Unioniștii moldoveni au organizat un marș la București. Câteva sute de persoane purtând steaguri tricolore au scandat în fața clădirii guvernului României, în Piața Victoriei, lozinci ca: „Basarabia, pământ românesc”” și „România, nu uita, Basarabia e a ta!”. Demonstrația a avut loc din inițativa Platformei Civice Acțiunea 2012, aceeași care a organizat marșuri unioniste în principalele orașe moldovenești, inclusiv la Chișinău și Bălți. În urma acelor demonstrații formațiunile moldovenești de stânga au introdus în parlament proiecte de legislație care ar scoate în afara legii chemările la desființarea statului moldovean prin unirea cu România.

Iranul și Statele Unite au negat în declarații separate că ar fi ajuns la un acord de a începe dialogul bilateral după alegerile din Statele Unite în chestiunea programului nuclear iranian. Informația a apărut sâmbătă în ziarul „New York Times”, care cita sub condiția anonimatului o oficialitate a administrației președintelui Barack Obama. Duminică, Ministrul de externe iranian Ali-Akbar Salehi a spus că nu există nici un fel de plan pentru convorbiri bilaterale. Informația din ziarul american fusese dezmințită ieri și de purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate de la Washington, Tommy Vietor. Statele Unite și Iranul nu mai au relații diplomatice de peste 30 de ani, de la criza ostatecilor de la ambasada americană din Teheran.

În capitala Libanului s-au auzit focuri de armă după ce protestatarii au încercat să ia cu asalt sediul guvernului, cerând demisia premierului în urma asasinării șefului serviciului de informații. Poliția a spus că a tras focuri în aer și a folosit gaze lacrimogene când demonstranții au încercat să intre în clădire. Moartea lui Wissam al-Hassan și altor șapte persoane în urma atacului cu bombă de vineri de la Beirut este pusă de mulți libanezi pe seama Siriei. Unii dintre participanții la mitingul de azi purtau pancarte de solidaritate cu opoziția siriană și împotriva președintelui Bashar al-Assad. Generalul Hassan era șeful serviciului libanez de informații și condusese în vară o anchetă asupra unui oficial libanez de rang înalt aflat în legături strânse cu regimul de la Damasc. Liderul opoziției libaneze, Saad al-Hariri, le-a cerut demonstranților să plece de la sediul guvernului și să-și păstreze calmul.

Explozia unui taxi încărcat cu explozivi a ucis cel puțin 13 persoane în capitala Siriei duminică, când la Damasc un emisar internațional negocia un armistițiu temporar între forțele guvernamentale și opoziție. Explozia s-a produs în apropierea unei secții de poliție dintr-un cartier comercial locuit mai ales de sirieni creștini. Între timp, emisarul Ligii Arabe și al Națiunilor Unite, Lahdar Brahimi, încerca să-i convingă pe președintele Bashar al-Assad și pe liderii opoziției să declare armistițiu măcar în cele patru zile ale sărbătorii musulmane care începe la 26 octombrie. După discuțiile cu rebelii Brahimi a spus că a primit ”promisiuni, dar nu angajamente”.

Israelul a început să-i deporteze pe activiștii pro-palestinieni care au încercat sâmbătă la bordul unei nave cu pavilion finlandez să spargă blocada impusă de Israel Fâșiei Gaza. Autoritățile israeliene spun că pe nava ”Estelle”, luată ieri în stăpânire de paza de coastă israeliană, au fost arestați 11 suedezi, 5 greci, 4 norvegieni, 3 spanioli, un canadian și un italian, împreună cu trei activiști israelieni. Israelienii vor fi duși la tribunal, dar nu este limpede dacă vor fi puși sub acuzare. Nava ”Estelle” și-a început călătoria în iunie, trecând prin 20 de porturi într-o campanie de sprijinire a palestinienilor. Israelul a impus blocada asupra Fâșiei Gaza după ce milițiile islamiste Hamas au preluat controlul asupra teritoriului palestinian de pe litoralul Mării Mediterane.

Unul din liderii coaliției georgiene Visul Georgian a fost ales președinte al noului parlament dominat de adversarii președintelui Mihail Saakașvili. 88 de deputați au votat în favoarea lui David Ususpașvili (44 de ani) la ședința inaugurală a legislativului rezultat din alegerile de la 1 octombrie, câștigate de Visul Georgian. În luările lor de cuvânt la ședință, atât președintele georgian cât și liderul Visului Georgian Bidzina Ivanișvili au îndemnat deputații din toate fracțiunile să coopereze pentru promovarea intereselor țării. Agențiile de presă scriu însă că animozitatea dintre cele două tabere s-a remarcat la ședință, când deputații noii majorități au refuzat să se ridice în picioare la intrarea în sală a șefului statului.

Un sondaj de opinie arată că marea majoritate a germanilor sunt de acord cu planul guvernului de a renunța treptat la energia atomică, chiar dacă aceasta va mări cheltuielile gospodăriilor. Sondajul comandat de revista germană „Focus” sugerează că 72% din respondenți doresc închiderea centralelor nucleare și trecerea la surse ecologice, numai 24% fiind împotrivă. Luna aceasta, companiile germane de electricitate au anunțat că finanțarea surselor noi de energie va face necesară impunerea unei plăți suplimentare pentru consumatori. Aceasta însemnă că o familie germană tipică va trebui să plătească anual cu 250 de euro mai mult decât în prezent. Sondajul apărut astăzi în ”Focus” a fost efectuat după anunțarea scumpirii.

Președintele Georgiei, Mihail Saakașvili, a îndemnat noua majoritate parlamentară controlată de rivalul său Bidzina Invanișvili să continue efortul integrării țării în Uniunea Europeană și NATO. Adresându-se ședinței inaugurale a noului legislativ în orașul Kutaisi Saakașvili a cerut deputaților din propriul său partid să facă o opoziție constructivă. La alegerile parlamentare din 1 octombrie partidul lui Saakașvili, Mișcarea Națională Unită, a fost învins de coaliția lui Invanișvili, Visul Georgian. Ivanișvili a promis să păstreze integrarea euroatlantică printre prioritățile politice ale noii puteri, dar a insistat și asupra normalizării relațiilor cu Rusia, înghețate după războiul ruso-georgian din 2008.

Activiștii anti-Kremlin din Rusia spun că la alegerea unei noi structuri de conducere a opoziției votaseră până duminică la prânz peste 40.000 de persoane din cele peste 157.000 care își anunțaseră intenția de participare. Alegerea Consiliului Coordonator al Opoziției se desfășoară în perioada 20-22 octombrie mai ales pe internet, dar și la 70 de secții de votare amplasate în diverse localități rusești. Printre cei 200 de candidați pentru Consiliul cu 45 de locuri se numără fostul campion de șah Gary Kasparov și activistul de stânga Serghei Udalțov. Activiștii civici din Rusia spun că au decis să creeze noua structură după ce președintele Vladimir Putin a afirmat în mai multe rânduri că opoziția este dezbinată, iar eforturile ei sunt sortite eșecului.

Papa Benedict XVI a canonizat duminică șapte persoane, între care prima reprezentantă a indienilor americani, lăudându-le credința și devotamentul față de semeni. Kateri Tekakwitha, cunoscută și sub numele de Crinul Mohican (1656-1680), a fost canonizată într-o ceremonie fastuoasă în piața Sfântul Petru, după ce fusese beatificată în 1980 de Papa Ioan Paul II. Printre ceilalți noi sfinți se numără un misionar francez în Madagascar, o misionară filipineză ucisă la vârsta de 17 ani, un emigrant german din Statele Unite care a îngrijit leproșii și o călugăriță spaniolă care a militat pentru drepturile femeilor. Observatorii de la Vatican amintesc că ceremonia de astăzi a avut loc pe fondul efortului Bisericii Catolice de a contracara secularismul tot mai pronunțat în societățile occidentale.

Autoritățile din Liban au luat măsuri de securitate speciale înaintea înmormântării de astăzi a generalului de brigadă Wissam al-Hassan, șeful serviciului de informații, care a fost ucis vineri într-un atac cu bombă pus de unii libanezi pe seama Siriei vecine. Al-Hassan a condus în vară ancheta care a dus la arestarea fostului ministru al informațiilor, un politician libanez cu legături strânse cu sirienii. Ieri, când în Liban a fost zi de doliu național, sute de oameni au protestat, în unele cazuri blocând drumuri, față de ceea ce consideră a fi amestecul Siriei în treburile interne ale Libanului. Cel puțin două persoane au fost rănite când armata a deschis focul asupra manifestanților într-o localitate din estul țării.

Majoritatea islandezilor s-au pronunțat pentru reviziuirea constituției la referendumul de sâmbătă. Potrivit rezultatelor preliminare publicate astăzi, în favoarea rescrierii legii fundamentale s-au pronunțat 66% din alegători. Participarea la vot a fost de aproximativ 50%. Islandezii au fost chemați să răspundă unui set de șase întrebări formulate de un comitet constituțional alcătuit din 25 de cetățeni de rând. Procesul reformei constituționale a început în Islanda după criza financiară din 2008, care a afectat grav sistemul bancar al țării. Actuala constituție a Islandei datează din 1944.

O oficialitate iraniană a spus că sancțiunile economice occidentale împotriva Iranului afectează 6 milioane de pacienți care duc lipsă de medicamente. Fatemah Hashemi, șeful Fundației pentru Maladii Speciale, a spus că sancțiunile impuse băncilor iraniene, chiar dacă nu au avut ca țintă sistemul de sănătate, au complicat mult importurile de medicamente. Cei mai afectați, a spus Hashemi, sunt bolnavii de cancer și scleroză, dar și pacienții care au nevoie de dializă. AFP scrie că este prima oară când un oficial de la Teheran recunoaște că există efecte ale sancțiunilor economice impuse Iranului pentru lipsa de transparență a programului său nuclear. În general, liderii politici iranieni spun că sancțiunile nu au nici un efect.

Forțele de securitate rusești spun că au ucis 49 de militanți în regiunea Caucazului de Nord, într-o operațiune lansată la câteva zile după ce președintele Vladimir Putin a cerut anihilarea celor care ar plănui atacuri teroriste, inclusiv împotriva jocurilor olimpice de iarnă de la Soci din 2014. Potrivit agenției guvernamentale anti-teroriste, printre militanții uciși se numără 9 lideri locali. Au fost arestați 30 de militanți, iar 90 de baze insurgente au fost distruse, ca și numeroase depozite de muniții. Autoritățile rusești nu au spus cât a durat operațiunea, nici când anume a avut loc. Așa-numitul Emirat al Caucazului, care conduce insurgența din sudul Rusiei, a amenințat în trecut că va ataca jocurile olimpice de iarnă de la Soci.

Emisarul internațional Lahdar Brahimi s-a întîlnit la Damasc cu președintele sirian Bașar al-Assad în încercarea de a obține o încetare a focului pe durata sărbătorii musulmane de săptămâna viitoare. Brahimi a spus că speră ca un asemenea acord, dacă va exista, să deschidă calea negocierilor politice în Siria. Propunerea lui de armistițiu cu ocazia festivalului musulman Eid al-Adha, care începe la 26 octombrie, este sprijinită atât de occident, cât și de Iran, Liga Arabă și Turcia. Dar nici guvernul, nici opoziția siriană nu au semnalat deocamdată că ar dori vreun armistițiu. În timp ce Brahimi se întâlnea cu al-Assad, în cartierul istoric al Damascului lângă o secție de poliție a avut loc o explozie soldată cu cel puțin șapte morți și zeci de răniți.

Noul parlament al Georgiei își ține prima ședință în orașul Kutaisi. Președintele Mihail Saakașvili urma să se adreseze noului legislativ, în care fosta coaliție de opoziție Visul Georgian, câștigătoarea alegerilor de la 1 octombrie, are 85 din cele 150 de locuri. Deputații urmează să aleagă un nou președinte al parlamentului, cel mai probabil în persoana deputatului Visului Georgian David Ususpașvili. Una din prevederile pe care le vor vota deputații georgieni este ca parlamentul să-și țină ședințele în capitala Tbilisi. Precendentul parlament, dominat de oamenii lui Saakașvili, aprobase o lege care prevedea ca după alegerile din 2012 ședințele legislativului să se țină în al doilea oraș ca mărime din Georgia, Kutaisi.

Aproape 4,5 milioane de spanioli sunt așteptați la alegeri pentru legislativul local în regiunile nordice ale țării Galicia și Țara Bascilor. Agențiile de presă spun că scrutinul va fi un test pentru politicile premierului conservator Marian Rajoy. Partidul său Popular are șanse să câștige în Galicia, regiunea natală a premierului. În Țara Bascilor favorite sunt partidele care militează pentru independență sau cel puțin pentru o autonomie sporită într-una din cele mai bogate regiuni ale Spaniei. Sunt primele alegeri regionale ținute în Țara Bascilor după ce organizația separatistă ETA a anunțat că nu va mai recurge la violență în campania ei pentru un stat basc independent.

Rezultatele neoficiale ale alegerilor locale din Cisiordania arată că în jumătate din circumscripții palestinienii au respins candidații formațiunii președintelui Mahmud Abbas, mișcarea Fatah. Aceasta a câștigat doar 5 din cele 11 curse electorale, restul fiind adjudecate de candidați independenți, majoritatea foști membri Fatah. Alegerile locale din Cis-Iordania au fost boicotate de milițiile Hamas, care controlează de facto celălalt teritoriu palestinian, Fâșia Gaza. Rezultatele oficiale ale alegerilor urmează să fie anunțate astăzi.

În Azerbaidjan un partid de opoziție a spus că 10 participanți la un miting pașnic împotriva corupției la Baku au primit pedepse de 7 până la 10 zile de închisoare pentru încălcarea ordinii publice. Frontul Național Azer a spus că șase dintre cei întemnițați sunt membrii săi, iar cel puțin alții trei sunt activiștii partidului Musavat. Câteva zeci de persoane s-au adunat sâmbătă la Baku încercând să țină un miting neautorizat împotriva corupției din cercurile puterii. Activiștii erau indignați mai ales de recentele imagini video în care un deputat azer cerea cuiva un milion de dolari ca să-i asigure un loc în parlament în preajma alegerilor din 2005.

Premierul Vlad Filat a spus că va avea luni după-amiază o convorbire telefonică cu omologul său din Rusia, DmitriMedvedev, pe tema contractului privind livrarea gazelor naturale rusești. Anunțul lui Filat vine după ce săptămâna aceasta Republica Moldova a amânat cu câțiva ani sub presiunea Rusiei aplicarea unei înțelegeri energetice moldo-europene care nu este pe placul Gazpromului. Vorbind astăzi la Chișinău, premierul Vlad Filat a spus că negocierile cu rușii sunt dificile, dar speră ca amânarea aplicării tratatului energetic european să le impulsioneze.

Zeci de mii de oameni au participat astăzi la Londra la o demonstrație pașnică împotriva măsurilor de austeritate prin care guvernul britanic de dreapta vrea să reducă datoria publică. La marș erau reprezentate sindicatele, mișcări pacifiste, grupări de stânga, liderii diferitelor comunități etnice și alții. Participanții la protest au spus că politica guvernului de a reduce datoriile prin tăierea cheltuielilor publice este greșită, având ca efect doar continuarea recesiunii economice. Unii activiști au mai acuzat cabinetul premierului conservator David Cameron că face și mai grea viața celor săraci, oferind în schimb reduceri de impozite bogaților.

Centrul Național pentru Sănătate Publică din Moldova a avertizat populația asupra riscului otrăvirii cu ciuperci după ce în ultimele două săptămâni au fost semnalate 10 cazuri de intoxicare la Chișinău, Bălți, Telenești, Orhei și Hâncești. Autoritățile sanitare îndeamnă cetățenii să nu cumpere ciuperci de la persoane necunoscute pe marginea drumurilor și nici să nu adune ciuperci în zonele urbane, chiar dacă sunt soiuri pe care le cunosc, pentru că în orașe ciupercile pot acumula substanțe toxice din mediul poluat. De asemenea Centrul Național pentru Sănătate Publică îndeamnă cetățenii să caute de urgență asistență medicală de îndată ce nu se simt bine după consumul de ciuperci, pentru că o intervenție rapidă a doctorului le poate salva viața.

Mii de sindicaliști italieni au protestat astăzi la un miting în centrul Romei împotriva concedierilor și închiderii de fabrici, cerând guvernului premierului Mario Monti să-i ajute mai mulți pe cei afectați de recesiunea care durează de un an. Muncitori din aproape toate ramurile industriale au scandat astăzi la mitingul lor de lângă bazilica Sfântul Ioan lozinca ”Monti, pleacă de la guvernare”. Demonstrația a fost cea mai recentă dintr-o lungă serie începută după ce guvernul Monti a început să reducă datoria publică moștenită de la fostul cabinet al lui Silvi Berlusconi. Întreprinderilor italiene amenințate cu închiderea li s-au alăturat în ultima vreme uzine mari, cum este uzina de aluminiu a companiei Alcoa din Sardinia, sau uzina metalurgică Ilva din sudul Italiei.

În Franța zeci de extremiști de dreapta au luat cu asalt o moschee în construcție din vestul țării exprimându-și ostilitatea față de primirea de imigranți, mai ales din lumea musulmană. Un oficial local de la Poitiers, unde s-a produs incidentul, a spus că extremiștii, al căror număr l-a estimat la 70, veniseră din toată țara. Liderii comunității musulmane locale spun că asaltul extremiștilor a făcut necesară întreruperea rugăciunilor, care se țin deja, chiar dacă moscheea nu este terminată. La sosirea poliției demonstranții s-au împrăștiat fără să opună rezistență. Trei dintre ei au fost arestați pentru că ar fi incitat la ură, iar ministrul de interne al Franței, Manuel Valls a condamnat incidentul, spunând că este ”o provocare plină de ură, inadmisibilă”.

Singurul canal de televiziune în limba rusă din Georgia a spus că a fost nevoit să-și suspende transmisiunea după o ceartă cu finanțatorul său, sistemul de radioteleviziune public al țării. Un oficial de la televiziunea de limbă rusă PIK, Ekaterine Kotrikadze, a spus că autoritățile au revocat contractul în baza căruia PIK avea voie să folosească instalațiile de satelit ale postului public. Știrea vine la puțin timp după ce jurnaliștii de la PIK ținuseră un protest transmițând fără sunet, ca răspuns la neplata îndelungată a salariilor.