O scriitoare franceză în vârstă de 32 de ani a depus astăzi o plângere împotriva fostului şef al FMI, Dominque Strauss-Kahn pe care îl acuză că a încercat să o violeze cu opt ani în urmă. Avocatul scriitoarei Tristane Banon a anunţat astăzi că a trimis plângerea procurorilor de la Paris care pot decide dacă lansează o anchetă penală.
Banon susţine că Strauss-Kahn a încercat s-o violeze în timp ce-l intervieva într-un apartament de la Paris în 2003. Politicianul socialist francez şi-a dat demisia de la şefia FMI în luna mai pentru a se apăra în Statele Unite de acuzaţiile de tentativă de viol care-i sunt aduse de camerista unui hotel de la New York.

Activiştii pentru drepturile omului din Siria spun că forţele guvernamentale ar fi ucis cel puţin 10 oameni astăzi la Hama pe măsură de forţele guvernamentale îşi intensifică operaţiunile punitive. Tancurile şi trupele siriene au încercuit oraşul din centrul ţării, scena celor mai recente proteste în masă împotriva preşedintelui Bashar al-Assad.
Peste 100 de mii de oameni au demonstrat la Hama cu o săptămână în urmă cerând răsturnarea regimului în unul din cele mai mare proteste de la izbucnirea revoltei siriene în luna martie.

Fostul preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu a declarat la câteva ore după demitere că acuzaţiile de partizanat în favoarea fostei guvernări comuniste sunt neîntemeiate. Majoritatea parlamentară a votat unanim pentru a-l demite pe Muruianu azi dimineaţă la propunerea liderului liberal, Mihai Ghimpu şi la numai câteva ore de la încuviinţarea Consiliului Superior al Magistraturii. Ghimpu este încrezător că decizia parlamentului nu mai poate fi răsturnată: „Slava domnului că s-a produs acest lucru. Ştiu că unii umblă deja iarăşi pe la Curtea Constituţională cu torba cu bani, dar luna de miere s-a încheiat pentru ei”. Un prim vot pentru demiterea lui Muruianu în primăvara lui 2010 a fost anulat de Curtea Constituţională din motive de procedură. Opoziţia comunistă care boicotează şedinţele parlamentului a spus că votul de astăzi este „răfuială politică şi abuz”.

Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă l-a destituit astăzi pe arhitectul şef al capitalei, Vlad Modârcă. Dispoziţia semnată de primar nu explică motivele, dar Chirtoacă a promis să le dezvăluie în cursul zilei de mâine. Modârcă a deţinut funcţia timp de 22 de ani. El a declarat astăzi că se va conforma dispoziţiei primarului şi nu o va ataca în justiţie. Săptămâna trecută, Chirtoacă l-a demis pe şeful direcţiei administrative a primăriei, Nicolae Monastârli la împlinirea vârstei de pensionare.

Polonia a criticat condamnarea unui jurnalist polonez în Belarus la trei ani de închisoare cu suspendare pentru calomnierea preşedintelui Alexandr Lukaşenka. La pronunţarea sentinţei, jurnalistul Andrzej Poczobut care lucrează pentru proeminentul ziar polonez Gazeta Wyborcza a fost eliberat astăzi pe cauţiune după trei luni de detenţie preventivă. Ministerul de externe al Poloniei care exercită preşedinţia Uniunii Europene a spus că jurnalistul nu a greşit cu nimic şi a numit „un rău mai mic” natura suspendată a condamnării la închisoare. Într-o evoluţie separată, preşedinţia lituaniană a Organizaţiei pentru securitate şi Cooperare în Europa a cerut astăzi Minskului să oprească persecuţiile împotriva oponenţilor regimului, în urma unui nou val de arestări după protestele de duminică de ziua independenţei Republicii Belarus.

Noua şefă a Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde şi-a început astăzi activitatea la sediu FMI de la Washington, după ce a fost aleasă prin consens de consiliul de directori. Fostă şefă a ministerului francez de finanţe, Lagarde îl înlocuieşte pe conaţionalul său, Dominque Strauss-Kahn care şi-a dat demisia în mai pentru a se apăra în instanţă în Statele Unite împotriva acuzaţiilor de tentativă de viol.
Contractul noii directoare a FMI cu un salariu anual de 468 de mii de dolari plus un adaos de 84 de mii prevede că ea va respecta „cele mai înalte standarde ale comportamentului etic, de integritate, imparţialitate şi discreţie”.

O lege votată în prima lectură de majoritatea parlamentară va pedepsi penal persoanele fizice care practică evaziunea fiscală. Deputaţii s-au angajat să introducă în lectura a doua prevederi care să scoată de sub incidenţa viitoarei legi beneficiarii de remitenţe.
Proiectul a fost pregătit de Centrul anticorupţie şi este o consecinţă a anchetei în cazul lui Oleg Voronin, fiul fostului preşedinte care a cheltuit peste hotare 60 de milioane de lei din surse nedeclarate. Propunerea legislativă introduce amenzi considerabile şi pedeapsa cu până la 5 ani de închisoare pentru persoanele fizice care se eschivează de la prezentarea declaraţiei despre impozitul pe venit, care o falsifică sau care tăinuiesc venituri impozabile.

Parlamentul a făcut un prim pas către lichidarea judecătoriilor specializate – o reformă anticorupţie propusă de fostul ministru al Justiţiei, Alexandru Tănase şi eşuată în fostul parlament. Deputaţii majorităţii au votat astăzi în prima lectură un proiect asemănător care va exclude din sistem judecătoriile economice considerate corupte, precum şi pe cele militare. Competenţele lor şi judecătorii vor fi transferaţi la judecătoriile de drept comun. Liderul liberal, Mihai Ghimpu a declarat că va introduce un amendament în lectura a doua care să prevadă un filtru pentru judecătorii transferaţi, spunând că „nu instanţele propriu-zise sunt corupte, ci oamenii”.

Grupul special de anchetă a identificat câţiva suspecţi în cazul maşinii capcană care l-a ucis cu o lună în urmă pe omul de afaceri Igor Ţurcanu. Anunţul a fost făcut de procurorul general, Valeriu Zubco. Fără a intra în detalii, el a spus că procurorii adună probe pentru a-i reţine pe suspecţi şi că în maşina detonată au fost găsite, potrivit rezultatelor expertizei, urme de explozibil. Omul de afaceri a fost ucis în centrul Chişinăului cu o lună în urma. Maşina capcană a sărit în aer când Ţurcan ieşea din sediul Federaţiei Moldovene de Tenis pe care a condus-o.

Premierul britanic, David Cameron a promis astăzi Afganistanului mai mult sprijin umanitar în lumina retragerii trupelor britanice până la sfârşitul lui 2014.
La o conferinţă de presă comună cu preşedintele afgan la Kabul, Cameron a promis că ţara sa va menţine o „relaţie pe termen lung” cu Afganistanul şi va participa între altele alături de Statele Unite la construcţia unei academii militare pentru forţele afgane.
Cu o zi mai devreme, comandantul forţelor americane şi NATO în Afganistan, generalul David Petraeus a declarat că operaţiunile militare concentrate astăzi împotriva talibanilor din sudul ţării vor fi reorientate către graniţa slab apărată cu Pakistanul la est.

Într-un verdict proeminent pronunţat astăzi, o curte de apel din Olanda a declarat statul olandez responsabil de uciderea a trei musulmani în timpul masacrului din 1995 în oraşul bosniac Srebrenica şi a dispus achitarea compensaţiilor către familiile victimelor.
Instanţa a decis că statul olandez se face responsabil de moartea celor trei pentru că militarii olandezi de menţinere a păcii staţionate la Srebrenica i-au predat forţelor sârbilor bosniaci. Srebrenica fusese declarat de ONU un loc sigur protejat de forţele de menţinere a păcii, când trupele sârbilor bosniaci l-au invadat şi au masacrat sistematic 8 mii de băieţi şi bărbaţi musulmani. Olanda spune că militarii săi nu au putut interveni pentru că ar fi fost abandonaţi de ONU.

Potrivit relatărilor de la Minsk, jurnalistul polonez Andrzej Poczobut întemniţat pentru calomnierea preşedintelui belarus a fost găsit vinovat şi condamnat la trei ani de detenţie cu suspendare. Poczobut le-a povestit jurnaliştilor locali despre sentinţă după ce a fost eliberat condiţionat astăzi în urma procesului cu uşile închise.
Reporterul influentului ziar polonez Gazeta Wyborcza fusese arestat în luna aprilie, iar cazul său a catalizat criticile internaţionale împotriva regimului de la Minsk pentru represaliile la care recurge în faţa unui val de proteste.

Activişti sirieni anti-regim şi locuitori de la Hama spun că forţele guvernamentale au încercuit oraşul, scena celor mai recente proteste în masă împotriva preşedintelui Bashar al-Assad urmate de represalii. Peste 100 de mii de oameni au demonstrat la Hama cu o săptămână în urmă cerând răsturnarea regimului în unul din cele mai mare proteste de la izbucnirea revoltei siriene în luna martie.Activiştii opoziţiei au spus luni că trupele siriene au arestat sute de locuitori ai oraşului şi au ucis cel puţin trei persoane.

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu a fost demis de catre Parlament cu 53 de voturi pentru. Propunerea de demitere, motivată de faptul că nu şi-a îndeplinit funcţiile de serviciu, a venit din partea liderului liberalilor, Mihai Ghimpu. Consiliul Superior al magistraturii a decis şi el în aceasta dimineaţă să propună Parlamentului demiterea preşedintelui Curţii Supreme de Justitie. Partidul comuniştilor, de opozitie, critică decizia parlamentarilor puterii şi acuză Alianţa pentru Integrare Europeană că doreşte să „îngenuncheze justiţia”.

Primarul Chişinpului, liberalul Dorin Chirtoacă este creditat de un sondaj al Centrului de Cercetări Strategice şi Consultanţă politic (POLITICON) drept cel mai influent politician al lunii iunie. Pe locul doi s-a plasat premierul Vlad Filat şi pe locul trei preşedintele interimar şi speaker al Parlamentului, Marian Lupu. Urmează ministrul de externe Iurie Leancă şi pe locul cinci, comunistul Igor Dodon.

Cotidianul rusesc Kommersant, citind declaraţia sub condiţia anonimatului a unui oficial de la Moscova, informează că liderul libian Moammar Gaddafi ar dori să renunţe la putere dacă i se oferă protecţie internaţională. Relatarea vine la o zi după ce Rusia şi Alianţa Nord Altantică nu au căzut de acord cu o abordare comuna a situaţiei din Libia, Moscova opunindu-se intervenţiei armate NATO în apărarea civililor şi pledînd pentru încetarea ostilităţilor. Ieri, preşedintele Rusiei Dmitrui Medvedev a avut întrevederi pe tema libiana şi cu preşedintele din Africa de Sud Jacob Zuma.

Activişti politici şi pentru drepturile omului din Siria anunţă că în urma raidurilor militare al armatei în localitatea Hama, sute de oameni au fost arestaţi, iar medici din localitate vorbesc despre trei victime. Potrivit martorilor oculari armata a percheziţionat case şi de mai multe ori a deschis foc. Vineri, la Hama, 200 de mii de oameni au ieşit pe străzi protestînd faţă de politica preşedintelui Bashar al-Assad.

Generalul american David Petreus, care va prelua în curînd ca director Agenţia Centrală de Informaţii CIA, şi care încă este comandatul trupelor alianţei internaţionale din Afganistan a declarat că în lunile viitoare acţiunile militare se vor orienta mai mult către zona de la graniţa dintre Afganistan şi Pakistan, deplasîndu-se din zona de sud, considerată un fief al Talibanilor. Domnul Petreus a spus că în zona tribala dintre Afganistan si Pakistan vor fi desfăşurate în curînd mai multe efective de forţe speciale, aviaţie şi informaţii.

Un grănicer azer a fost omorît astazi la graniţa cu Iranul. Potrivit serviciului de frontieră azer, dumincă a avut loc un schimb de focuri în regiunea Yardimli între graniceri şi o bandă de răufăcători care au evadat din inchisoare şi au încercat să treacă graniţa in Iran. Potrivit agenţiei oficiale de ştiri Irna din Iran, moartea grănicerului azer s-ar fi datorat faptului că ar fi intrat ilegal pe teritoriul iranian.

Un tribunal din Teheran l-a condamnat la nouă ani de închisoare pe un influent avocat, acuzat de tentativă de răsturnare a guvernului islamic. Mohammad Ali Dadkhan, fondatorul Centrului Apărătorilor Drepturilor Omului împreună cu laureata premierului Nobel Shirin Ebadi a reprezantat în instanţele iraniene protestatarii anti prezidenţiali din urma alegerilor şi violenţelor din 2009. Proeminentul avocat nu va avea voie sa îşi exercite meseria timp de 10 ani şi a fost amendat cu 300 de dolari pentru că deţine un receptor de satelit pentru televiziune în apartamentul său. Într-o declaraţie cu postul nostru de radio, Mohammad Ali Dadkhan a spus că va face apel şi că sentinţa sa a fost dată după un proces care nu a fost drept şi că nu este conformă nici cu legea civilă şi nici cu cea religioasă.

O delegaţie a companiei ruse de stat Gazprom a vizitat Coreea de Nord. Potrivit agenţiei de stat din Coreea comunista, delegaţia rusă a fost condusă de adjunctul presedintelui Gazprom, Aleksandr Ananenkov. In luna mai, agenţia rusă de ştiri Interfax relata că şeful serviciilor de informaţii ruseşti şi liderul nord corean Kim Jong Ill au discutat proiecte comune de infrastructură, printre care construcţia unei conducte de gaze şi a unei linii de înaltă tensiune dinspre Rusia catre Coreea de Sud, care sa treaca prin Coreea de Nord.

Liderii alianţei de guvernare, Mihai Ghimpu, Marian Lupu şi Vlad Filat s-au întâlnit aseară la Chişinău fără să ajungă la o înţelegere de coalizare la nivel local. Dar un participant la întâlnire, vicepreşedintele PLDM, Valeriu Streleţ a spus că discuţiile au fost folositoare pentru aplanarea tensiunilor. „Se mai dă drumul la presiune. Ulterior se creează condiţii pentru discuţii calme şi constructive”.
La întâlnirea de luni seara, premierul liberal-democrat, Vlad Filat şi prim-vicepreşedintele democrat al Parlamentului, Vlad Plahotniuc au stat prima dată faţă în faţă după două săptămâni de tensiuni acute. Cei doi se acuzaseră reciproc de ilegalităţi, încercări de a controla economia şi intenţii de a se coaliza la nivel local cu opoziţia comunistă.
Liderii alianţei de guvernare au convenit să continue astăzi discuţiile de partajare a funcţiilor de preşedinţi de raioane după alegerile locale din 5 şi 19 iunie.

Curtea Supremă de Justiţie a acceptat luni cererea opoziţiei comuniste ca dosarul alegerilor pentru primăria capitalei să fie transferat pentru examinare de Curtea de Apel de la Bălţi – o decizie despre care liderii alianţei de guvernare au spus că ar demonstra „dezmăţul” din justiţie.
Comuniştii spun că nu au încredere că judecătorii Curţii de Apel de la Chişinău pot examina cu echidistanţă contestaţia PCRM împotriva realegerii primarului liberal Dorin Chirtoacă.
Opoziţia cere invalidarea mandatului de primar câştigat de Chirtoacă la 19 iunie pe motiv că alegerile ar fi fost însoţite de încălcări şi cere organizarea unor alegeri noi.

Activiştii sirieni spun că armata a arestat sute de oameni în oraşul Hama din centrul ţării, care a fost săptămâna trecută scena unui protest amplu împotriva preşedintelui Bashar al-Assad. Medicii spun că trei oameni au fost ucişi.
Potrivit martorilor oculari, la Hama au sosit luni dimineaţa cel puţin 30 de autobuze cu militari, care au percheziţionat numeroase locuinţe, au operat arestări iar în câteva cazuri au deschis focul.
Organizaţia neguvernamentală Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului estimează că au fost arestate cel puţin 250 de persoane.

Cel puţin opt poliţişti şi militari irakieni au fost ucişi şi 20 răniţi într-o serie de atacuri în Irak în ultimele două zile. Autorităţile spun că militanţii au săvârşit cel puţin nouă atacuri duminică şi luni la Bagdad, Kirkuk, Mosul şi alte oraşe.
Într-un al incident, o rachetă a lovit hotelul Rasheed Hotel din centrul capitalei irakiene în seara zilei de 4 iulie, ucigând trei angajaţi şi rănind opt.
Analiştii spun că atacurile militanţilor din Irak se înmulţesc pe măsură ce forţele americane se pregătesc să părăsească ţara până la sfârşitul acestui an. Cu 14 militari ucişi, luna iunie a adus trupelor americane din Irak cele mai multe pierderi în trei ani.