Sindicaliștii ar putea picheta Palatul Parlamentului vineri în semn de protest față de propunerea măririi cu un procent a contribuției angajatului la asigurarea socială, în paralel cu reducerea tot cu un procent a contribuției angajatorului.

Demonstrația sindicală ar urma să aibă loc vineri, când deputații vor dezbate bugetul asigurărilor sociale.

Potrivit calculelor sindicatelor, mărirea contribuției angajaților, care deja ar fi cea mai ridicată din țările CSI, va scoate din buzunarele acestora peste 250 de milioane de lei pe an.

KGB-ul transnistrean a respins acuzațiile formulate recent de un oficial de securitate de la Chișinău, care spunea că băncile din regiunea separatistă ar fi controlate de grupări criminale. Într-un comunicat de presă preluat de Unimedia, Comitetul Securității de Stat de la Tiraspol califică drept „nefondate și ofensatoare” declarațiile lui Vadim Vrabie, directorul-adjunct al Serviciului de Informații și Securitate. Acesta declara recent într-un interviu că băncile transnistrene sunt folosite de rețele criminale locale și străine pentru fraude fiscale și spălarea banilor, ceea ce ar periclita securitatea economică a Republicii Moldova. În reacția sa, KGB-ul de la Tiraspol mai spune că asemenea acuzații trădează dorința Chișinăul de a pune mâna pe băncile din stânga Nistrului.

Un nou sondaj de opinie sugerează că simpatia rușilor față de Statele Unite este în scădere, în vreme ce încrederea în vecini ca Belarus și Ucraina crește. Potrivit sondajului publicat de centrul Levada și citat de Interfax, proporția rușilor care au o părere bună despre Statele Unite a scăzut de la 67% la sută în urmă cu un an la 46% în prezent. Noul sondaj arată că aproximativ două treimi din ruși cred că Statele Unite au o politică ipocrită, impunând altora reguli pe care ele însele nu le respectă. Studiul sugerează că 74% din ruși au o părere bună despre Ucraina, față de doar 69% anul trecut, iar 80% simpatizează Republica Belarus, un procent în creștere cu cinci la sută față de toamna lui 2011.

Parlamentarii din Grecia au decis cu mare majoritate de voturi ridicarea imunității deputatului de extremă-dreapta acuzat că ar fi participat la un atac împotriva vânzătorilor stradali. Partidul lui Konstantinos Barbarousis, „Zorii aurii”, în trecut marginal, a obținut 18 locuri în parlament la alegerile din iunie printr-o campanie împotriva imigranților pe fondul austerității economice. Luna trecută mai multe video-uri postate pe internet arătau membri ai partidului distrugând chioșcurile și tarabele comercianților, din care mulți sunt imigranți, în orașul Mesolonghi din centrul Greciei. În favoarea ridicării imunității deputatului Barbarousis au votat 218 de parlamentari, iar numai trei au votat împotrivă.

Reuters relatează că sindicatele spaniole plănuiesc o grevă generală pentru data de 14 noiembrie, la opt luni după ultima grevă de asemenea amploare și la aceeași dată când vor protesta și portughezii. Reuters spune că decizia definitivă privind posibila grevă spaniolă va fi luată vineri. Atât Spania, cât și vecina ei Portugalia, țări din zona euro, au pus în aplicare măsuri de austeritate socială și se confruntă cu creșterea ratei șomajului, ajunsă în Spania la 25%. Portugalia a obținut deja un împrumut de salvare de la FMI și Uniunea Europeană, iar economiștii se așteaptă ca și Spania să facă o cerere de credit în viitorul apropiat.

Președintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad, a spus că țara sa încurajează încetarea temporară a focului în Siria cu ocazia unei apropiate sărbători musulmane și că alegerile libere sunt singura cale de rezolvare a crizei siriene. Știrea a fost difuzată de agenția oficială de știri a Iranului, IRNA. Propunerea armistițiului sirian pe timpul festivalului musulman Eid Al Adha a fost lansată de mediatorul internațional Lahdar Brahimi, fiind sprijinită de asemenea de Liga Arabă și de Turcia.

Rusia și-a reafirmat respectul pentru suveranitatea și integritatea Republicii Moldova astăzi, la puțin timp după ce un diplomat rus de rang înalt pomenise în fața presei posibilitatea recunoașterii independenței Transnistriei. „Poziția de principiu a Rusiei nu s-a schimbat”, se spune într-o declarație a ministerului rus de externe. ”Noi am respectat și vom continua să respectăm suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și statutul ei neutru consfințit în constituție”. Săptămâna trecută Serghei Gubarev, reprezentantul Moscovei la negocierile în chestiunea transnistreană, declarase că Rusia ar putea recunoaște independența regiunii separatiste dacă Moldova își pierde suveranitatea sau neutralitatea.

O comisie parlamentară a deschis calea unei noi posibile confruntări între forțele de dreapta și promotorii moldovenismului aprobând schimbarea denumirii oficiale a sărbătorii „Limba noastră” în „Limba noastră cea română”. După aprobarea inițiativei partidului liberal în comisia juridică, astăzi, parlamentarii comuniști au avertizat că ea va provoca noi diviziuni în societate. Ei au mai spus că schimbarea este în contradicție cu constituția, unde se spune că limba de stat este limba moldovenească. Principalul suporteri al noii denumiri, liderul liberal Mihai Ghimpu, a respins însă aceste obiecții, spunând că în constituție nu se spune nimic despre această sărbătoare. Schimbarea mai trebuie aprobată de plenul parlamentului.

Premierul Vlad Filat a discutat astăzi la București cu omologul său din România, Victor Ponta, despre relațiile energetice dintre cele două țări. Potrivit serviciului de presă al guvernului de la Chișinău, cei doi lideri s-au declarat de acord că trebuie urgentate proiectele care ar urma să reducă dependența Moldovei de importurile energetice din Rusia. Filat și Ponta s-au referit mai ales la gazoductul Iași-Ungheni, care ar trebui să intre în funcțiune înaintea sfârșitului lui 2013 și la două linii de înaltă tensiune peste Prut. Filat s-a aflat la București cu ocazia congresului Partidului Popular European, o asociație de formațiuni politice de dreapta din care face parte și propriul său partid liberal-democrat.

Ministrul sănătății Andrei Usatîi a precizat că paracetamolul sau aspirina vor putea fi cumpărate fără rețetă și după 19 octombrie, când intră în vigoare o nouă listă, extinsă, de medicamente care nu pot fi obținute fără avizul medicului. Vorbind astăzi la o conferință de presă la Chișinău, Usatîi a spus că din cele peste 6000 de medicamente vândute în Moldova peste 1700 vor fi comercializate în continuare fără rețetă. Usatîi a mai spus că farmaciștii vor fi amendați pentru nerespectarea noilor reglementări cu 400 până la 1200 de lei. Potrivit spuselor ministrului, pentru cumpărători o altă noutate va fi că rețeta le va fi reținută de farmacist, ca să n-o mai poată folosi în altă farmacie. Principala categorie de medicamente care nu se vor mai vinde ”la liber” sunt antibioticele.

Premierul desemnat al Georgiei, Bidzina Ivanișvili, a spus că țara sa va participa „cu siguranță” la Jocurile Olimpice din orașul rusesc Soci. Miliardarul devenit politician a mai spus că Georgia, ca țară vecină cu Federația Rusă, are tot interesul ca olimpiada de iarnă din 2014 să se țină în cele mai bune condiții. Declarația a fost salutată astăzi de ministerul rus de externe, care a numit-o ”constructivă”. Partidul președintelui georgian Mihail Saakașvili, învins la recentele alegeri de coaliția „Visul georgian”, promovează ideea boicotării Jocurilor de la Soci. Ivanișvili a promis încă din campanie că va căuta reluarea dialogului cu Moscova fără a renunța la integrarea euro-atlantică a Georgiei.

Autoritățile Rusiei au deschis o anchetă penală asupra lui Serghei Udaltsov și altor activiști spunând că un film prezentat de televiziunea NTV ar cuprinde dovezi că ei ar fi organizat dezordini în masă. Vegheați de polițiști mascați, anchetatorii au percheziționat astăzi timp de cinci ore apartamentul lui Udaltsov, pe care l-au luat cu ei ca să-l interogheze.

Adresându-se reporterilor care urmăreau scena, Udaltsov a spus că reținerea și anchetarea sa este o răzbunare pentru activitatea sa protestatară și a îndemnat societatea să nu rămână indiferentă. Agențiile de știri rusești relatează că între timp activistul de stânga a fost eliberat din detenție, dar are „interdicție de călătorie”.

Aproape simultan cu Udaltsov, activist de stânga care a dobândit notorietate în timpul protestelor de iarna trecută, au fost reținuți alți doi activiști mai puțin cunoscuți.

Organizația catolică de caritate „Caritas” a spus că numărul italienilor care apelează la serviciile sale este în creștere, în timp ce economia țării se menține în recesiune. În raportul său dat publicității astăzi la Roma, „Caritas”, care era obișnuită să ajute mai ales imigranții, spune că în sudul mai sărac al țării jumătate din clienți sunt acum italieni. La nivelul întregii țări procentajul este de 30%, față de 23% în urmă cu trei ani. Potrivit AP directorul ”Caritas” Francesco Soddu a spus că criza financiară adâncește sărăcia deja existentă în Italia și creează noi forme de sărăcie.

Poliția din Kosovo a folosit spray-uri iritante pentru a împrăștia o mulțime care protesta împotriva privatizării rețelei de distribuție a electricității. Potrivit datelor poliției, 66 de demonstranți au fost arestați și cel puțin opt au suferit răniri ușoare. Au fost răniți și nouă polițiști.

Un lider al demonstranților, Șpend Ahmeti, a spus că încheind contractul în valoare de 34 de milioane de dolari cu concernul turcesc Calik & Limak guvernul kosovar vinde pe nimic avuția țării. Alți critici au spus că înțelegerea ar fi frauduloasă și a fost negociată netransparent.

Acordul este criticat de opoziția politică din Kosovo, care spune că guvernul vinde sub prețul real aproape toate proprietățile statului.

Rusia a anunțat că populația i-a crescut față de anul trecut, dar motivul principal nu este că se nasc mai mulți ruși, ci că a crescut numărul de imigranți. Potrivit datelor biroului federal de statistică, în primele trei trimestre ale anului curent au sosit în Rusia aproape 200.000 de străini. În aceeași perioadă ritmul declinului populației băștinașe s-a încetinit față de 2011. Potrivit acelorași date statistice, Federația Rusă avea la 1 septembrie 143 de milioane de locuitori.

Ministrul apărării Vitalie Marinuţa a declarat că deţine informaţii că sub pretextul fortificării trupelor sale de menţinere a păcii, Federaţia Rusă ar trimite în regiunea transnistreană tehnică militară şi armament de infanterie.

Ministrul afirmă că ar fi vorba despre camioane, lansatoare de grenade şi puşti cu lunetă - echipamente ce nu se înscriu în cadrul unei misiuni de pacificare.

Într-un interviu cu radio Europa Liberă, ministrul s-a declarat „indignat” de faptul că Federaţia Rusă nu şi-a coordonat acţiunile cu Chişinăul, aşa cum stabilesc acordurile dintre cele două ţări. El a adăugat că subiectul ar trebui să fie discutat în cadrul Comisiei Unificate de Control şi la Comandamentul Militar Unit al trupelor de pacificare.

Ministrul apărării Vitalie Marinuţa consideră că acţiunile unilaterale ale Rusiei s-ar putea răsfrânge negativ asupra procesului de reglementare transnistreană.

Pe 12 aprilie, ministrul rus al apărării Anatoli Serdiukov a întreprins o vizită-fulger în Transnistria pentru a inspecta efectivul militar din regiune, vizită despre care Chişinăul nu a fost anunţat. Urmare a acestei vizite, reprezentantul special al Kremlinului pentru Transnistria şi vicepremierul rus responsabil de complexul militar Dmitri Rogozin a declarat că Rusia îşi va moderniza Grupul Operativ de Trupe Ruse şi-l va dota cu cel mai performant armament.

Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a înaintat Parlamentului spre aprobare candidatura liderului coaliţiei „Visul georgian”, Bidzina Ivanişvili, la funcţia de prim ministru.

Ivanişvili este oponentul politic al preşedintelui georgian. Coaliţia sa a câştigat recentele alegeri parlamentare, iar Mişcarea de Unitate Naţională a lui Mihail Saakaşvili a trecut în opoziţie. Cu toate acestea, Saakaşvili, în semn de respect faţă de alegerea făcută de electorat, l-a nominalizat pe Ivanişvili drept candidat la funcţia de premier şi l-a împuternicit să alcătuiască un nou guvern.

Bidzina Ivanişvili a declarat recent că duminică ar putea avea loc prima şedinţă a Parlamentului nou ales care, cel târziu luni, ar putea să aprobe candidatura sa şi componenţa noului guvern de la Tbilisi.

Noul ambasador al Ungariei la Chișinău, Matyas Szilagyi, a anunțat astăzi că Norvegia va deveni în scurt timp a 16 țară europeană care va acorda vize cetățenilor moldoveni prin intermediul Centrului Comun de Eliberare a Vizelor. Centrul, găzduit la ambasada Ungariei la Chișinău, s-a deschis în 2007 cu scopul să ușureze obținerea vizelor pentru țările care nu au ambasade în Republica Moldova.
Ambasadorul Matyas Szilagyi a vorbit la o conferință de presă în română, spunând că vorbește și rusa. El repetat că țara sa sprijină semnarea, până la sfârșitul anului viitor, a Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană, care să prevadă și liberalizarea regimului de vize.

Departamentul Poliție Rutieră a anunțat că cel puțin 35 de angajați au depus contestații împotriva notelor proaste primite la testul de pregătire fizică și cunoștințe profesionale de la sfârșitul lunii trecute. Potrivit unui comunicat de presă, contestațile vor fi examinate de o comisie specială care a fost creată post factum, abia la 15 octombrie, prin ordinul ministrului de Interne, Dorin Recean. Din comisie ar face parte reprezentanți ai mediului academic, societății civile și Centrului Național Anticorupție.
Tot luni, Ministerul de Interne a spus că numai 10% din angajații Poliției Rutiere supuși testului de evaluare profesională l-au promovat cu bine, adică numai 46 de polițiști. Ceilalți fie n-au obținut note de trecere, urmând a fi concediați, fie au primit o perioada de grație de jumătate de an. Pentru a suplini funcțile care se vor elibera, Ministerul a organizat cursuri suplimentare pentru aproape 170 de studenți ai Academiei de Poliție.

Purtătorul de cuvânt al Comitetului de Investigații din Rusia a anunțat că a fost deschisă o anchetă penală împotriva liderului Frontului de Stânga, Serghei Udalițov și altor câțiva reprezentanți ai opoziției ruse. Vladimir Markin a spus că ancheta vizează un film întitulat „Anatomia unui Protest -2”, difuzat de televiziunea NTV, în care Udalițov este acuzat că s-ar fi întâlnit cu oficiali georgieni la Minsk vara trecută în vederea pregătirii protestelor antiguvernamentale ale opoziției ruse.
Markin a mai spus că la întâlnirea filmată pe ascuns ar fi luat parte și consulul Georgiei în Republica Moldova, Mikheil Iashvili. Udalițov respinge acuzațile.

Organizația pentru drepturile omului Human Rights Watch a spus astăzi într-un nou raport despre situația din Libia că rebelii libieni par să fi „executat sumar˝ numeroși combatanți loiali lui Muammar Gaddafi și, probabil, pe dictatorul înșuși, când i-au cucerit orașul de baștină cu un an în urmă. Raportul, dat publicității de organizația cu sediul la New York, se întitulează „Moartea unui Dictator: Răzbunare Sângeroasă la Sirte” și redă ultimele ore din viața lui Gaddafi de pe 20 octombrie 2011, când încercase să fugă din orașul asediat de rebeli.
Organizația mai spune că raportul se bazează pe imagini filmate cu telefonul mobil și pe interviuri. Datele adunate în acest fel ar sugera că armata rebelilor ar fi executat în pripă cel puțin 66 de membri ai convoiului lui Gaddafi capturați la Sirte.

Mai multe organizații neguvernamentale proeminente au semnat o declaraţie în care critică faptul că Centrul Naţional Anticorupţie şi Comisia Naţională de Integritate nu sunt încă funcţionale. În declaraţia dată publicității marți se arată că „politici eficiente de combatere a corupţiei sunt imposibile fără asigurarea funcţionalităţii acestor instituţii”.
Numirea conducerii celor două instituții trenează. Organizațiile semnatare ale declarației spun că de vină sunt toate partidele parlamentare și deputații neafiliați.

Opoziția comunistă s-a plâns raportorilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei aflați în vizită de monitorizare la Chișinău că închiderea televiziunii NIT și interzicerea simbolurilor comuniste în viața politică încalcă normele democratice.
Unul din raportori, socialista norvegiană Lise Christoffersen a declarat presei moldovene că poziția oficială a Consiliului Europei față de cele două chestiuni importante pentru PCRM va fi exprimată abia vara viitoare printr-o declarație a APCE, în urma analizei rapoartelor de monitorizare.
În ciuda solicitărilor de la Chișinău, APCE nu a oprit deocamdată monitorizarea instituțiilor democratice în Republica Moldova.

Premierul Vlad Filat a declarat marți că darea în exploatare a gazoductului Iași-Ungheni este așteptată în noiembrie 2013 și că acesta va fi un pas către diversificarea surselor energetice ale Moldovei. Potrivit unui comunicat al guvernului, premierul a făcut declarația la discuții purtate la Chișinău cu Antoni Peris, unul din directorii companii spaniole, „Gas Natural Fenosa" care deține trei rețele electrice de distribuție moldovene.
Cu o zi mai devreme, Vlad Filat a convenit asupra calendarului de construcție a gazoductului Iași-Ungheni cu Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale a României, Gheorghe Duţu.

Președintele american, Barack Obama și rivalul său republican
Mitt Romney s-au confruntat pe tema locurilor de muncă, energiei și a Libiei marți seara, în cea de-a doua lor dezbatere televizată înaintea alegerilor prezidențiale de la 6 noiembrie. În duelul de la Hempstead, New York, Obama a fost mult mai tăios și energic pentru a recupera pierderile de imagine înregistrate la prima dezbatere televizată, după care a fost criticat că nu l-a atacat mai aspru pe Romney.
Vorbind despre principala temă de campanie, refacerea economiei, Obama l-a acuzat pe oponentul său republican că este preocupat doar de confortul americanilor înstăriți. Romney a spus că principala lui preocupare este crearea locurilor de muncă și că Statele Unite au mai mulți șomeri astăzi decât atunci când Obama a devenit președinte.