Premierul Vlad Filat a spus că va avea luni după-amiază o convorbire telefonică cu omologul său din Rusia, DmitriMedvedev, pe tema contractului privind livrarea gazelor naturale rusești. Anunțul lui Filat vine după ce săptămâna aceasta Republica Moldova a amânat cu câțiva ani sub presiunea Rusiei aplicarea unei înțelegeri energetice moldo-europene care nu este pe placul Gazpromului. Vorbind astăzi la Chișinău, premierul Vlad Filat a spus că negocierile cu rușii sunt dificile, dar speră ca amânarea aplicării tratatului energetic european să le impulsioneze.

Zeci de mii de oameni au participat astăzi la Londra la o demonstrație pașnică împotriva măsurilor de austeritate prin care guvernul britanic de dreapta vrea să reducă datoria publică. La marș erau reprezentate sindicatele, mișcări pacifiste, grupări de stânga, liderii diferitelor comunități etnice și alții. Participanții la protest au spus că politica guvernului de a reduce datoriile prin tăierea cheltuielilor publice este greșită, având ca efect doar continuarea recesiunii economice. Unii activiști au mai acuzat cabinetul premierului conservator David Cameron că face și mai grea viața celor săraci, oferind în schimb reduceri de impozite bogaților.

Centrul Național pentru Sănătate Publică din Moldova a avertizat populația asupra riscului otrăvirii cu ciuperci după ce în ultimele două săptămâni au fost semnalate 10 cazuri de intoxicare la Chișinău, Bălți, Telenești, Orhei și Hâncești. Autoritățile sanitare îndeamnă cetățenii să nu cumpere ciuperci de la persoane necunoscute pe marginea drumurilor și nici să nu adune ciuperci în zonele urbane, chiar dacă sunt soiuri pe care le cunosc, pentru că în orașe ciupercile pot acumula substanțe toxice din mediul poluat. De asemenea Centrul Național pentru Sănătate Publică îndeamnă cetățenii să caute de urgență asistență medicală de îndată ce nu se simt bine după consumul de ciuperci, pentru că o intervenție rapidă a doctorului le poate salva viața.

Mii de sindicaliști italieni au protestat astăzi la un miting în centrul Romei împotriva concedierilor și închiderii de fabrici, cerând guvernului premierului Mario Monti să-i ajute mai mulți pe cei afectați de recesiunea care durează de un an. Muncitori din aproape toate ramurile industriale au scandat astăzi la mitingul lor de lângă bazilica Sfântul Ioan lozinca ”Monti, pleacă de la guvernare”. Demonstrația a fost cea mai recentă dintr-o lungă serie începută după ce guvernul Monti a început să reducă datoria publică moștenită de la fostul cabinet al lui Silvi Berlusconi. Întreprinderilor italiene amenințate cu închiderea li s-au alăturat în ultima vreme uzine mari, cum este uzina de aluminiu a companiei Alcoa din Sardinia, sau uzina metalurgică Ilva din sudul Italiei.

În Franța zeci de extremiști de dreapta au luat cu asalt o moschee în construcție din vestul țării exprimându-și ostilitatea față de primirea de imigranți, mai ales din lumea musulmană. Un oficial local de la Poitiers, unde s-a produs incidentul, a spus că extremiștii, al căror număr l-a estimat la 70, veniseră din toată țara. Liderii comunității musulmane locale spun că asaltul extremiștilor a făcut necesară întreruperea rugăciunilor, care se țin deja, chiar dacă moscheea nu este terminată. La sosirea poliției demonstranții s-au împrăștiat fără să opună rezistență. Trei dintre ei au fost arestați pentru că ar fi incitat la ură, iar ministrul de interne al Franței, Manuel Valls a condamnat incidentul, spunând că este ”o provocare plină de ură, inadmisibilă”.

Singurul canal de televiziune în limba rusă din Georgia a spus că a fost nevoit să-și suspende transmisiunea după o ceartă cu finanțatorul său, sistemul de radioteleviziune public al țării. Un oficial de la televiziunea de limbă rusă PIK, Ekaterine Kotrikadze, a spus că autoritățile au revocat contractul în baza căruia PIK avea voie să folosească instalațiile de satelit ale postului public. Știrea vine la puțin timp după ce jurnaliștii de la PIK ținuseră un protest transmițând fără sunet, ca răspuns la neplata îndelungată a salariilor.

Ministrul de externe al Israelului, Avigdor Lieberman, a respins criticile europene la adresa politicii israeliene față de palestinieni, spunând că Uniunea Europeană ar face mai bine să-și rezolve deocamdată problemele interne. Conservatorul Lieberman, originar din Chișinău, a spus că o recentă scrisoare primită de la șefa politicii externe europene Catherine Ashton dovedește că ea nu cunoaște realitățile regionale din Orientul Mijlociu. Ashton criticase mai ales proiectul extinderii așezării evreiești Gilo, aflată între Ierusalim și Cis-Iordania. În replica sa Lieberman a spus astăzi că europenii ar trebui acum să se concentreze asupra ”problemelor dintre diferitele națiuni și comunități naționale din Europa”, iar după rezolvarea lor să dea eventual sfaturi Israelului.

În Rusia au loc alegeri pentru un nou for al opoziției civice, numit „Comitetul Coordonator”. Se relatează că voturile urmau să fie date în cea mai mare parte pe internet, dar hackerii au blocat site-ul opoziției cvk2012.org încă de dimineață. Unica secție de votare funcționează în piața Trubnaya din Moscova, unde are loc o adunare a opoziției supravegheată de forțele de poliție. „Comitetul Coordonator” ar urma să aibă 45 de membri, iar numărul candidaților este estimat la 200. Printre ei se numără fostul campion de șah Gary Kasparov și activistul de stânga Serghei Udalțov. Potrivit Interfax, Udalțov a declarat la mitingul din piața Trubnaya că dacă va fi ales în noua structură a opoziției va începe pregătirile pentru un nou marș anti-Kremlin care să aibă loc în decembrie, la prima aniversare a începerii protestelor de iarna trecută.

Islandezii participă la un referendum pentru revizuirea constituției pe baza propunerilor cetățenilor de rând. Cei 230.000 de islandezi cu drept de vot sunt chemați să răspundă la șase întrebări privind proprietatea asupra rezervelor naturale ale țării, rolul bisericii în societate și participarea cetățenilor la deciziile politice. Procesul revizuirii constituției a început după grava criză financiară din 2008. În 2010 s-a constituit un comitet cu 25 de membri ai societății civile, care au lucrat la modificarea constituției, primind sugestii pe internet din partea cetățenilor. Actuala constituție a Islandei datează din 1944. Eventuala schimbare a legii fundamentale islandeze, numită de presă ”reformă cetățenească” va trebui totuși aprobată de formațiunile politice, în parlament.

În Liban doi oameni au fost răniți când armata a deschis focul asupra unei blocade rutiere organizată ca protest împotriva uciderii ieri a oficialului de securitate sunit Wissam al-Hassan împreună cu alte șapte persoane într-un atac cu bombă la Beirut. Incidentul de astăzi a avut loc într-un sat din estul Libanului. Se relatează că proteste asemănătoare au loc și în alte regiuni, inclusiv în capitală. Participanții suniți cred că asasinatul a fost pus la cale de Siria. Liderul clerului sunit din Liban, Șeic Mohamed Rașid Kabani a făcut un apel la calm. Libanul ține astăzi o zi de doliu național pentru victimele atacului de ieri, soldat și cu cel puțin 80 de răniți și mari distrugeri. Wissam al-Hassan va fi înmormântat dumincă la Beirut lângă mormântul lui Rafik Hariri, premierul libanez asasinat în 2005. Atacul de ieri a fost condamnat la Vatican de Papa Bendict XVI, care a vizitat recent Libanul.

În capitala Azerbaidjanului, Baku, poliția a împiedicat ținerea unui miting neautorizat împotriva corupției, arestând zeci de persoane. Activiștii organizațiilor de tineret ale unor formațiuni de opoziție voiau să ceară la miting dizolvarea parlamentului, după publicarea recentă a unei înregistrări video în care un deputat cerea cuiva peste un milion de dolari ca să-i asigure un fotoliu de parlamentar. Corespondenții serviciului azer al Europei Libere spun că poliția a dispersat participanții la manifestarea de protest în câteva minute și că în centrul capitalei azere este vizibilă în continuare o prezență sporită a forțelor de ordine. Urmăriți serviciul azer al postului nostru de radio pentru ultimele informații despre evoluția situației de la Baku.

Paza de coastă israeliană a preluat controlul asupra unei nave sub pavilion finlandez care încercase să spargă blocada maritimă a Fâșiei Gaza pentru a duce ajutoare palestinienilor. Navele miliare israeliene au interceptat nava „Estelle” și au escortat-o spre portul israelian Așdod. Organizația pro-palestiniană cu sediul în Suedia care a organizat transportul a spus că intercepția a fost „o demonstrație de forță”. Armata israeliană citată de France Presse a spus că preluarea navei la bordul căruia se aflau activiști din Scandinavia și din Grecia a avut loc fără nici un fel de incidente violente. În trecut activiștii pro-palestinieni au mai organizat asemenea tentative de spargere a blocadei israeliene. Cea mai cunoscută dintre ele a fost a navei turcești „Mavi Marmara” în mai 2010. Atunci mai mulți activiști au fost uciși în confruntarea cu desantul israelian care a pus stăpânire pe navă. Israelul a impus blocada după ce milițiile Hamas, considerate de israelieni și occident organizație teroristă, au preluat controlul total asupra Fâșiei Gaza. Israelul susține că nu se opune în nici un fel ajutorării umanitare a locuitorilor din Gaza, dar vrea ca toate ajutoarele să treacă prin porturi israeliene sau egiptene, pentru a împiedica eventualele livrări de arme pentru militanți.

Ministrul de externe transnistrean Nina Ștanski a negat că regimul transnistrean ar fi persecutat școlile cu grafie latină din regiune. Într-o postare pe Facebook citată de Unimedia.md ministrul de externe transnistrean Ștanski spune că „închiderea școlilor cu grafie latină este un mit” promovat de partea moldovenească. Declarația vine după ce vineri CEDO a dat dreptate elevilor, profesorilor și părinților de la Râbnița, Tighina și Grigoriopol care s-au plâns de persecuțiile din ultimele două decenii împotriva școlilor care au insistat să predea în grafie latină, în ciuda interdicției autorităților separatiste. Decizia curții de la Strasbourg, care a găsit vinovată Rusia de situația creată în privința școlilor transnistrene, a fost criticată și de ministerul rus de externe. Acesta a spus într-un comunicat de presă că Rusia ar fi încercat în mod activ să rezolve problema în calitatea ei de mediator.

În alianța de guvernământ se profilează o nouă dispută după ce comisiile parlamentare au aprobat redenumirea sărbătorii „Limba noastră” în „Limba noastră cea română”. Comentând inițiativa liberalilor lui Mihai Ghimpu, liderul democrat și președintele parlamentului Marian Lupu a spus că partidul său nu o susține, pentru că ar duce la dezbinare socială și ar nesocoti sentimentele minorităților naționale. Inițiativa liberalilor a fost criticată zilele trecute și de comuniști, care au spus că ar fi împotriva constituției, în care se spune că limba de stat este limba moldovenească. Schimbarea denumirii sărbătorii trebuie aprobată de plenul parlamentului.

Fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko s-a plâns că la spitalul din Harkov este supravegheată cu camere video tot timpul, chiar și când merge la toaletă. Plângerea este cuprinsă într-o scrisoare adresată președintelui ucrainean, Viktor Ianukovici, în care deținuta îl acuză pe liderul de la Kiev că el însuși ar fi dat dispoziția de instalare a camerelor. Timoșenko i-a mai scris președintelui că vrea să-și încheie tratamentul medical și să se întoarcă la închisoarea unde își ispășește de un an de zile o condamnare la șapte ani de detenție pentru abuz de putere.

O companie de transmisiuni prin satelit a stabilit că bruiajul care afectează de câteva zile emisiunile BBC și ale altor organizații de presă internaționale își are originea în Siria. Associated Press scrie că firma Eutelsat a informat vineri că bruiajul a început săptămâna aceasta și că în opinia experților el este deliberat. BBC a spus că bruiajul i-a afectat transmisiunile spre Orientul Mijlociu și părți ale Europei, atât la radio cât și la televiziune. Tot săptămâna aceasta au existat semnale că Iranul bruiază emisiunile de radio și televiziune americane destinate Orientului Mijlociu, inclusiv Vocea Americii și Radio Europa Liberă.

Emisarul internațional pentru Siria Lahdar Brahimi urma să se întâlnească astăzi la Damasc cu ministrul sirian de externe, Walid al-Moallem. Brahimi se află în Siria într-un efort de a convinge guvernul și opoziția să încheie un armistițiu măcar temporar, pe durata unei sărbători musulmane de câteva zile, săptămâna viitoare. Brahimi a spus că speră ca un asemenea acord, dacă va exista, să deschidă calea negocierilor politice în Siria. Propunerea lui de armistițiu cu ocazia festivalului musulman Eid al-Adha, care începe la 26 octombrie, este sprijinită atât de occident, cât și de Iran, Liga Arabă și Turcia.

Palestinienii din Cisiordania votează astăzi în primele alegeri ținute în teritoriul lor în ultimii șase ani, urmând să aleagă noi autorități locale în 93 de orașe și sate. Președintele palestinian Mahmud Abbas și partidul său Fatah au mari șanse de victorie, pentru că alegerile sunt boicotate de principalul rival politic, milițiile Hamas, care controlează celălalt teritoriu palestinian, Gaza. Agențiile de presă relatează că scrutinul este marcat de apatia alegătorilor, pe fondul unei crize economice prelungite și a stagnării negocierilor de pace.

În Afganistan insurgenții au atacat astă-noapte un depozit de hrană și muniții al trupelor americane, provocând un incendiu care a distrus clădirea și tot ce se afla înăuntru. Atacul a fost revendicat de Talibani. Purtătoarea de cuvânt a companiei particulare care administra depozitului, Supreme Group, a spus că nimeni nu a fost rănit, iar incendiul a fost stins în cea mai mare parte până astăzi în zori. Într-o altă evoluție din Afganistan se relatează că un polițist și un bucătar al poliției afgane și-au ucis mai mulți colegi prin otrăvire și cu focuri de armă.

Parlamentul de la Chișinău a adoptat legea vinietei. Începând de la 1 noiembrie, proprietarii maşinilor înregistrate în străinătate, indiferent dacă sunt cetăţeni moldoveni sau străini, vor trebui să plătească o taxă de utilizare a drumurilor, care va oscila în funcţie de timpul prezenței acestor automobile în Republica Moldova, relatează Info-Prim Neo. Taxa de utilizare a drumurilor va fi de 2 euro pentru 7 zile, 4 euro pntru 15 zile, 7 euro pentru 30 de zile, 15 euro pentru 90 de zile şi 25 de euro pentru 180 de zile. O maşină cu numere străine se va putea afla pe teritoriul Republicii Moldova nu mai mult de 6 luni pe an.

Poliţia s-a autosesizat în legătură cu incidentul care a avut loc joi, cînd liderul PSD Victor Șelin a intrat cu forța în ședința Parlamentului. Anunțul a fost făcut de președintele legislativului după ce deputatul comunist Anatolii Zagorodnîi a cerut ca procurorul general Valeriu Zubco să fie invitat în plenul Parlamentului pentru a da detalii juridice legate de acest caz. Zagorodnîi susține că membrii Serviciului Pază şi Protecţie de Stat i-au intimidat pe deputaţii PCRM. Deși SPP a încercat să-l oprească pe Victor Şelin, acesta a reușit să intre în Parlament cu ajutorul mai multor deputați comuniști. Lui Şelin i-a s-a interzis să mai intre în legislativ după ce a făcut declaraţii politice de la o tribună din hol de unde potrivit lui Marian Lupu pot face declaraţii doar deputaţii şi oficialitățile invitate la şedinţele legislativului.

Rusia a fost condamnată de CEDO în dosarul închiderii școlilor cu grafie latină din Transnistria, în vreme ce Republica Moldova a fost găsită nevinovată. Potrivit unei decizii publicate vineri, CEDO a stabilit că „regimul separatist nu ar fi putut supraviețui fără sprijinul continuu de natură militară, economică și politică din partea Rusiei și … prin urmare, închiderea școlilor ține de jurisdicția Rusiei în sensul Convenției (europene a drepturilor omului)”. Curtea a decis, cu 16 voturi la unu, că Rusia urmează să plătească fiecărui reclamant câte 6000 de euro pentru daune morale și 50 000 tuturor reclamanţilor pentru costuri și cheltuieli. 170 de elevi, părinți și profesori, majoritatea din orașele Râbnița, Tighina și Grigoriopol, s-au plans la CED în 2004 că interzicerea alfabetului latin în anii 90 ai secolului trecut a fost urmată de închiderea școlilor, care au trebuit redeschise în spații improvizate, adesea la mare distanță de locuințele elevilor și că sunt ținta persecuțiilor fără contenire din partea autorităților separatiste.

Duminică, 21 octombrie, peste o mie de persoane sînt așteptate în fața guvernului de la București ca să manifesteze pentru unirea cu Republica Moldova, se spune într-un comunicat al platformei civice Acțiunea 2012, care organizează demonstrația. Participanții la eveniment vor cere candidaților în alegerile parlamentare care vor avea loc în România pe 9 decembrie să-și asume revendicările din Pactul pentru Basarabia lansat de Acțiumea 2012, urmînd ca după accea să fie promovați și recomandați alegătrilor de către această platformă civică.

Liderii europeni au convenit crearea unui mecanism de supraveghere a băncilor din cele 17 țări care folosesc moneda euro, a anunțat președintele Consilului European Herman Van Rompuy la summitul european de la Bruxelles. Cadrul legal urmează să fie finalizat la 1 ianuarie, iar meacnismul va fi operațională mai tîrziu în 2013. Mecanismul controlate de Banca Centrală Europeană este considerat un pas înainte către o uniunea bancară, și va putea interveni în activitatea oricărei bănci din zona euro.

Ministerul rus al apărării a anunțat că Rusia a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală în peninsula Kamciatka. Potrivit oficialtăților ruse, a fost vorba de o rachetă RS-12Mtopol, a cărei perioadă de validitate a fost prelungită de la 10 ani, cît era inițial, la 24 de ani. Rachetele în trei trepte Topol, cunoscute în Occident sub numele de SS-25 Secera, și desfășurate în Uniunea Sovietic de la mijlocul anilor 70, rămîn principala muniție actuală a forțelor rachetelor strategice din Rusia.