Pentru prima dată în ultimii 7 ani, încrederea moldovenilor în justiţie a crescut un pic, dovadă că reformele lansate în acest domeniu încep să dea rezultate a declarat Europei Libere, ministrul justiţiei Oleg Efrim.

Cea mai mare problemă rămâne corupţia şi mai ales percepţia „de corupţie cvasi totală”.

Efrim a mai declarat că reforma în justiţie, un program gândit pe cinci ani, va consta în jur de 124 de milioane de euro. Jumătate din sumă va fi acordată de Uniunea Europeană şi alţi donatori străini.

În Georgia, liderul alianţei de opoziţie care a câştigat alegerile parlamentare de ieri, miliardarul Bidzina Ivanişvili, i-a cerut preşedintelui Mihail Saakaşvili să demisioneze şi să organizeze alegeri prezidenţiale anticipate.

Alegerile prezidenţiale sunt programate pentru anul viitor. La o conferinţă de presă la Tbilisi, Ivanişvili a precizat că alianţa sa „Visul georgian” va forma noul guvern, care va continua politica de integrare europeană şi eventual de integrare în NATO.

După numărarea a peste un sfert din voturi, Comisia electorală centrală a anunţat că alianţa de opoziţie, condusă de miliardarul Bidzina Ivanişvili conduce şi în votul pe liste şi în cel direct. Jumătate din parlamentul georgian se alege pe liste de partid, jumătate prin vot direct.

Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa au declarat că Georgia a făcut acum un pas important în eforturile de a organiza alegeri democratice şi că în pofida unei campanii electorale dure, georgienii „şi-au putut exprima liber voinţa la urne”.

De la începutul anului, moneda iraniană, rial-ul, s-a devalorizat cu aproape 80 la sută, evoluţie pe care preşedintele Ahmadinejad a pus-o pe seama Occidentului şi a opoziţiei. Devalorizarea monedei iraniene este rezultatul sancţiunilor tot mai severe impuse Iranului, care au redus mult exportul de ţiţei. Sancţiunile au fost impuse pentru a constrânge Iranul să renunţe la programul nuclear, despre care se bănuieşte că ar avea o componentă militară. Dar Ahmadinejad a respins astăzi categoric ideea de a îngheţa acest program.

În cadrul întrevederii cu ambasadorii ţărilor occidentale neutre, acreditaţi la NATO, preşedintele parlamentului Marian Lupu a reamintit că statutul de neutralitate aduce Republicii Moldova o serie de avantaje, inclusiv în efortul de a rezolva criza transnistreană. Mai mult, el s-a declarat convins că statutul de neutralitate nu va încetini eforturile Moldovei de integrare europeană. Marian Lupu a precizat însă că în limitele permise de legislaţie, Republica Moldova va continua să colaboreze cu NATO, informează Moldpres.

Sindicatele şi guvernul vor începe săptămâna viitoare negocieri privind majorarea salariilor. Sindicatele cer între altele ca până în 2014, salariul minim să fie mai mult decât dublat, pentru a fi egal cu minimul de existenţă, calculat în acest moment la 1455 de lei.

BERD a acordat Republicii Moldova un credit de 35 de milioane de euro pentru izolarea caselor particulare, sau cum se mai spune mărirea „eficienţei energetice”.

Asistenţa tehnică pentru diversele proiecte va fi asigurată de Suedia. Specialiştii în domeniu susţin că ar putea fi redus consumul de energie la jumătate. Implicit şi facturile.

Ministrul economiei, Valeriu Lazăr a precizat că guvernul vrea să reducă, în următorii ani, consumul de energie cu 20 la sută.

În Georgia, preşedintele Mihail Saakaşvili a admis înfrângerea partidului său, Mişcarea Naţională Unită, în faţa alianţei de opoziţiei, „Visul georgian”.

Saakaşvili, într-un discurs televizat, a declarat că noua majoritate poate forma acum guvernul şi că va sprijini formarea noului parlament şi alegerea speakerului.

După numărarea a peste un sfert din voturi, Comisia electorală centrală a anunţat că alianţa de opoziţie, condusă de miliardarul Bidzina Ivanişvili conduce şi în votul pe liste şi în cel direct. Jumătate din parlamentul georgian se alege pe liste de partid, jumătate prin vot direct.

Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa au declarat că Georgia a făcut acum un pas important în eforturile de a organiza alegeri democratice şi că în pofida unei campanii electorale dure, georgienii „şi-au putut exprima liber voinţa la urne”.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a dezbătut la Strasbourg un raport foarte critic la adresa Rusiei, în care se vorbeşte despre limitarea libertăţii de expresie, amestecul politicului în actul de justiţiei şi multiple violări ale drepturilor fundamentale.

Din 2005, este primul raport în care este analizată măsura în care Rusia îşi respectă angajamentele luate faţă de Consiliul Europei.

Raportul recomandă ca Rusia să fie pusă sub observare, până se observă o îmbunătăţirea a situaţiei. Documentul a provocat deja tensiuni, încă de luni, preşedintele Dumei de stat a anunţat că şi-a anulat participarea la reuniunea de la Strasbourg.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov va fi miercuri la Islamabad pentru discuţii cu preşedintele Pakistanului Asif Zardari şi cu premierul Ashraf legate de situaţia din Afganistan dar şi de relaţiile bilaterale. Iniţial, preşedintele Vladimir Putin trebuia să meargă la Islamabad unde urma să participe la o reuniune la nivel înalt cu liderii din Pakistan, Tadjikistan şi Afganistan. Nu se ştie de ce, preşedintele rus şi-a schimbat planurile.

Amnesty International a cerut noii conduceri din Egipt să reformeze poliţia şi forţele militare, care au continuat să încalce drepturile omului şi după îndepărtarea de la putere, în februarie 2011, a preşedintelui Hosni Mubarak.

Un tribunal din Moscova a decis că filmul „Inocenţa musulmanilor”, care profanează imaginea Profetului Mohamed şi a provocat un val de proteste în lumea musulmană, trebuie să fie interzis în Rusia. Tribunalul consideră că filmul , postat pe YouTube, poate incita la ură rasială şi religioasă. Compania Google, care are YouTube a declarat că va bloca accesul la film în Rusia, dacă primeşte verdictul tribunalului.

La graniţa cu Siria, trupele turceşti au ucis un militant kurd şi au rănit alţi doi. Cei trei luptători kurzi de aflau de partea siriană a frontierei. La Moscova, Rusia a avertizat guvernele din Turcia şi Siria să dea dovadă de cât mai multă reţinere pentru că forţe extremiste din opoziţia siriană ar putea încerca să provoace confruntări în zona de graniţă.

Comuniștii și-au continuat criticile la adresa interzicerii simbolurilor partidului lor printr-o decizie a deputaților puterii, intrată în vigoare ieri. Într-o declarație citată de agenția Omega, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a spus că interdicția este contrară practicii europene existente, și este „o încălcare a supremației dreptului internațional asupra celui național”. Ieri, în ziua intrării în vigoare a interdicției, mai mulți fruntași comuniști au spus că nu o vor respecta, iar câțiva dintre ei și-au decorat site-urile de internet cu secera și ciocanul, în semn de sfidare.

Procuratura generală a anunțat că a trimis în instanță dosarul președintelui Asociației Transportatorilor Privați, Ion Mămăligă, bănuit de luare de mită. Procurorii spun că Mămăligă a fost surprins în flagrant în luna mai când cerea și primea de la proprietarul unui microbuz 300 de euro pentru a-i permite să lucreze în continuare pe ruta 105 din capitală.
Dacă va fi găsit vinovat de judecătoria Buiucani, unde se va ține procesul, Mămăligă riscă o pedeapsă de la 2 la 6 ani de închisoare.

O organizație neguvernamentală din Statele Unite care militează pentru izolarea internațională a regimului iranian din cauza ambițiilor lui nucleare a lăudat Republica Moldova pentru că nu mai permite folosirea steagului său pe nave care încălcau diferitele sancțiuni împotriva Teheranului. Într-un comunicat de presă organizația „United Against Nuclear Iran” spune că „aplaudă” decizia Chișinăului, luată după ce aceeași organizație și altele atenționaseră că iranienii folosesc nave cu drapel moldovenesc pentru activități contrare sancțiunilor internaționale.

Miliardarul Bidzina Ivanișvili s-a declarat astăzi încrezător că va fi următorul premier al Georgiei, în vreme ce rezultatele parțiale ale alegerilor parlamentare de luni indicau victoria coaliției sale electorale, „Visul georgian”. Pe tot parcursul nopții suporterii lui au sărbătorit pe străzile capitalei Tbilisi, chiar dacă președintele Mihail Șaakașvili anunța că propriul partid, „Mișcarea Națională Unită”, deși învinsă pe listele de partid, ar fi în avantaj în ce privește voturile nominale.
Ivanișvili, care are cetățeniile Rusiei și Franței, a spus astăzi că speră ca justiția să-i redea cetățenia georgiană ca să poată deveni prim-ministru. După numărarea a 25% din buletinele de vot Comisia Electorală Centrală a informat astăzi că „Visul georgian” are peste 53% din voturi, iar „Mișcarea Națională Unită” 41,5%.

Parlamentul Ucrainei a renunțat la legea care făcea defăimarea pasibilă de pedeapsa cu închisoarea, după ce opoziția politică și presa au avertizat că asemenea prevedere ar fi primul pas spre cenzură. Deputații partidului președintelui Viktor Ianukovici și aliații lor aprobaseră legea în primă lectură la 18 septembrie, dar au scos-o astăzi de pe agendă, după ce Ianukovici ridicase semne de întrebare legate de „oportunitatea” ei cu ocazia prezenței sale la Adunarea Generală ONU.
Astăzi unii lideri ai opoziției și-au exprimat temerea că legea ar putea fi repusă cândva pe agenda Parlamentului.

Autoritățile din Hong Kong au arestat șase membri ai echipajelor celor două nave de pasageri care s-au ciocnit luni noaptea, făcând cel puțin 36 de morți. În cel mai grav accident produs în ultimul deceniu în teritoriul chinez s-au ciocnit un ferry-boat și nava de croazieră a unei companii private de electricitate, care își ducea angajații la o petrecere cu ocazia zilei naționale a Chinei. Presa a relatat că nava particulară s-a scufundat pe jumătate, iar ferry-boatul, care nu a avut de suferit în egală măsură, nu s-a oprit s-o ajute. Peste o sută de pasageri au fost salvați, unii dintre ei aflându-se în spitale din Hong Kong.

Moneda națională iraniană, rialul, a continuat să se deprecieze abrupt în ceea ce Statele Unite consideră a fi o dovadă că sancțiunile internaționale încep să-și facă efectul. AFP relatează că în primele tranzacții de astăzi rialul s-a depreciat față de dolarul american cu două până la șase procente, după ce luni și-a pierdut 17% din valoare. De la o săptămână la alta, devalorizarea monedei iraniene a depășit 30%.
Luni purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Victoria Nuland a spus că deprecierea rialului semnalează efectul tot mai profund al sancțiunilor internaționale menite să convingă Teheranul să renunțe la planurile de a construi arma atomică. Iranul neagă că ar avea asemenea intenții, condamnă sancțiunile internaționale și pune deprecierea monedei sale pe seama „speculanților”.

Președintele Nicolae Timofti a insistat că Republica Moldova nu va adera la Alianța Nord-Atlantică, dar va continua să coopereze cu ea în mai multe domenii, cum ar fi înlăturarea urmărilor dezastrelor naturale. Timofti a făcut declarația la o întâlnire cu ambasadorii la NATO ai unor țări vest-europene neutre, care vizitează Republica Moldova. Timofti a mai spus că relațiile bune cu NATO nu vor duce la înrăutățirea relațiilor cu Federația Rusă.
Neutralitatea R. Moldova este consfințită în Constituția țării. Dintre fostele republici sovietice, altele decât țările baltice, doar Ucraina și Georgia și-au exprimat dorința de a adera la NATO.

Organizația Amnesty International a condamnat încercarea Mitropoliei Moldovei de a obține discriminarea în câmpul muncii pe criteriul orientării sexuale. De asemenea, organizația pentru drepturile omului condamnă răspândirea de către Mitropolie a informațiilor false despre minoritățile sexuale, în scopul de a le expune mâniei publice. Protestul Amanesty International vine după ce Mitropolia a spus că va cere Parlamentului să modifice legea pentru ca gay-ii și lesbienele să nu aibă dreptul de a lucra în educație, sănătate și alimentația publică. Într-un alt demers, preoții voiau să ceară să nu mai fie vaccinați copiii, pentru că vaccinele, fiind donate din străinătate, au scopul de a nimici populația.

Comuniștii au spus că nu vor renunța la seceră și ciocan nici după interzicerea oficială începând de ieri a folosirii simbolurilor comuniste în scopuri politice. Mai mulți membri de frunte PCRM, inclusiv juristul partidului, Sergiu Sârbu, au calificat din nou interdicția adoptată în vară cu voturilor deputaților guvernării drept ilegală. Iar deputatul Mark Tkaciuc a spus că nici un comunist nu are de gând să plătească amenzile prevăzute de lege. Presa de la Chișinău a relatat că începând de ieri mai mulți lideri ai comuniștilor și-au decorat site-urile de internet cu simbolul secerii și ciocanului, în semn de sfidare a interdicției.

În Georgia, primele rezultate preliminare și sondajele la ieșirea de la urne arată că la alegerile parlamentare de ieri alegătorii s-au întors împotriva președintelui Mihail Saakașvili și a partidului său aflat la putere de nouă ani. Saakașvili a recunoscut că scrutinul a aparținut formațiunii rivale „Visul georgian”, condusă de Bidzina Ivanișvili, ai cărui suporteri au sărbătorit în stradă toată noaptea. Dar președintele a insistat că partidul său tot va avea majoritatea în Parlament pentru că jumătate din fotolii se aleg în alegeri separate directe. Comisia Electorală Centrală a spus că a amânat publicarea rezultatelor preliminare din pricina unui atac cibernetic. După numărarea a 10% din voturi, „Visul Georgian” conducea cu 57% din voturi, urmat de Mișcarea Națională Unită cu 38%.

Siria a acuzat Statele Unite, Franța, Qatarul, Arabia Saudită și Turcia că influențează conflictul intern vechi de un an și jumătate sprijinind grupările de opoziție pe care Damascul le consideră „teroriste”. Acuzația a fost lansată la Adunarea Generală ONU de ministrul sirian de externe Walid al-Moualem.
Diplomatul sirian a spus că poporul sirian este singurul în drept să decidă viitorul țării, prin alegeri. Înaintea acestei declarații, șeful diplomației siriene s-a întâlnit cu secretarul general ONU Ban Ki-moon, care a criticat aspru guvernul de la Damasc pentru folosirea forței împotriva civililor.

Departamentul de Stat al Statelor Unite a spus că prăbușirea cursului monedei iraniene, rialul, reflectă creșterea presiunilor internaționale legate de controversatul program nuclear al Teheranului. Purtătoarea de cuvânt Victoria Nuland a spus că sancțiunile internaționale șubrezesc tot mai mult economia iraniană, astfel că Teheranul va trebui să-și schimbe atitudinea în privința programului său nuclear. Moneda iraniană și-a pierdut luni, într-o singură zi de tranzacții, 9 procente din valoare față de dolarul american, iar pe parcursul ultimei săptămâni s-a devalorizat cu 25 de procente.