Comuniștii au criticat intenția majorității parlamentare de a impune noi reguli în legislativ, inclusiv aceea că opoziția nu va mai avea dreptul de a ”calomnia” majoritatea sau de a bloca dezbaterile. Într-o declarație citată de Publika TV, deputatul PCRM Iurie Muntean a spus că noul regulament este o încercare de a ”închide gura” opoziției și că el și colegii lui de fracțiune nu i se vor supune. Proiectul de regulament înaintat astăzi comisiilor parlamentare înăsprește și condițiile în care se poate forma o nouă fracțiune parlamentară, la puțină vreme după ce fugarii din PCRM, în frunte cu Igor Dodon și Vadim Mișîn, au anunțat că își crează o nouă fracțiune.

Noul ambasador al Republicii Moldova la Moscova va fi Andrei Galbur, un diplomat în vârstă de 38 de ani. Anunțul a fost făcut astăzi de premierul Vlad Filat. Andrei Galbur este în prezent director al Departamentului Cooperare Multilaterală din Ministerul de Externe și a lucrat în trecut în ambasadele de la Viena și Washington . Postul de ambasador la Moscova rămăsese vacant din luna aprilie, când Andrei Neguță a fost rechemat din funcție după ce a lăudat în presa rolul prezenței militare ruse în Transnistria pentru stabilitatea regiunii și a Republicii Moldova.

Lituania spune că un afiș pe care figurau printre altele simboluri secera și ciocanul a fost îndepărtat din instituțiile UE la cererea sa. Un ambasador la Bruxelles din fosta țară baltică unde simbolurile comuniste sunt ilegale a spus că afișul, parte dintr-o campanie pentru diversitatea europeană numită ”Europe4all”, era ”revoltător”. Oficialii Uniunii Europene au negat că ar fi finanțat crearea afișului, spunând că el face parte dintr-o campanie organizată de Centrul Ceh pentru Relații Externe și a câștigat un concurs. Pe afiș apărea un mozaic de simboluri religioase și idelogice, ilustrând în intenția autorului pluralismul ideilor și opiniilor în Uniunea Europeană.

Primăria Chișinăului a apărat proiectul construirii unei biserici într-un parc din capitală, spunând că noua clădire se va încadra perfect în peisaj, iar defrișările vor fi minime. Asigurările au fost date de viceprimarul Nistor Grozavu, care a negat știrile cum că primăria ar fi vândut terenul de pe bulevardul Ștefan cel Mare sub prețul pieței.

Declarațiile au fost făcute după ce mai mulți activiști au organizat un mic protest pașnic la locul unde ar urma să se ridice biserica. Printre cei intervievați de Unimedia a fost Alexei Dimitrov, de la asociația „Salvați Chișinăul Verde”:

„Ca lumea să înțeleagă corect: noi nu suntem împotriva bisericii, ci împotriva distrugerii parcului. În Chișinău sunt foarte multe terenuri neamenajate, poftim primăria să amenajeze acolo”.

Primarul Dorin Chirtoacă s-a declarat astăzi uimit de asemenea proteste și a promis că biserica, o copie în miniatură a Sfintei Sofia, din Istanbul va fi ”ceva foarte frumos”.

Curtea Constituțională a promis să analizeze plângerea comuniștilor împotriva interzicerii simbolurilor comuniste, dar a spus că mai întâi trebuie să ceară părerea Comisiei de la Veneția și a OSCE. Anunțul Curții vine după ce PCRM i-a cerut să-i soluționeze plângerea rapid, ca să poată participa la alegerile locale. Tot astăzi Curtea Constituțională a spus că nu va lua în considerare altă plângere a PCRM, împotriva condamnării în parlament a regimului totalitar comunist. Curtea a spus că acea condamnare a avut un caracter politic, nu normativ, și de aceea nu o poate examina.

Vicepremierul pentru reintegrarea țării Eugen Carpov a salutat astăzi intenția Rusiei de a retrage opt elicoptere militare din Transnistria, exprimându-și speranța că acesta este doar începutul demilitarizării regiunii și al retragerii trupelor rusești. Vorbind la o conferință de presă la Chișinău, Carpov a spus că elicopterele rusești, care au fost folosite de pacificatori în perioada 1992-1998, vor fi demontate și duse în Rusia pe calea aerului cu permisiunea Moldovei de pe aeroportul din Tiraspol cu un avion rusesc care va trece și la dus, și la întors prin Chișinău. Declarația vicepremierului Carpov vine după mai multe zile în care au circulat știri confuze despre mișcări de armament în regiunea transnistreană.

Un tânăr a fost condamnat să plătească amendă de 4000 de lei pentru că încercat să împiedice ținerea unui marș unionist la Bălți pe data de 5 august. Potrivit procuraturii tânărul, căruia nu i s-a făcut public numele, a smuls un banner din mâna unioniștilor. În urma altercațiilor de la Bălți au fost pornite 16 cauze penale, dintre care patru au fost deja trimise în instanță. Printre ele se numără și cazul liderului social-democraților, Victor Șelin, acuzat de încălcarea dreptului la întrunire. Șelin este bănuit de procurori că ar fi mobilizat contra-manifestanți, punându-le la îndemnână ouă cu care să arunce în unioniști.

Premierul Vlad Filat a avut astăzi o convorbire telefonică cu omologul său rus Dmitri Medvedev. Potrivit unui comunicat de presă de la guvern Filat l-a înștiințat pe Medvedev că săptămâna trecută Moldova a cerut amânarea unei înțelegeri energetice cu UE care nu convine Gazpromului. Amânarea a fost anunțată pe fondul negocierii unui nou contract cu furnizorul rus, în locul celui expirat la începutul anului curent. Luna trecută ministrul rus al energiei, Alexander Novak, a spus că Moldova va primi gaze mai ieftine din Rusia numai dacă denunță tratatul energetic cu UE, care prevede printre altele ca aceeași companie să nu poată fi și furnizor și distribuitor de gaze.

Un purtător de cuvânt al guvernului Finlandei a spus că paza de corp a zădărnicit încercarea unui individ înarmat cu un cuțit de a-l înjunghia pe premierul țării la o manifestare electorală. Kari Mokko, purtătorul de cuvânt al premierului Jyrki Katainen, a spus că agresorul a fost oprit înainte de a ajunge la premier, care nu a fost rănit. Incidentul s-a petrecut în orașul Turku, din sud-vestul Finlandei, unde Katainen, liderul Partidului Coaliției Naționale, participa la o întâlnire cu alegătorii înaintea scrutinului municipal de duminică. Mokko nu a dat detalii despre suspect, care a fost dezarmat, încătușat și dus la poliție.

Președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a spus că negocierile cu Gazprom asupra prețului gazelor rusești continuă și că speră ca prețul final să fie „just și corect”. Liderul ucrainean a făcut declarația la Moscova după întâlnirea avută astăzi cu președintele rus Vladimir Putin. Recent premierul ucrainean Mikola Azarov a spus că Moscova ar condiționa ieftinirea gazelor pentru Ucraina de intrarea țării în Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus și în viitoarea Uniune Eurasiatică. După discuțiile de astăzi de la Moscova, Putin s-a referit și la politica internă ucraineană, spunând că speră ca alegerile parlamentare din Ucraina de la 28 octombrie să fie urmate de continuarea dezvoltării democratice a „surorii Ucraina”.

Peste 20 de persoane au fost rănite astăzi la Priștina în confruntările dintre poliție și demonstranții anti-sârbi care au încercat să ia cu asalt parlamentul în semn de protest față de dialogul dintre Kosovo și Serbia. Demonstrația neautorizată, la care au fost arestate 30 de persoane, a avut loc după ce premierul kosovar Hașim Thaci s-a întâlnit săptămâna trecută la Bruxelles cu omologul său sârb Ivica Dacic, sub egida UE. Mișcarea naționalistă kosovară care a organizat mitingul de astăzi a spus că asemenea întâlniri echivalează cu trădarea. Consultările dintre Priștina și Belgrad, puternic încurajate de occident, se poartă deocamdată asupra unor chestiuni tehnice, cum ar fi recunoașterea pașapoartelor kosovare, fără să atingă statutul teritoriului a cărui independență Serbia nu o recunoaște.

Ministrul interimar al apărării din Georgia, Dmitry Șașkin, a anunțat că pleacă din țară, avertizându-și suporterii să nu creadă „poveștile” pe care le vor auzi despre el. „Îi asigur pe cei care nu mă cunosc că întotdeauna am respectat legile și mi-am făcut datoria cu responsabilitate”, a spus într-o postare pe Facebook Șașkin, care a făcut parte din vechiul guvern controlat de președintele Mihail Saakașvili. Șașkin a adăugat că vederile sale sunt incompatibile cu ale învingătorilor alegerilor de la 1 octombrie, politicienii Visului Georgian. Unul din liderii formațiunii câștigătoare, Sozar Subari, care va fi probabil ministrul închisorilor, a spus astăzi că sunt mulți demnitari care au comis fărădelegi în vechiul regim și fug acum din țară.

Noul parlament al Georgiei, dominat de deputații Visului Georgian, a anunțat că va investiga crimele oficialilor fostului regim și va redeschide ancheta asupra morții fostului premier Zurab Jvania. El a murit în februarie 2005, la mai puțin de un an de la numirea în funcție. Ancheta oficială de la acea vreme a stabilit drept cauza morții intoxicarea cu gaze, dar familia lui Jvania și-a exprimat dubii, fratele lui Goga spunând chiar că Zurab a fost ucis. Ipoteza crimei a fost împărtășită și de fostul președinte georgian Eduard Șevarnadze. Zurab Jvania a fost unul din aliații actualului președinte Mihail Saakașvili în timpul așa-numitei revoluții a rozelor, din 2003.

Separatiștii din Țara Bascilor, clasați pe locul al doilea la alegerile regionale de ieri, au promis astăzi că vor promova în noul legislativ local independența de Spania. Liderul alianței separatiste EH Bildu, Laura Mintegi, a spus că statul spaniol are în acest moment o mare problemă pentru că două națiuni, bască și catalană, doresc să-și decidă singure viitorul. Alegerile de ieri din Țara Bascilor au fost câștigate de un partid cu atitudine ambivalentă față de independență, care va căuta probabil să guverneze regiune în alianță cu socialiștii, nu cu separatiștii. Performanța electorală bună a forțelor pro-independență din Țara Bascilor vine după ce Catalonia, altă regiune bogată și cu ambiții de autonomie și mai largă, a anunțat că va ține un referendum pe tema independenței.

Trupele libaneze au lansat astăzi o operațiune masivă de securitate pentru a pune capăt blocadelor rutiere și altor proteste provocate de uciderea vinerea trecută a șefului serviciilor de informații într-un atentat pe care mulți libanezi îl pun pe seama Siriei vecine. Într-o declarație oficială armata libaneză a spus astăzi că ”națiunea trece printr-un moment critic” și a îndemnat politicienii să nu incite la violență. Pe străzile capitalei Beirut și ale orașului Tripoli s-au auzit astăzi focuri sporadice de armă, în timp ce armata înlătura cu tancurile baricade ridicate de demonstranți la sfârșitul săptămânii. Wissam al-Hassan, oficialul de securitate ucis vineri într-un atac cu bombă împreună cu alte șapte persoane, era cunoscut ca un adversar al influenței Siriei asupra politicii libaneze. Ieri, după înmormântarea lui Hassan au avut loc ciocniri între grupări pro- și anti-siriene, soldate la Tripoli cu patru morți.

Ministrul georgian al apărării, Dmitri Şaşkin, a părăsit ţara, declarând că valorile sale „nu corespund categoric” cu viziunile coaliţiei „Visul georgian” care a câştigat recent alegerile parlamentare. Într-o postare pe pagina sa din Facebook, Şaşkin a spus că mai speră să poată reveni vreodată în Georgia. Totodată, el a avertizat să nu se dea crezării zvonurilor ce ar putea să apară despre el. Potrivit unor relatări neconfirmate, şi alţi câţiva înalţi funcţionari georgieni ar fi părăsit ţara în ultima perioadă, de teamă să nu fie persecutaţi. Reprezentanţi ai noii coaliţii guvernamentale „Visul georgian” au declarat că nu intenţionează să se răzbune pe adversarii lor politici. Totodată, Parlamentul intenţionează să creeze o comisie pentru cercetarea unor presupuse ilegalităţi comise pe durata preşedinţiei lui Mihail Saakaşvili. Şaşkin continuă să fie formal ministru al apărării, deoarece noul guvern în frunte cu miliardarul Bidzina Ivanişvili încă nu a primit girul Parlamentului.

Administraţia transnistreană a simplificat regimul de eliberare a permiselor de import în regiune a produselor vegetale şi de origine animală, indiferent de ţara de origine. Noile condiţii au intrat în vigoare săptămâna trecută şi urmăresc accelerarea devămării produselor uşor alterabile şi minimizarea cheltuielilor pe care le suportă agenţii economici, transmite Info-Prim Neo.

Curtea Constituţională a lăsat în vigoare hotărârea Parlamentului prin care a condamnat regimul comunist totalitar din fosta RSSM. Potrivit agenţiei Info-Prim, Curtea a respins sesizarea Partidului Comuniştilor (PCRM) pe motiv că decizia Parlamentului are caracter politic şi nu este una normativă.

Comuniştii sunt în aşteptarea răspunsului Curţii şi la a doua sesizare, depusă în septembrie, prin care contestă interzicerea utilizării de către partidele politice a simbolurilor regimului totalitar comunist secera şi ciocanul.

Curtea notează într-un comunicat de presă că a declarat admisibilă sesizarea, dar a decis să consulte mai întâi opinia Comisiei de la Veneţia şi a Biroului pentru Instituţiile Democratice şi Drepturile Omului al OSCE.

Premierul Vlad Filat l-a înştiinţat telefonic pe omologul său rus Dmitri Medvedev despre faptul că Moldova va amâna cu patru ani aplicarea Pachetului Energetic III al Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat de la Guvern, cei doi premieri au convenit că negocierile privind livrarea gazelor naturale în Republica Moldova vor continua.

Înţelegerile energetice moldo-europene au fost amânate sub presiunea furnizorului monopolist de gaze Gazprom. Uniunea Europeană a acceptat amânarea mai multor prevederi ale acordului la recenta ministerială de la Budva, Muntenegru.

Pachetul energetic III prevede separarea activităților de producție și a celor de transportare a gazelor naturale. Amânarea din 2016 până în 2020 va da Moldovei un răgaz pentru a negocia cu Gazprom restructurarea SA MoldovaGaz. Concernul rus, care este singurul furnizor și deține 50 la sută din gazoductele moldovene, ceruse Moldovei luna trecută să renunțe de tot la acordurile energetice europene.

Directorii liceelor cu predare în grafia latină din oraşele Râbniţa, Tighina şi Grigoriopol care au câștigat un proces la CEDO au revendicat fostele sedii sechestrate de autorităţile transnistrene în 2004.
Avocații asociaţiei „Promo-LEX" care reprezintă liceele spun că revendicarea a fost adresată Federației Ruse condamnată vineri de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, Republicii Moldova, găsită nevinovată, precum și celorlalți mediatori în conflictul transnistrean.
În decizia anunțată vineri de CEDO în cazul școlilor cu grafie latină din regiunea transnistreană închise temporar în 2004 se spune că Rusia este vinovată de încălcarea dreptului la educație în regiunea transnistreană pentru că fără sprijinul ei regimul separatist n-ar exista.

Biroul Național de Statistică spune că producția agricolă din primele nouă luni ale anului a fost cu aproape 22 la sută mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut din cauza secetei.
Un nou raport statistic, citat de Moldpres, precizează că recolta de grâu a fost cu 42 la sută mai mică decât anul trecut.
Guvernul moldovean a estimat pierderile cauzate de secetă la aproape 3 miliarde de lei și a promis compensații parțiale celor afectați, precum și ajutoare pentru pregătirea de nou sezon agricol.

Două membre ale trupei punk feministe Pussy Riot condamnate pentru huliganism motivat religios în luna august la Moscova sunt transferate astăzi la colonii penale din afara capitalei pentru a ispăși cât le-a mai rămas din pedeapsa de doi ani de închisoare.
Autoritățile ruse nu au anunțat locul transferului. Dar avocatul Mark Feigin a declarat că Nadejda Tolokonnikova de 22 de ani
este transferată în Mordovia, iar Maria Aliohina, de 24 de ani, poate fi trimisă la Perm.
A treia membră a trupei care a fost găsită vinovată pentru interpretarea unui cântec anti-Putin în biserică în luna februarie, Ekaterina Samuțevici de 29 de ani, a fost eliberată condiționat luna aceasta. Cele trei activiste fuseseră arestate în martie.

Parlamentul European urmează să dezbată marți propunerea ca țările membre să impună restricții de viză oficialilor ruși implicați în decesul în închisoare a avocatului anticorupție Serghei Magnitski în 2009.
Comitetul de Afaceri Externe a Parlamentului European a votat recent în favoarea sancțiunilor care mai includ înghețarea conturilor din Uniunea Europeană ale oficialilor vizați.
Votul final al eurodeputaților este așteptat marți. Parlamentul European aprobase o rezoluție asemănătoare în 2010, dar țările membre n-au impus deocamdată sancțiuni comune.

Poliția din Kosovo spune că 26 de oameni au fost arestați la o demonstrație neautorizată a naționaliștilor în capitala Priștina în semn de protest față de prima întâlnire a premierilor kosovar și sârb.
Aproximativ 100 de suporteri ai Mișcării de opoziție pentru Autodeterminare au mărșăluit astăzi spre clădirile guvernamentale, aruncând cu roșii și vopsea în polițiști. Poliția a folosit gaze lacrimogene. Au fost răniți mai mulți protestatari, între care un parlamentari ai opoziției.
Întâlnirea care a declanșat protestul a avut loc vineri la Bruxelles, unde premierul kosovar Hashim Thaci a discutat cu omologul său sârb, Ivica Dacic. A fost o întâlnire premieră de la proclamarea independenței față de Serbia de către majoritatea albaneză din Kosovo în februarie 2008.

Autoritățile din Israel spun că sau avut loc ciocniri între forțele de securitate și militanți palestinieni din Fâșia Gaza, astăzi. Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a declarat că forțele de securitate au atacat un grup de militanți care ar fi tras cu obuze de mortier într-o patrulă israeliană pe teritoriu israelian. Doi presupuși militanți ar fi fost uciși.
Într-un atac aerian, forțele israeliene au ucis cel puțin un om și au rănit altul astăzi în orașul Beit Hanun din Fâșia Gaza, spunând că au țintit o tabără de antrenament a milițiilor Hamas.