Premierul Rusiei Vladimir Putin îl va susţine în alegerile prezidenţiale din regiunea transnistreană din luna decembrie pe preşedintele sovietului suprem al nerecunoscutei republici nistrene Anatoli Kaminski în competitia sa cu actualul lider, Igor Smirnov, informează ziarul Komersant citat de site-ul Jurnal MD. Potrivit sursei citate, domnul Kaminski, lider al partidului „Obnovlenie”, va putea să folosească în campania sa electorală postere cu Vladimir Putin şi însemnele partidului „Edinaia Rossia”. Într-un interviu pentru Kommersant, Anatoli Kaminski a negat aceste informaţii, dar a evitat un răspuns direct la întrebarea dacă va candida la alegerile din decembrie. „La Moscova am discutat despre faptul că „Edinaia Rossia”, cu care avem încheiat un acord de parteneriat, va susţine candidatul partidului „Obnovlenie”. Cine va fi acest candidat va decide partidul nostru. Şi dacă dacă ai mei colegi de partid mă vor înainta, voi accepta acest lucru ca atare şi voi merge (la funcţia de preşedinte)”, a declarat Anatoli Kaminski ziarului Kommersant.

Revenit de la Moscova, skeakerul transnistrean a declarat că la Tiraspol a ajuns deja cea de a doua tranşă în valoare de aproape 2 milioane de dolari din asistenţa umanitară a Federaţiei Ruse destinate unui adaos la plata pensiilor şi alimentaţiei în şcoli şi spitale. Totodată, Rusia va oferi şi asistenţă tehnică pentru reluarea ulterioară a creditării complexului agro-industrial al Transnistriei, a spus Kcitat de serviciul său de presă. Preşedintele Sovietului suprem a spus că la Moscova a purtat discuţii cu şeful administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Narîşkin, la guvern şi cu preşedinţii comitetelor din Duma de stat pentru relaţii externe şi CSI Konstantin Kosacev şi Alexei Ostrovski.

Comisiile locale pentru situaţii excepţionale au stabilit că vremea proastă din ultimele 10 zile a cauzat pagube de peste 20 de milioane de lei, informează site-ul Hotnews.md. Grindina şi ploile au afectat 5 100 de hectare de semănături, 272 de hectare de vie şi 140 de hectare de livezi. Cel mai grav afectate au fost raioanele Stefan Vodă şi Ungheni.

Autorităţile actuale ale statului nu pot fi învinovăţite de lipsă de transparenţă faţă de cedarea către Ucraina a 8 km din autostrada Reni-Odesa, a declarat ministrul moldovean de externe Iurie Leancă la Palanca, unde s-a aflat ieri. Şeful diplomaţiei de la Chişinău a amintit locuitorilor din aceasta localitate care protestează faţă de această decizie, că autorităţile au avut un dialog continuu despre consecinţele tratatului cu Ucraina semnat acum 10 ani. Şeful diplomaţiei moldovene a mai spus şi că la începutul săptămînii viitoare omologul său ucrainian se va afla la Chişinău şi situaţia de la Palanca va fi discutată din nou, informează agenţia Info-Prim Neo. Agenţiile moldoveneşti de ştiri informează că preşedintele interimar Marian lupu intenţionează să meargă şi el la Palanca pentru a vorbi cu locuitorii nemulţumiţi.

Miniştrii de finanţe din ţările zonei euro au decis acordarea unor fonduri de urgenţă Greciei pentru a evita intrarea în faliment. Grecia va primi pînă pe 15 iulie 12 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional şi de la creditorii europeni, care reprezintă a 5-a tranşă din împrumutul de 160 de miliarde promis anul trecut guvernului de la Atena dacă introduce un program masiv de austeritate. Fondul Monetar Internaţional va acorda săptămîna viitoare Greciei 3,3 miliarde de euro, restul din cele 12 miliarde fiind acordaţi de către ţările din zona monedei unice europene.

Statele Unite îşi extind căile de acces către teatrul de operaţiuni militare din Afganistan prin ţările Asiei Centrale, limitînd tranzitul prin Pakistan, din cauza deteriorării relaţiilor dintre Washington şi Islamabad. Potrivit cotidianului Washington Post, în 2009, 90% din transporturile americane către Afganistan se făceau prin Pakistan, în timp ce în acest an, 40% din materialul ce trebuie să ajungă în Afganistan trece prin ţările Asiei Centrale. Potrivit unor oficialităţi americane citate sub condiţia anonimatului, guvernul american negociază extinderea acordurilor de tranzit cu Kazahstanul, Uzbekistanul şi alte ţări din regiune pentru a permite transportul de materiale către zona de război din Afganistan. În această ţară se afla 150 de mii de militari străini, dintre care 90 de mii sunt americani.

Poliţia pakistaneză a anunţat că în urma unui atac al militanţilor de noaptea trecută la punct de control din Valea Swat, trei poliţişti au fost omorîţi. Zona este considerată un fief al Talibanilor şi armata pakistaneză a lansat în anul 2009 o importantă ofensivă în aceasta regiune.

Potrivit cotidianului britanic Sunday Times, Marea Britanie va anunţa în această săptămînă retragerea a 800 de militari din Afganistan pînă la sfîrşitul acestui an. După aceasta retragerea Marea Britanie va mai avea în jur de 9 500 de militari desfăşuraţi în această misiune.

Serbia şi Kosovo au căzut de acord să soluţioneze o serie de probleme cu care sunt confruntaţi kosovarii şi sîrbii după ce Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa acum 3 ani iar Serbia nu o recunoaşte. Cele doua părţi au căzut de acord să permită accesul liber oamenilor peste frontiera de facto, să rezolve problemele legate de registrele civile. De asemenea, cele două părţi sunt dispuse să recunoască reciproc diplomele de învăţămînt. Dialogul între Belgrad şi Pristina este mediat de Uniunea Europeana şi el va continua.

Grănicerii din Belarus l-au arestat pe fostul preşedinte al parlamentului de la Minsk Stanislav Şuşkevici, cînd se întorcea de la reuniunea de la Vilnius a „Comunităţii Democraţiilor” la care a participat şi secretarul de stat american doamna Hillary Clinton. Domnul Şuşkevici a fost preşedintele parlamentului de la Minsk între 1991 şi 1995. Poliţia nu a dat detalii despre motivul arestării, dar se crede că este legat de protestele masive anunţate pentru astăzi în Belarus, cu ocazia zilei Independenţei acestei ţări.

Autorităţile actuale ale statului nu pot fi învinovăţite de lipsă de transparenţă faţă de cedarea către Ucraina a 8 km din autostrada Reni - Odesa, a declarat ministrul moldovean de externe Iurie Leancă la Palanca, unde s-a aflat în cursul zilei. Şeful diplomaţiei de la Chişinău a amintit locuitorilor din aceasta localitate care protestează faţă de această decizie, că autorităţile au avut un dialog continuu despre consecinţele tratatului cu Ucraina semnat acum 10 ani. Domnul Leancă a mai spus şi că partea ucraineană a făcut presiuni asupra Chişinăului pentru a nu mai tergiversa trasarea frontierei, ameninţând că în caz contrar vor solicita celor care traversează frontiera să plătească 1200 de euro pentru perioada cît se vor afla în Ucraina. Şeful diplomaţiei moldovene a mai spus şi că la începutul săptămânii viitoare, omologul său ucrainean se va afla la Chişinău şi situaţia de la Palanca va fi discutată din nou, informează agenţia Info-Prim Neo.

Mai multe brutării din oraşele Drochia si Cupcini care au scumpit pîinea se afla sub controalele ofiţerilor anticorupţie. Scumpirile au fost făcute ieri şi este vorba de o creştere a preţului cu 50 de bani.

Preşedintele sirian Bashar Al Assad l-a concediat astăzi pe guvernatorul oraşului Hama, locul unor proteste însemnate împotriva regimului de la Damasc. In cursul zilei, 200 de mii de oameni au ieşit pe străzi în această localitate, cel mai mare protest înregistrat în ultimele luni în Siria. Potrivit activiştilor sirieni, în confruntările dintre forţele de poliţie şi protestatari din ultimele 3 luni, aproximativ 1400 de oameni au fost omorîţi. În violenţele din ultimele 24 de ore au fost făcute 11 victime.

Statele Unite si Spania au declarat că nu vor permite ca ameninţările la adresa securităţii europene venite dinspre liderul libian Muammar Gaddafi să zădărnicească planurile de a-i apăra pe civilii libieni. Declaraţiile au fost făcute la Madrid de secretarul de stat american doamna Hillary Clinton şi de ministrul spaniol de externe Trinidad Jimenez. Ieri liderul de la Tripoli a ameninţat cu atacuri asupra Europei dacă nu sunt oprite raidurile NATO împotriva regimului său.

Alianţa Nord Atlantică a anunţat că măreşte ritmul raidurilor de aviaţie împotriva regiunii din Libia aflata sub controlul forţelor pro guvernamentale. Potrivit NATO, în aceasta săptămînă au fost distruse 50 de ţinte libiene. Mandatul forţelor NATO este de a proteja civilii de violenţele regimului colonelului Gaddafi.

Iranul a dezminţit astăzi relatările din presa americană că ar fi înarmat insurgenţa din Afganistan şi Irak. Ministrul iranian al apărării Ahmad Vahidi a declarat că ele sunt „ridicole şi minciuni repetate ale americanilor pentru a-şi justifica propriile greşeli”, citat de agenţia semioficială Fars.

Oficialităţi moldovene şi oameni de rînd au depus în cursul dimineţii flori la monumental lui Stefan cel Mare din centrul capitalei Moldovei. Au depus flori atit reprezentanti ai Partidului Comunistilor cit şi preşedintele interimar Marian Lupu şi liderul liberalilor Mihai Ghimpu. Astăzi se împlinesc 507 ani de la moartea domnitorului Moldovei. Stefan cel Mare a domnit între 1457-1504.

Viceministrul sănătăţii, Viorel Soltan a anunţat într-o conferinţă de presă că din toamna acestui an în Republica Moldova se vor putea face transplanturi de rinichi, şi că treptat va fi posibil să se facă transplanturi şi de alte organe. O operaţie de transplant de rinichi va costa între 15.000 şi 20.000 de euro, dar pacientii care au asigurare medicală vor beneficia de operaţie gratuit, aşteptînd momentul în care vor fi disponibili rinichi. Potrivit ministrului adjunct al sănătăţii în acest moment 400 de persoane aşteaptă un astfel de transplant.

Ministrul moldovean de externe, Iurie Leancă se va afla în satul Palanca astazi pentru a discuta cu localnicii despre cedarea de catre Moldova, Ucrainei a opt km de din autostrada Reni-Odessa de lingă Palanca. Preşedintele interimar Marian Lupu a repetat că acordul prin care au fost cedati cei opt km Ucrainei a fost semnat în urma cu zece ani, iar autoritţile de acum au fost obligate doar să îl pună în practică. In schimbul celor opt km, a explicat Marian Lupu, citat de agenţia Info Prim Neo, Moldova a obţinut 450 de metri din teritoriul ucrainian pentru ieşirea la Dunăre, unde s-a construit portul Giurgiuleşti.
Locuitorii din Palanca sunt nemulţumiti că autorităţile nu au făcut un drum special pentru ca ei sa poata ajunge, fara a trece pe teritoriul ucrainian, la pămînturile lor.

Sute de mii de oameni au ieşit astazi din nou pe stăzile oraşelor siriene cerînd demisia preşedintelui Bashar Al Assad. In diferite ciocniri cu forţele de ordine cel puţin 11 oameni au fost omoriţi. Potrivit grupurilor siriene pentru apărarea dreăturilor omului, de la începutul protestelor, de acum 3 luni, în jur de 1400 de oameni au fost omorîţi, majoritatea neînarmaţi. Autorităţile de la Damasc contestă cifra şi susţin că protestele au fost organizate de „forţe externe”. In oraşul Hama, 200 de mii de oameni au ieşit astazi pe străzi.

Secretarul de stat american, Hillary Clinton şi OSCE au cerut din nou autorităţilor din Belarus să elibereze prizonierii politici şi să înceapă reforme democratice. La Vilnius, Hillary Clinton s-a întîlnit cu reprezentanţi ai opozitiei democrate din Belarus.
Ieri, preşedintele de la Minsk, Aleksandr Lukașenka a declarat că nu va mai tolera nici un fel de proteste. In Belarusul este confruntat cu o criza grava financiara si economica.

Procurorii new-yorkezi au acceptat ieri cererea avocaţilor fostului preşedinte al Fondului Monetar Internaţional Dominique Strauss-Kahn de eliberare din arest la domiciu. Domnul Strauss-Kahn a fost arestat in 14 mai, fiind acuzat că ar fi violat o cameristă. Presa a relatat, citînd surse apropiate cazului, că procurorii au luat în consideraţie cererea de eliberare a sa din arestul de la domiciliu deoarece credibilitatea presupusei victime este pusă în prezent sub semnul întrebării. Judecătorii au acceptat cererea procurorilor şi astfel Strauss- Kahn poate circula liber în Statele Unite si va primi înapoi banii de cauţiune. Dominique Strauss-Kahn s-a declarat nevinovat de la început în acest caz. Revelaţiile presei americane au fost salutate de lidera socialiştilor francezi, Strauss-Kahn, fiind creditat, înainte de acest scandal, cu cele mai mari şanse de a-l confrunta in alegerile prezidenţiale de anul viitor pe preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy.

Cotidianul Wall Street Journal relatează, citînd sub condiţia anonimatului oficialităţi americane, că armata iraniană a furnizat arme şi muniţie pentru insurgenţii din Irak şi Afganistan pentru a grăbi retragerea forţelor americane combatante din aceste ţări. Potrivit relatării, Iranul ar fi oferit rachete cu raza lunga de acţiune forţelor taliban din Afganistan.
In Irak, luna trecută au fost omorîţi 140 de militari americani, una din cele mai violente luni în aceasta ţara din ultimii treiani.

13 membri ai unei familii afgane au fost omorîţi astazi de explozia unei bombe în sudul Afganistanului. Potrivit adjunctului guvernatorului provinciei Zabul, unde a avut loc incidentul, cei 11 ar fi fost refugiaţi afgani care se întorceau din Pakistan.

Agentiile ruse de ştiri relatează că la ordinul preşedintelui Rusiei Dmitri Medvedev, a fost reluată furnizarea de energie electrică către Belarus. Potrivit purtătoarei de cuvint a preşedintelui Medvedev, „pentru ca Minskul şi-a onorat datoriile, preşedintele a dat ordinul de a se relua furnizarea de energie electrică, potrivit acordurilor în vigoare”.

Printul Albert al II-lea din Monaco se căsătoreşte religios astazi cu fosta campioană olimpică la înnot din Africa de Sud, Charlene Wittstock. Ceremonia are loc la catedrala din Monaco şi la ea sunt invitati 450 de oaspeţi - reprezentani ai caselor regale, dar si personalităţi artistice şi politice. Printre invitaţi este şi preşedintel Franţei, Nicolas Sarkozy. Ieri a avut loc căsătoria civilă.