O reprezentantă a Ministerului pentru dezvoltare economică din Italia a declarat că ţara sa îşi doreşte să ajungă la o mie de întreprinderi cu capital italian în Moldova şi că schimburile comerciale să treacă de 1 miliar de euro.
Potrivit Moldpres, Catia Polidori, subsecretar de stat, a făcut declaraţia la o întrevedere avută astăzi la Chişinău cu premierul Vlad Filat. Italia este principala destinaţie europeană a muncitorilor migranţi moldoveni. În Moldova, există deja 700 de întreprinderi cu capital italian. Ambii interlocutori şi-au exprimat astăzi speranţa că relaţiile economice se vor întări, iar schimburile comerciale vor creşte.

Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor spune că buletinele de identitate vor fi eliberate de anul viitor fără fişa de însoţire, iar domiciliul deţinătorului va fi înscris pe partea din spate a buletinului. Anunţul a fost făcut la o conferinţă de presă de Sergiu Raileanu, directorul întreprinderii „Registru” care eliberează buletinele.
Răileanu a mai spus că autorităţile examinează dacă să elibereze suplimentar cetăţenilor cărţi de vot unde să se poată pune ştampila votat la alegeri, în lipsa fişei de însoţire a buletinului.

În Statele Unite, Biroul Federal de Investigaţii, FBI a spus că a arestat un militar musulman absent de la post de câteva săptămâni şi că a depistat materiale pentru confecţionarea bombelor în camera sa de motel lângă Fort Hood.
Ford Hood este baza unde în 2009 au fost mitraliaţi 13 oameni într-un incident puse pe seama unui psiholog militar.
FBI spune că poliţia din orăşelul Killeen l-a arestat miercuri pe Naser Abdo în vârstă de 21 de ani, după ce a fost alertată de populaţia locală. În camera de motel a militarului care părăsise postul fără permisiune la începutul lui iulie au fost găsite componente pentru bombe, între care praf de puşcă.

Patriarhii ortodocşi rus şi georgian s-au întâlnit astăzi la Kiev într-o încercare de a-şi reconcilia ţările după scurtul război din 2008. Patriarhul georgian, Ilya II i-a solicitat celui rus, Kirill, să restabilească „prietenia şi fraternitatea” între cele două popoare, primind promisiunea că şeful bisericii ruse se va ruga pentru „pacea între oameni, popoare şi ţări”.
Potrivit agenţiei Reuters, patriarhul rus a mai spus că patriarhia georgiană are jurisdicţia canonică asupra republicilor georgiene separatiste. Abhazia şi Osetia de Sud au fost recunoscute ca ţări independente de Federaţia Rusă în 2008.

Presa oficială din Egipt relatează că procesul fostului regim va începe pe 3 august şi va avea loc la un centru de expoziţii din capitala Cairo. Fostul preşedinte, Hosni Mubarak, cei doi fii ai săi şi alţi foşti demnitari sunt acuzaţi în legătură cu uciderea protestatarilor în revolta de iarna trecută.
Nu se ştie însă dacă starea sănătăţii fostului preşedinte înlăturat în februarie îi va permite să fie de faţă la proces.

O organizaţie online a activiştilor sirieni a calculat că aproape 3000 de oameni au dispărut în Siria de la începerea revoltei antiregim în luna martie, ceea ce echivalează cu dispariţia câte unui om în fiecare oră. Organizaţia Avaaz.org spune că a identificat 2918 de sirieni dispăruţi fără urmă după arestarea sau răpirea de forţele de securitate în cele patru luni de proteste faţă de preşedintele Bashar al-Assad.
Avaaz.org a îndemnat comunitatea internaţională să exercite presiuni asupra autorităţilor siriene pentru eliberarea prizonierilor politici şi tranziţia către democraţie. Activiştii sirieni spun că peste 1600 de oameni, majoritatea protestatari neînarmaţi, au fost ucişi în represalii.

Parlamentul a respins astăzi o iniţiativă legislativă care ar fi acordat primului ministru puteri sporite la repartizarea bunurilor din rezerva de stat în cazul situaţiilor excepţionale.
Iniţiativa a fost propusă de liberal-democraţii premierului Vlad Filat cu argumentul că primul ministru trebuie să poată lua decizii rapide în caz de calamităţi. Dar liberalii au votat împotrivă. Liderul lor, Mihai Ghimpu a spus că pentru asemenea cazuri există deja comisia pentru stări excepţionale.
La începutul şedinţei, ultima din sesiunea de vară a Parlamentului, deputaţii liberali-democraţi au blocat, la rândul lor, o iniţiativă a liberalilor, care au cerut puteri sporite pentru primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, la numirea în funcţie a subalternilor.

Premierul Vlad Filat a spus că fracţiunea sa parlamentară va cere ca berea şi vinul să fie excluse din iniţiativa de a interzice reclama băuturilor alcoolice, care să vizeze numai băuturile tari.
Filat a declarat agenţiei Infotag că are o părere diferită de cea a ministrului sănătăţii, Andrei Usatîi. Membru în partidul primului ministru, Usatîi a susţinut avizul pozitiv dat miercuri de guvern iniţiativei antialcool.
Iniţiativa legislativă pregătită de parlamentari cere să se interzică orice tip de reclamă pentru toate băuturile cu conţinut de alcool, dar unii producători spun că ea poate aduce daune grave ramurii de vinificare.

Un consilier liberal-democrat de la Durleşti se află în stare gravă la spitalul de urgenţă din capitală după ce a fost împuşcat noaptea trecută în propria curte.
Mihai Bendos, în vârstă de 53 de ani, a fost împuşcat de mai multe ori în cap, piept şi picioare după miezul nopţii.
Poliţia cred că Bendos este victima unei tentative de jaf armat. Intervievat la spital de postul Pro TV, consilierul liberal democrat a spus că nu crede că a fost atacat din motive politice.

Trupele NATO de menţinere a păcii în nordul Kosovo au preluat controlul la două puncte de trecere la frontiera cu Serbia, pentru a preveni escaladarea tensiunilor.
Miercuri, etnici sârbi au atacat şi demolat la Jarinje unul din cele două posturi de graniţă disputate. Cu două zile mai devreme, ele fuseseră ocupate de poliţia kosovară pentru prima dată de la proclamarea independenţei Kosovo în 2008.
La cererea Serbiei, Consiliul de Securitate ONU examinează situaţia astăzi, într-o şedinţă de urgenţă, cu uşile închise. Guvernul kosovar dă vina pe Serbia pentru orchestrarea atacului de miercuri, despre care Belgradul spune că este opera unor „extremişti şi grupuri criminale”.

În Afganistan, un grup de bărbaţi înarmaţi şi atentatori sinucigaşi au atacat oficiul guvernului local din provincia sudică Uruzgan.
Potrivit autorităţilor medicale, atacul din capitala provincială Tarin Kot s-a soldat cu 19 morţi, între care un corespondent local al BBC.
Talibanii şi-au revendicat responsabilitatea pentru atacul de astăzi, unul dintr-o serie de atacuri proeminente în sudul Afganistanului în ultimele zile. Ieri, un atacator sinucigaş la ucis pe primarul principalului oraş sudic, Kandahar, detonându-şi în incinta primăriei bomba ascunsă în turban.

Poliţia norvegiană spune că a încheiat astăzi căutarea victimelor lângă insula Utoya după masacrul de vinerea trecută în care 68 de oameni au fost mitraliaţi de un extremist anti-islamic.
Suspectul, Anders Behring Breivik şi-a recunoscut vina pentru atacul de la tabăra tinerilor laburişti norvegieni, în care au murit şi câţiva străini, inclusiv o georgiană, precum şi pentru explozia din centrul capitalei Oslo care a ucis alţi 8 oameni.
Procurorii spun că procesul împotriva suspectului în vârstă de 32 de ani va începe anul viitor.

Partidul Liberal s-a pronunţat împotriva unor schimbări propuse de liberal-democraţi în modul de funcţionare a executivului.
Astăzi în parlament deputaţii liberali au protestat faţă de proiectul care prevede ca premierul să poată lua decizii rapide în situaţii excepţionale.
Liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, a spus că pentru asemenea cazuri există deja comisia pentru stări excepţionale. El a adăugat că nu vede de ce ar trebui luat din atribuţiile guvernului pentru a le mări pe ale premierului.
Liberalii s-au opus săptămâna trecută şi ideii liberal-democraţilor de a desfiinţa prezidiul guvernului. Partidul lui Vlad Filat spune că această structură relativ nouă încurcă mai mult executivul, dar Mihai Ghimpu a avertizat că desfiinţarea lui ar fi semnalul „concentrării puterii în mâinile unui singur om”.

Consiliul de Securitate ONU a acceptat cererea Serbiei de-a se reuni în regim de urgenţă pentru a discuta tensiunile din Kosovo.
Diplomaţii spun că reuniunea cu uşile închise va avea loc astăzi.
Miercuri etnici sârbi din Kosovo au atacat şi au demolat un punct de trecere a frontierei cu Serbia.
Premierul kosovar Haşim Thaci a dat vina pe Belgrad pentru incidentul de la Jarinje.
Între timp forţele NATO din Kosovo au anunţat că au preluat controlul punctului de frontieră.

Rusia a anunţat că va răspunde cu aceeaşi monedă la planul Washingtonului de a impune restricţii de viză unor oficiali ruşi consideraţi vinovaţi de moartea avocatului Serghei Magnitsky. O purtătoare de cuvânt de la Kremlin a spus că însuşi preşedintele Medvedev ar fi dispus ca Rusia să creeze la rândul ei o „listă neagră” cu oficiali americani. Avocatul Serghei Magnitsky de 37 de ani a murit la sfârşitul anului 2009 într-un penitenciar din Moscova după ce personalul i-a refuzat accesul la medic, deşi era bolnav. El se afla deja de aproape un an după gratii, fiind suspectat de implicare într-o fraudă.

Oficialii irakieni spun că două bombe au explodat astăzi în oraşul Tikrit, omorând cel puţin 12 oameni şi rănind cel puţin 28. Exploziile au avut loc lângă o bancă unde îşi primeau salariile poliţiştii şi soldaţii.
Poliţia spune că prima bombă a explodat într-o maşină, iar a doua a fost detonată de un atentator sinucigaş la sosirea forţelor de ordine.
Nimeni nu şi-a revendicat atentatul. Deşi în general nivelul violenţei este în scădere în Irak, atentatele cu bombă sunt încă frecvente. Ultimii militari americani ar urma să plece din Irak la sfârşitul anului curent, adică la mai mult de opt ani de la invazia urmată de înlăturarea de la putere a fostului lider irakian Saddam Hussein.

Premierul Chinei, Wen Jiabao, a vizitat astăzi locul unui grav accident feroviar petrecut la sfârşitul săptămânii trecute şi a promis o anchetă completă şi transparentă.
39 de oameni au murit, iar 200 au fost răniţi în accidentul din provincia Zhejiang, după ce un tren de mare viteză a intrat într-o altă garnitură care se oprise pe şine.
Accidentul a ridicat noi semne de întrebare despre siguranţa reţelei trenurilor de mare viteză din China, care se extinde rapid.
Ministerul Transporturilor spune că încă nu a stabilit în mod definitiv cauza catastrofei feroviare, dar cercetările preliminare indică defecţiuni ale sistemului de semnalizare.

Ministrul economiei Valeriu Lazăr spune că statul va trebui să înceapă privatizarea unor companii importante, chiar dacă pentru aceasta va trebui poate să mai coboare din preţ. Într-un interviu acordat Europei libere, viepremierul democrat a spus că marile companii au nevoie de modernizare, inclusiv cele din energetică, iar aceasta nu se poate face numai prin intervenţia statului. Valeriu Lazăr a spus ieri că CET-urile au un nivel de uzură de circa 80%.

Etnicii sârbi din Kosovo au atacat şi incendiat un punct de trecere a frontierei cu Serbia. Premierul kosovar Haşim Thaci a dat vina pe Belgrad pentru incidentul de la Jarinje, despre care nu se ştie încă dacă s-a soldat cu răniţi. În replică, preşedintele Serbiei, Boris Tadic, a dat o declaraţie în care cere Priştinei să pună capăt de îndată folosirii forţei la Jarinje, iar sârbilor din Kosovo, să-şi păstreze calmul.
Între timp, forţele NATO din Kosovo au spus că iau măsuri suplimentare de securitate la locul incidentului pentru a evita escaladarea tensiunilor.
Violenţele au avut loc după ce Priştina a trimis forţe speciale kosovare la două puncte de trecere a frontierei sârbeşti, în zone locuite mai ales de etnici sârbi.

Premierul Norvegiei, Jens Stoltenberg, a anunţat că va fi înfiinţată o comisie independentă care să ancheteze împrejurările dublului atac terorist de la 22 iulie, soldat cu cel puţin 76 de morţi.
Stoltenberg a numit evenimentele de vinerea trecută „o tragedie naţională”, spunând că statul va deconta rudelor celor ucişi la Oslo şi pe insula Utoeya cheltuielile de înmormântare.
În presa norvegiană au apărut semne de întrebare legate de întârzierea cu care au ajuns poliţiştii pe insula unde Anders Behring Breivik mitralia membrii organizaţiei de tineret a partidului laburist de guvernământ.

Rebelii libieni care luptă în munţii din vestul ţării au spus că pregătesc o nouă ofensivă împotriva trupelor regimului lui Muammar Gaddafi, urmând să atace în următoarele 48 de ore oraşul Ghezaia de la graniţa cu Tunisia.
Între timp regimul de la Tripoli a primit o nouă lovitură diplomatică, odată ce guvernul Marii Britaniii a anunţat ieri că recunoaşte Consiliul de Tranziţie al rebelilor drept adevărata conducere a Libiei.
Făcând anunţul, ministrul de externe britanic William Hague a mai spus că Londra va expulza personalul ambasadei libiene care se mai află în capitala britanică şi va invita pentru discuţii lideri ai rebelilor libieni.

Un oficial rus a spus că Moscova plănuieşte să scoată de pe orbită Staţia Spaţială Internaţională în anul 2020.
Vicedirectorul agenţiei spaţiale a Rusiei, Vitali Davidov, a spus că staţia nu poate rămâne pe orbită după ce-şi va încheia activitatea.
Potrivit lui Davidov, staţia ar urma să fie distrusă „în mod ordonat”, astfel ca să nu lase în urmă „gunoi cosmic”.
Staţia este cea mai mare structură plasată vreodată în cosmos şi în anumite condiţii poate fi văzută cu ochiul liber de pe Pământ.
Ea este alcătuită în prezent din peste zece module construite de Statele Unite, Rusia, Canada, Japonia şi Agenţia Spaţială Europeană.
Ruşii au mai distrus o staţie spaţială, Mir, pe care au scufundat-o în Oceanul Pacific în 1998, după cinci ani de activitate.

Procurorii au trimis în instanţă încă două persoane într-un dosar privind traficul cu organe, numărul acuzaţilor ridicându-se acum la şapte.
Potrivit unui comunicat al procuraturii, suspecţii moldoveni erau membrii unei reţele internaţionale care prevalase rinichi de la 11 moldoveni.
Începând din 2001 aceştia au fost convinşi să-şi vândă organele contra unor sume între 4000 şi 10000 de dolari în vederea unor transplanturi ilegale. Prelevarea avea loc la o clinică din Turcia. Ancheta în acest caz a început în 2003.

Un tribunal din Rusia a respins cererea de graţiere a lui Platon Lebedev, partenerul de afaceri al fostului magnat petrolier Mihail Hodorkovski.
Lebedev a făcut parte din conducerea companiei între timp închise Yukos şi se află în închisoare din 2003, când el şi şeful companiei, Hodorkovski, au fost arestaţi sub acuzaţii de evaziune fiscală.
Ambii au fost condamnaţi în 2005, iar apoi au fost judecaţi din nou şi condamnaţi încă o dată pentru deturnare de fonduri.
Lebedev şi-a ispăşit jumătate din pedeapsa de 13 ani şi avea dreptul să ceară graţierea, dar după refuzul tribunalului va rămâne după gratii până la sfârşit, adică până în 2016.
Ambii deţinuţi spun că procesele împotriva lor au fost motivate politic.

Ministerul de externe al Rusiei a spus că Moscova va riposta la planurile Washingtonului de a impune restricţii de viză unor oficiali ruşi pe care îi consideră vinovaţi de moartea în închisoare a avocatului Serghei Magnitsky.
Avocatul de 37 de ani a murit la sfârşitul anului 2009 într-un penitenciar din Moscova după ce personalul i-a refuzat accesul la medic, deşi era bolnav.
El se afla deja de aproape un an după gratii, fiind suspectat de implicare într-o fraudă.