatul a mai spus că clientul său se aşteaptă să fie omorît şi că a declarat că lumea occidentală nu îi înţelege acum gestul, dar o va face în 60 de ani de aici înainte şi că urăşte pe oricine care nu este extremist. Anders Behring Breivik se declara într-o lungă postare internet înainte de atac că dorea eliminarea musulmanilor, adepților multiculturalismului şi a marxiştilor. Breivik a fost reţinut vineri după mitralierea tinerilor de la tabăra din Utoya şi va rămîne în arest pentru 8 săptămîni , iar audierile sale au loc în spatele uşilor închise.

Ministrul norvegian al justiţiei Knut Storberget a lăudat astăzi activitatea poliţiei care a dus la arestarea lui Anders Behring Breivik, extremistul de dreapta care a ucis vineri cel puţin 76 de oameni şi a respins criticile aduse poliţiei că ar fi acţionat mult prea lent şi ar fi putut evita masacrul de la tabăra de vară a tinerilor laburişti din localitatea Utoya. Operaţiunea poliţiei, de după bombele amplasate la Oslo şi pînă la prinderea atacatorului pe insula Utoya a durat o oră şi jumătate. Noaptea trecută numai la Oslo peste 100 de mii de oameni s-au adunat pe străzi în amintirea victimelor atacurilor. Breivik şi-a recunoscut fapta, dar neagă că ar fi fost un act condamnabil penal.

Inspectorii Agenţiei Naţionale pentru Activitate Fiscală din Romania, ANAF, au sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu preşedintele Partidului Social Democrat, de opoziție, Victor Ponta. Potrivit inspectorilor, domnul Ponta ar fi primit, printr-o firmă de avocatură la care era partener sume necuvenite în baza unor contracte întocmite cu încălcarea legilor în vigoare. Domnul Ponta respinge acuzaţiile ca fiind motivate politic. O sesizare similară a fost făcută şi împotriva unui coleg de partid al domnului Ponta, senatorul Dan Şova, care conduce firma de avocatură care, potrivit inspectorilor fiscali, ar fi implicată în aceste ilegalităţi. Şi senatorul Şova respinge acuzaţiile.

Într-un discurs ţinut noaptea trecută, preşedintele american Barack Obama a dat vina din nou pe opoziţia republicană pentru că nu s-a putut ajunge la o înţelegere între Congres şi Casa Albă pentru ridicarea plafonului datoriei Statelor Unite. Dacă pînă pe 2 august nu se ajunge la un acord, administraţia americană ar putea intra în incapacitate de plăţi, cu consecinţe greu de prevăzut, mai ales pe termen lung şi mediu, după cum a avertizat preşedintele Obama. Statul american are voie să se îndatoreze pînă la 14, 3 trilioane de dolari, şi la această sumă se va ajunge pe 2 august. Dacă plafonul datoriei nu se va ridica printr-o decizie a Congresului aprobată de Casa Albă, atunci Statele Unite nu îşi vor mai putea achita nici o datorie – nici internă şi nici externă, indiferent dacă este vorba de rambursarea creditelor externe sau plata asigurărilor sociale şi medicale. Agenţiile de rating au ameninţat că pentru prima data Statele Unite şi-ar putea schimba calificativul de AAA , cel mai înalt acordat unei economii. Avertismente legate de efectele unei astfel de situaţii pentru americani şi pentru lumea întreagă au venit şi de la preşedinta Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde.

Presa de la Chişinău relatează că autorităţile din Găgăuzia încearcă să convingă guvernul să repete în autonomie examenul de bacalaureat la limba română. Potrivit Infoprim Neo, problema va fi negociată în capitală de adjunctul başcanului, Nicolae Stoianov şi directoarea departamentului educaţie, Vera Balova.
Başcanul Mihail Formuzal a spus că proporţia ridicată a tinerilor care nu stăpânesc româna în autonomia găgăuză se datorează numărului prea mic de profesori de specialitate, ca şi proastei pregătiri a unora dintre dascăli. Infoprim notează că media absolvenţilor găgăuzi la examenul de bacalaureat la română este 6,72.

Peste o sută de mii de oameni au participat astă-noapte în Norvegia la întruniri de doliu în memoria victimelor dublului atentat de vineri, soldat cu peste 70 de morţi. Se relatează că numai la Oslo au ieşit pe străzi o sută de mii de oameni care purtau trandafiri roşii şi albi, iar mari mulţimi s-au adunat în multe alte oraşe norvegiene.
Ieri, în cursul unei audieri cu uşile închise la tribunal, suspectul Anders Behring Breivik, de 32 de ani, şi-a recunoscut faptele dar a spus că nu se simte vinovat.
Într-un interviu difuzat aseară de o televiziune norvegiană tatăl său, care a rupt relaţiile cu fiul în 1995, s-a declarat ruşinat şi îngrozit de evenimente şi a spus că Anders ar fi făcut mai bine să se sinucidă în loc să omoare atâţia oameni.

Un purtător de cuvânt NATO a declarat că alianţa face eforturi să rezolve o criză la graniţa dintre Kosovo şi Serbia, după ce poliţiştii kosovari au fost desfăşuraţi peste noapte în zone locuite majoritar de sârbi.
Secretarul de stat al Serbiei pentru Kosovo, Oliver Ivannovic, a avertizat că tensiunile sunt în creştere. Iar misiunea europeană din Kosovo EULEX a avertizat Priştina să se abţină de la asemenea decizii unilaterale.
Săptămâna trecută autorităţile kosovare au blocat importul de bunuri sârbeşti, după ce Belgradul refuzase să ridice un embargou declarat în 2008, după proclamarea independenţei kosovarilor.

Agenţiile umanitare au atras astăzi atenţia că Pakistanul nu şi-a respectat promisiunea de a lua măsuri de prevedere după inundaţiile catastrofale de anul trecut, soldate cu 1750 de morţi. Organizaţia Oxfam a marcat împlinirea unui an de la inundaţii arătând într-un raport că 37.000 de oameni se află încă în tabere de sinistraţi, iar 800.000 familii nu au încă locuinţe corespunzătoare.
Iar organizaţia franceză Acted a spus în propriul ei raport că ajutorul internaţional este esenţial pentru evitarea repetării unor asemenea dezastre în Pakistan.
Agenţiile de presă spun că reacţia autorităţilor pakistaneze la inundaţiile din 2010 a fost lentă şi insuficientă, şi că ajutoarele au venit aproape exclusiv din străinătate.

Programul alimentar al Naţiunilor Unite, WFP, a anunţat că va începe astăzi un pod aerian cu hrană pentru Somalia.
Se estimează că 3,7 milioane de oameni, o treime din populaţia ţării est-africane, suferă de foamete. Alte milioane de oameni sunt lipsiţi de hrană în ţări ca Djibouti, Etiopia, Kenya şi Uganda, în urma celei mai mari secete din ultimii 60 de ani. Oficialii ONU au spus că ajutoarele de urgenţă vor fi transportate începând de astăzi spre capitala Somaliei, Mogadiscio şi spre două regiuni din Etiopia şi Kenia învecinate cu Somalia.
Rebelii islamişti care controlează cea mai mare parte a teritoriului somalez au interzis intervenţiile umanitare străine, inclusiv în două regiune declarate „zone de foamete” de către ONU săptămâna trecută.

Trei politicieni conservatori au lansat ieri la Chişinău un nou atac împotriva minorităţilor sexuale, condamnând proiectul legii anti-discriminare. Anatol Plugaru, fost ministru al securităţii naţionale, a spus la o conferinţă de presă că legea ar discrimina majoritatea populaţiei moldovene, pe care ar pune-o la egalitate cu „necrofilii, zoofilii şi pedofilii”.
Păreri asemănătoare au exprimat alţi doi participanţi la o conferinţă de presă, liderul Mişcării Forţei a Treia, Valeriu Pleşca, şi vicepreşedintele creştin-democraţilor, Radu Buşilă.
Legea împotriva discriminării a fost votată de guvern în luna februarie, dar a fost retrasă apoi din Parlament după ce a devenit limpede că majoritatea deputaţilor sunt deranjaţi de prezenţa în text a sintagmei „orientare sexuală”.

Moldpres informează că tabăra de copii „Floricica” de la Vadul lui Vodă, unde săptămâna trecută s-au intoxicat alimentar 35 de copii, va fi închisă, iar altele două riscă aceeaşi sancţiune. Vorbind ieri la o şedinţă a primăriei capitalei, medicul-şef Constantin Rimiş a spus că la „Floricica” au fost constatate încălcări grave ale normelor de siguranţă alimentară.
Tabăra a fost inspectată la sfârşitul săptămânii, odată cu alte 11 din cele 15 aflate la Vadul lui Vodă. Potrivit lui Rimiş, la majoritatea au fost constatate încălcări, iar două dintre ele, „Neptun” şi „Cireşarii” au fost avertizate că dacă nu iau măsuri urgente vor fi închise. Potrivit Moldpres, starea copiilor intoxicaţi la „Floricica” la 21 iulie este în general bună.

Autorităţile norvegiene au continuat anchetarea dublului atac terorist de la 22 iulie, soldat cu 76 de morţi în centrul capitalei şi pe o insulă din apropierea ei. Ieri un tribunal de la Oslo a decis că atentatorul declarat, norvegianul de 32 de ani Anders Behring Breivik, va rămâne în arest cel puţin opt săptămâni.
Judecătorul Kim Heger a spus că în prima audiere de ieri acuzatul şi-a recunoscut faptele, dar nu şi răspunderea penală. Breivik a spus tribunalului că a vrut să salveze Norvegia şi Europa de marxism, musulmani şi altele.
El a mai declarat ieri că ar exista încă cel puţin două celule anti-islamiste gata de acţiune. Dar poliţiştii continuă să încline spre prima lui declaraţie, că a acţionat de unul singur.

La Londra va avea loc astăzi înmormântarea cântăreţei Amy Winehouse, care a murit sâmbătă la vârsta de 27 de ani.
Un purtător de cuvânt al familiei a spus că vor fi de faţă doar rudele şi prietenii apropiaţi. Ieri poliţia londoneză a spus că autopsia nu a stabilit cauza decesului.
Winehouse a fost găsită moartă în locuinţa ei de un membru al pazei de corp. În preajma casei din cartierul londonez Camden admiratorii cântăreţei au continuat să aprindă lumânări, aducându-i lui Amy ultimul omagiu.
Winehouse, care a avut probleme cu consumul de alcool şi droguri, a devenit celebră odată cu albumul din 2006 „Back in Black”, fiind considerată una din cele mai talentate muziciene contemporane. După moartea ei, vânzările discurilor sale au crescut în 24 de ore de 37 de ori.