După încheierea sesiunii parlamentare, premierul Vlad Filat, s-a declarat nemulțumit că deputații au plecat în vacanță, fără să fi adoptat toate proiectele de lege considerare importante de liderul PLDM, între care cel vizând demonopolizarea exportului de metale. Potrivit lui Filat, nu au fost adoptate nici toate proiectele de reforme care ar accelera liberalizarea regimului de vize. Vlad Filat a criticat şi faptul să partidele din AIE nu au încheiat o înţelegere la nivel local, motiv pentru care în multe consilii locale, partidele Alianţei s-au văzut nevoite să voteze cu partidul comuniştilor.

Fiecare al 10-lea absolvent de liceu din autonomia găgăuză nu a luat examenul de bacalaureat la limba română, motiv pentru care liderii autonomiei au anunţat că vor elibera diplome speciale de BAC, care nu vor include şi nota la limba română. Decizia a fost criticată drept ilegală de ministrul educaţiei, Mihail Şleahtiţchi. Mai mult, el a avertizat că aceste diplome nu vor fi recunoscute de ministerul său, fiind mai degrabă expresia unei acţiuni secesioniste.

La Casa Albă au loc negocieri între preşedintele Barack Obama, democraţi şi liderii opoziţiei republicane privind ridicarea plafonului de îndatorare, stabilit acum la ceva peste 14 trilioane de dolari. Potrivit unui purtător de cuvânt al Casei Albe, negocierile avansează şi există o şansă reală să fie evitată intrarea în incapacitate de plată a Statelor Unite.

În Siria, tancurile armatei au intrat în oraşul Hama din estul ţării, în tentativa de a pune capăt demonstraţiilor de protest care durează de peste o lună. Potrivit organizaţiilor de apărare a drepturilor omului, de la izbucnirea manifestaţiilor împotriva regimului lui Basar al-Assad, peste 1.500 de persoane şi-ar fi pierdut viaţa. Numărul victimelor în rândul forţelor de ordine s-ar ridica la peste 350.

Arabia Saudită a anunţat că luna Ramadanului începe luni, un anunţ care este urmat de majoritatea musulmanilor din lume. Musulmanii şiiţi însă aşteaptă decizia Iranului, privind ziua când începe luna de post.

Şeful misiunii CIA din Pakistan va părăsi postul, se pare din cază de boală. Este cel care a condus operaţiunea de ucidere a liderului terorist Osama Bin Laden. Ambasadorul american la Islamabad era în conflict cu şeful misiunii CIA pentru că acesta din urmă a continuat atacurile, în zona de graniţă, cu avioane teleghidate în timp ce Statele Unite negociau cu Pakistanul, în încercarea de a aplana tensiunile dintre cele două ţări.

Parlamentul sârb s-a reunit într-o şedinţă specială pentru a discuta tensiunile de la graniţa cu regiunea Kosovo. Luni, poliţia kosovară a încercat să prea controlul asupra două puncte de trecere a frontiere, în nodul regiunii, dominată de minoritate sârbă. În replică, civili sârbi au atacat miliţiile kosovare. Tot conflictul a fost provocat de încercarea autorităţilor locale de a impune un embargo pe importurile din Serbia, ca replică la o măsură similară impusă de Belgrad.

Sesiunea parlamentară s-a încheiat, lucrările vor fi reluate la sfârşitul lunii august. Ultima şedinţă parlamentară a fost marcată de disensiuni serioase între partidele din AIE, în absenţa opoziţiei comuniste. Problema cea mai grea de rezolvat rămâne alegerea preşedintelui ţării. Se pare că Partidul Liberal Democrat ar vrea acum să modifice constituţia, pentru a ajunge la o soluţie.

Peste 300 de femei aflate în situaţii economice dificile din cauza violenţei în familie vor primi la toamnă ajutoare pentru a-şi lansa propriile afaceri – este scopul unui proiect anunţat azi la Chişinău de Fondul ONU pentru populaţie, ministerul Muncii şi Fundaţia Orange. Beneficiarele vor fi selectate din diferite localităţi de organizaţii neguvernamentale pentru drepturile femeilor.

În câteva ore, Camera reprezentaţilor din Congresul american urmează sa voteze asupra unui plan al democraţilor de a ridica plafonul de îndatorare pentru a evita astfel intrare Statelor Unite în incapacitate de plată. Cum propunerea republicanilor pe aceeaşi temă a fost deja respinsă de Senatul controlat de democraţi, este de aşteptat ca şi propunerea democrată să fie respinsă de Camera reprezentaţilor, controlată de republicani. Pe 3 august, dacă nu se ajunge la un compromis în Congres, America intră în incapacitate de plată.

Agenţia de rating Moody’s crede că indiferent de votul din Congres, America îşi va achita datoriile externe şi îşi va păstra astfel ratingul de AAA (cel mai înalt). Moody’s crede că la nevoie, ministerul de finanţe va economisii în alte părţi pentru a asigura plata datoriei externe. Mai mult experţi financiari arată că guvernul se poate descurca până la mijlocul lunii august cânt trebuie să achite o tranşă de peste 30 de miliarde de dolari, în contul datoriei externe.

Şeful statului major turc, împreună cu şefii armatei terestre, aviaţiei şi flotei militare au demisionat în semn de protest faţă de guvernul Erdogan. Comandanţii militari protestează împotriva arestării a peste 200 de ofiţeri, arestaţi în ultimii ani sub acuzaţia de a fi complotat împotriva guvernului islamist.

În Libia, aviaţia NATO a bombardat transmiţătoarele televiziunii naţionale, pe motiv că ar incita la violentă şi ar reprezenta o ameninţare pentru populaţia civilă. La câteva ore dup atac, televiziunea libiană transmitea încă. Operaţiunea NATO din Libia, menită să protejeze populaţia civilă, a fost lansată în martie, la puţin timp după izbucnirea revoltei împotriva regimului Gaddafi.

Trupele NATO de menţinere a păcii din Kosovo s-au retras de la graniţa regiunii cu Serbia. Scena unor confruntări violente între sârbi şi poliţia kosovară. Decizia a fost salutată atât de Belgrad cât şi de autorităţile kosovare, care afirmă că acest conflict de frontieră este pe cale de a fi soluţionat prin negocieri.

Moartea comandantului trupelor rebele din Libia, generalul Younes, este pusă acum pe seama reţelei teroriste al Qaeda. Este în tot cazul varianta guvernului. Rebelii pe de altă parte susţin că regimul Gaddafi ar fi responsabil, dar există şi speculaţii că generalul Younes ar fi fost executat chiar de trupele rebele, care l-ar fi acuzat de trădare.

Mii de egipteni au protestat astăzi în piaţa Trahir din Cairo pentru continuarea reformelor. Protestele de astazi au fost convocate şi de partidele islamiste ai căror sprijinitori au cerut introducerea legii islamice Sharia. Alţi protestatari au cerut schimbări seculare şi democratice.

La New York vor fi instalate încă aproximativ 3000 de camere de luat vederi pentru a se preveni eventuale atacuri teroriste. În cartierul Manhattan din New York sunt deja amplasate în jur de 1800 de astfel de camere, ca parte a unui plan anti terorist pus în aplicare după atacurile din 11 septembrie de acum 10 ani. Potrivit unui şef al poliţiei, camerele video au ajutat poliţia în acest an să prindă 100 de răufăcători în metroul new-yorkez.

Preşedintele Statelor Unite Barak Obama a anunţat în cursul după amiezii că există o mulţime de modalităţi de a rezolva impasul din Congresul american în legătură cu ridicarea plafonului datoriei publice pînă pe data de 2 august, pentru a se evita intrarea în incapacitate de plată a guvernului.

„Sunt o mulţime de căi de a ieşi din această situaţie, dar timpul ne presează. Trebuie să ajungem la o înţelegere pînă marţi, pentru ca ţara noastră să îşi poată plăti obligaţiile la timp, aşa cum a făcut întotdeauna”.

Preşedintele Obama a spus că soluţia la care trebuie să se ajungă trebuie să fie acceptată de ambele partide – şi democrat, şi republican - şi că el este pregătit să colaboreze şi la acest sfîrşit de săptămînă pentru a se ajunge la un acord. În opinia preşedintelui american, nu mai este timp acum pentru a se pune pe primul plan interesele politice ale fiecărui partid şi că a venit vremea compromisului. Preşedintele american şi-a exprimat speranţa că pînă la urmă se va ajunge la o înţelegere.

Comitetul interstatal pentru aviaţie de la Moscova a declarat că raportul polonez despre cauzele prăbuşirii avionului polonez din 10 aprilie 2010 avîndu-l la bord pe preşedintele Poloniei Lech Kaczynski, soţia acestuia şi alti 95 de înalţi oficiali polonezi la Smolensk este „în mare” asemănător cu cel făcut de el. Comisia guvernamentală poloneză a dat azi publicităţii raportul său în afirmă că vinovăţia pentru tragedie a fost în parte şi a Rusiei. Potrivit raportului polonez cauza prăbuşirii avionului a fost o greşeală de pilotaj, dar comunicarea defectuoasă cu turnul de control rusesc şi echipamentul defect sunt de asemenea de vină. Preşedintele comitetului tehnic al comisiei ruseşti Aleksei Morozov a spus însă că unele aspecte ale raportului polonez „sunt de neînţeles pentru partea rusă”. Potrivit investigaţiei poloneze înalţi reprezentanţi ai armatei poloneze nu ar fi exercitat presiuni asupra piloţilor să aterizeze în conditii meteorologice foarte proaste, aşa cum scria raportul rusesc. In cursul zilei, ministrul polonez al apărării Bogdan Klich şi-a înaintat demisia, care a fost acceptată de premierul Donald Tusk.

Preşedintele interimar al Moldovei, Marian Lupu a avut astăzi o întrevedere cu preşedintele Poloniei Bronislaw Komorowski, care a făcut o escală la Chişinău, la încheierea turneului său în ţările Caucazului de Sud cuprinse în Parteneriatul Estic. Potrivit agenţiei Moldpres, au fost discutate probleme politice regionale şi colaborarea Moldovei cu Uniunea Europeană, a cărei preşedinţie este în acest moment deţinută de Polonia. S-a discutat şi despre al doilea summit al Parteneriatului Estic care va avea loc în septembrie la Varşovia.

Serviciul Hidrometeorologic din Moldova a emis avertizare cu cod galben pentru ploi şi vijelii pentru următoarele două zile pe întreaga ţară, informează agenţia Info-Prim Neo. Vîntul va putea să atingă 15 -20 de metri pe secundă.

Comitetul executiv al regiunii găgăuze a aprobat modelul propriu de diploma de bacalaureat pentru cei care nu au trecut examenul de limba şi literatura romană în aceasta sesiune. Başcanul Mihail Formuzal şi-a exprimat regretul că autorităţile centrale de la Chişinău nu au luat în seamă propunerile avansate de la Comrat pentru rezolvarea situaţiei. La Chişinău, ministrul educaţiei Mihail Şlehtiţchi a spus că decizia din Gagauz Yeri este „o încălcare gravă a legislaţiei”.

Comisia guvernamentală poloneză care a investigat accidentul de aviaţie de la Smolensk, de anul trecut, în care şi-a pierdut viaţa preşedintele Lech Laczynski, soţia acestuia şi încă 95 de personalităţi politice şi culturale poloneze, afirmă că vinovăţia pentru tragedie a fost în parte şi a Rusiei. Potrivit raportului dat publicităţii astăzi, cauza prăbuşirii avionului a fost o greşeală de pilotaj, dar comunicarea defectuoasă cu turnul de control rusesc şi echipamentul defect sunt de asemenea de vină. Ca urmare a concluziilor comisiei, ministrul apărării de la Varşovia Bogdan Klich şi-a înaintat demisia. Demisia sa a fost acceptată de premierul Donald Tusk. Condiţiile meteo din 10 aprilie 2010, data accidentului , erau foarte proaste cu ceaţă deasă. Un raport rusesc despre cauzele accidentului dădea vina numai pe piloţii polonezi, ceea ce a provocat reacţii de nemulţumire în Polonia.

Uniunea Europeană cere Serbiei si Kosovo să risipească tensiunile dintre ele după o serie de incidente la graniţa lor comună şi Belgradul şi Priştina să reia neîntîrziat negocierile pentru normalizarea legăturilor dintre ele. Într-o declaraţie oficială, coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton le-a cerut ambelor părţi să înţeleagă exact care este miza tensionării relaţiilor şi ce pot pierde amîndouă din această situaţie. În timpul săptămînii, unităţi speciale ale poliţiei kosovare au preluat controlul la doua puncte de trecere din nordul Kosovo din zona dominată de sîrbi. Ca răspuns, sîrbii au incendiat unul din punctele de control. Astazi forţele de menţinere a păcii NATO, KFOR controlează situaţia în regiune, dar sîrbii refuză să ridice baricadele pe care le-au pus pe cele mai importante căi de acces din zonă. Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa în 2008 recunoscută de Statele Unite şi majoritatea ţărilor Uniunii Europene, dar nu şi de Serbia, Rusia şi cîteva ţări europene.

Premierul norvegian Jens Stoltenberg a declarat că atacurile de săptămîna trecută din Oslo şi din insula Utoya, soldate cu 76 de victime au fost „un atac împotriva democraţiei noastre”. Declaraţia a fost făcută la o ceremonie de comemorare a victimelor a partidului laburist norvegian. Poliţia norvegiană a anunţat că îl va interoga astăzi din nou pe Anders Behring Breivik pentru atacul de vinerea trecută care a făcut 76 de victime. Breivik a recunoscut că este autorul atacului cu bombă de la Oslo şi că a împuşcat zeci de tineri la o tabără de vară a laburiştilor din insula Utoya, dar investigatorii spun că ancheta are noi informaţii şi este nevoie de un nou interogatoriu. Potrivit procuraturii procesul atacatorului nu va avea loc mai devreme de anul viitor, din cauza complexităţii cazului.