Noul partid „Renaștere-Vozrozhdenye” condus de fostul comunist Vadim Mișîn spune că și-a ridicat astăzi certificatul de înregistrare de la Ministerul Justiției, după o așteptare de o lună. Potrivit noii formațiuni, înregistrarea s-a făcut după ce partidul a dovedit autorităților că are cel puțin 4000 de membri, cum cere legea. Liderii partidului spun că numărul total al membrilor săi este de peste 8000. „Renaștere-Vozrozhdenye” s-a constituit la 15 septembrie printr-un congres care l-a ales pe Vadim Mișîn ca președinte, iar ca vicepreședinte pe fostul premier Vasile Tarlev. În declarațiile de până acum liderii noului partid au spus că vor duce o politică de stânga și vor apăra interesele minorităților naționale, dar nu doar ale lor.

Un bărbat originar din Algeria a fost condamnat la 37 de ani de închisoare pentru plănuirea unui atac cu bombă la aeroportul din Los Angeles în preajma intrării în noul mileniu. Ahmed Ressam a fost arestat în decembrie 1999 când a intrat în statul Washington la bordul unui ferryboat din Canada, conducând un vehicul încărcat cu explozivi. În procesul de la Seattle, ministerul american al justiției a cerut închisoarea pe viață pentru Ressam pentru că ar fi plănuit ucidere în masă și pentru că nu a cooperat cu anchetatorii federali.

Guvernul Republicii Moldova a anunțat că un avion militar rusesc a aterizat ieri la Chișinău în drum spre Tiraspol, unde va încărca opt elicoptere militare rusești nefolosite de multă vreme. Avionul rusesc urmează să revină la o dată neprecizată la Chișinău, de unde va pleca spre Rusia. Guvernul a spus că ambele opriri la aeroportul din capitală se fac sub supravegherea autorităților moldovene și ale misiunii OSCE. Retragerea elicopterelor folosite de pacificatorii ruși în anii 1992-1998 a fost salutată săptămâna aceasta de vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov. El a spus că speră ca acesta să fie începutul retragerii militare rusești din Transnistria.

Centrul Național de Sănătate Publică a anunțat astăzi că a primit 100.000 de doze de vaccin antigripal de fabricație franceză, pentru care a plătit aproape 5 milioane de lei. Luna aceasta Compania Națională de Asigurări în Medicină spunea că vaccinarea populației va începe în luna noiembrie. Gratis vor primi vaccinul categorii profesionale expuse la riscul contractării gripei, în primul rând medicii, unii copii, persoanele în vârstă de cel puțin 65 de ani, locatarii azilurilor și internatelor. Ceilalți pacienți vor trebui să plătească 49 de lei, adică mai puțin decât anul trecut, când vaccinul contra gripei a costat 86 de lei.

Membrii unei asociații rusești pentru drepturile omului spun că un activist întemnițat a mărturisit că ar fi pus la cale revolte în urma presiunilor anchetatorilor. Autoritățile rusești au spus săptămâna aceasta că Leonid Razvozjaev s-a predat de bunăvoie și și-a recunoscut vina. Dar activistul și suporterii lui spun că a fost răpit în Ucraina, adus în cătușe în Rusia și silit prin tortură să mărturisească. Patru activiști pentru drepturile omului care l-au vizitat pe Razvozjaev la închisoare au spus astăzi că indivizii mascați care l-au adus cu forța din Ucraina l-ar fi amenințat că îi vor ucide familia dacă nu se declară vinovat.

Kremlinul a caracterizat drept prea pesimist un studiu rusesc care sugerează că protestele împotriva regimului președintelui Vladimir Putin vor continua cu și mai mare amploare. Purtătorul de cuvânt al liderului rus, Dmitri Peskov, a spus că previziunile Centrului pentru Cercetări Strategice sunt ”apocaliptice” și că studiul comandat de guvern este ”incorect”. Potrivit AFP, cercetarea bazată pe sondaje de opinie sugerează că pierderea încrederii rușilor în Vladimir Putin ar fi permanentă, și că actuala pauză în protestele de stradă ar putea fi urmată de noi proteste, încă și mai mari. Studiul consideră însă improbabilă o răsturnare de regim în Rusia sub presiunea străzii.

Emisarul internațional pentru Siria, Lahdar Brahimi, a spus că a obținut acordul președintelui sirian Bashar al-Assad și al majorității liderilor opoziției siriene pentru încetarea focului pe perioada unei sărbători musulmane de patru zile care începe vineri. Vorbind la Cairo după o vizită la Damasc, Brahimi a spus că rebelii și guvernul sirian ar urma să-și anunțe intenția încetării temporare a focului joi. Brahimi, care acționează în numele ONU și al Ligii Arabe, a mai spus că speră ca pe baza eventualului armistițiu temporar să se poată construi unul de lungă durată. Tot Brahimi și-a exprimat însă îndoieli că armistițiul temporar va fi aplicat pe scară largă, iar una din formațiunile rebele, frontul islamist Nusra, a anunțat deja pe site-ul său de internet că nu-l va respecta pentru că nu are încredere în guvern.

Guvernul Sudanului a pus astăzi pe seama Israelului bombardarea în cursul nopții a unei uzine de armament din capitala Khartoum. Ministrul sudanez al informațiilor, Ahmed Belal Osman, a spus că uzina Yarmouk a fost lovită de patru avioane militare care păreau să vină dinspre răsărit. Exploziile au fost urmate de un incendiu puternic. Sudanul a mai acuzat în trecut Israelul de asemenea atacuri, ultima oară în luna mai, după o explozie produsă în orașul estic Port Said. Potrivit AFP ministerul de externe al Israelului a refuzat să comenteze acuzația de astăzi a sudanezilor, cum nu le-a comentat nici pe cele referitoare la presupuse atacuri din ultimii trei ani. Israelul a acuzat mereu Sudanul că ar găzdui baze de pregătire ale milițiilor islamiste Hamas.

Firma „Ford” a anunțat că vrea să închidă o uzină de automobile din estul Belgiei, una din cele mai mari pe care le are în Europa, mutând producția la Valencia, în Spania. Închiderea uzinei de la Genk, plănuită pentru 2014, ar duce la pierderea a 4500 de slujbe la uzină și altor 5000 în fabricile care-i furnizează părți componente. AP scrie că anunțul vine la exact 50 de ani de la înființarea uzinei „Ford” din Belgia și la doi ani după ce autoritățile regionale belgiene au oferit companiei americane subvenții de 57 de miliarde de euro pentru a o convinge să nu plece. Firma „Ford”, salvată de la faliment în Statele Unite prin ajutoare guvernamentale, spune că se confruntă cu pierderi mari în Europa din cauza crizei economice și a lipsei de cereri pe piață pentru automobile „Ford”.

Actrița suedeză Anita Bjoerk, distribuită în mai multe pelicule ale regizorului suedez Ingmar Bergman, a murit la vârsta de 89 de ani, informează radioul public din Suedia, citându-l pe fiul artistei. Pregătită ca actriță de Teatru, Anita Bjoerk a jucat cea mai mare parte a carierei pe scena Teatrului Regal Dramatic. Ea a devenit cunoscută pe plan internațional în 1951 cu rolul principal din filmul ”Miss Julie” al lui Alf Sjoeberg, distins cu Premiul Juriului la Festivalul de la Cannes. Bjoerk a colaborat cu Bergman în spectacole de teatru (”Madame de Sade”, 1989), pe platoul de filmare (”Secrete de femeie”, 1952) și la televiziune (”În prezența clovnului”, 1997).

Comuniștii spun că ar putea participa la apropiatele alegeri locale din câteva localități fără sigla cu secera și ciocanul, simboluri scoase în afara legii printr-o decizie a majorității parlamentare. Sergiu Sârbu, juristul PCRM, este citat de InfoPrim-Neo cu declarația că dacă vor fi nevoiți candidații la scrutinele din 11 noiembrie vor concura fără nici un fel de siglă. Declarația vine după ce PCRM a cerut săptămâna aceasta Curții Constituționale să grăbească analiza plângerii lor împotriva interzicerii secerii și ciocanului, dar instanța a răspuns că va trebuie să se consulte cu Comisia de la Veneția și OSCE.

Transnistria a criticat verdictul de săptămâna trecută al CEDO în dosarul școlilor cu predare în grafia latină din stânga Nistrului. Într-o declarație a ministerului de externe al regimului separatist citată de Itar-Tass se spune că decizia curții europene, care a găsit Rusia vinovată de încălcarea dreptului la educație, este „părtinitoare și politizată”. În comunicatul de presă se mai spune că verdictul criticat și de Rusia este o nouă formă de presiune împotriva Tiraspolului, cum este și interdicția de călătorie în UE pentru câțiva oficiali ai regimului separatist.

Unul din cei mai bogați oameni din lume a donat 3 milioane de dolari pentru conectarea la internet a bibliotecilor publice din Republica Moldova. Donația fundației „Bill & Melinda Gates” a fost anunțată astăzi la o conferință de presă la Chișinău. Potrivit Moldpres până la sfârșitul anului viitor fundația va livra 300 de computere pentru 60 de biblioteci care ar urma să deservească 350.000 de locuitori. Fondatorul firmei „Microsoft” Bill Gates și soția lui Melinda se numără printre cei mai mari filantropi de pe planetă. Gates a fost ani de-a rândul cel mai bogat om din lume, fiind depășit recent în clasamentul mondial de un om de afaceri din Mexic.

Ministrul de finanțe al Greciei Yannis Stournaras a susținut că guvernul său a obținut o amânare de doi ani a termenului până la care trebuie să aplice reforme ca să primească credite de salvare. Dar anunțul din parlamentul de la Atena al oficialului elen a fost contrazis de Comisia Europeană. Un purtător de cuvânt al comisarului economiei Olli Rehn a spus că încă nu s-a ajuns la vreun acord. Grecia negociază cu UE și FMI amânarea termenului din 2014 până în 2016, spunând că are nevoie de mai mult timp pentru introducerea de noi măsuri de austeritate nepopulare.

Premierii României și Bulgariei, Victor Ponta și Bojko Borisov, au traversat astăzi un nou pod peste Dunăre între țările lor, al doilea după cel de la Giurgiu-Ruse. Podul Calafat-Vidin, finanțat și din fonduri europene, este lung de doi kilometri și ar urma să fie dat în exploatare în primăvara anului viitor. Proiectul podului rutier și feroviar a fost lansat în 2000, dar lucrările au întârziat inclusiv din cauza neînțelegerilor dintre partea română și cea bulgară. Potrivit agenției Mediafax, premierul român a spus chiar astăzi că România și-a făcut de multă vreme datoria în construcția podului și că nu înțelege de ce Sofia acuză Bucureștiul de întârziere.

În Germania a fost dezvelit astăzi un memorial național dedicat sutelor de mii de romi și sinti omorâți de regimul nazist. La ceremonia de la Berlin cancelarul Angela Merkel a spus că fiecare din acele morți o umple de „durere și rușine”. Un supraviețuitor al holocaustului romilor, Zoni Weisz, a spus la aceeași festivitate că societățile europene nu au învățat aproape nimic din tragedie și continuă să discrimineze romii. Monumentul de la Berlin reprezintă un lac întunecat, pe care Merkel l-a numit astăzi ”lacul lacrimilor tăcute”. El află aproape de două monumente mai vechi: al celor șase milioane de evrei și al homosexualilor uciși de regimul nazist. Istoricii estimează numărul victimelor de etnie roma și sinti ale nazismului între 220.000 și o jumătate de milion.

Comisia parlamentară pentru securitatea națională a decis să recomande plenului să voteze împotriva numirii diplomatului Mihai Balan la conducerea Serviciului de Informații și Securitate. Presa moldoveană relatează că avizul negativ adoptat astăzi de comisie se datorează voturilor împotrivă ale deputatului PLDM, Ion Butmalai și celui neafiliat, Mihai Godea, ambii membri ai Alianței pentru Integrarea Europeană.
Fost ambasador al Moldovei în Israel, Mihai Balan a primit însă aviz pozitiv astăzi în comisia juridică a Parlamentului. El a fost nominalizat marți de șeful statului la funcția vacantă de peste un an de director al SIS. Purtătorul de cuvânt al președinției, Vlad Țurcanu a fost citat cu declarația că Balan ar fi fost agreat mai întâi de toate partidele guvernamentale și apoi nominalizat.

Președintele american, Barack Obama și rivalul său Mitt Romney au intrat în ultimele două săptămâni de campanie intensă înaintea alegerilor prezidențiale din 6 noiembrie.
Grosul acțiunilor electorale se concentrează în zece state considerate incerte deoarece, după cum sugerează sondajele de opinie, nici Obama, nici Romney nu ar reuși încă să-și asigure victoria.
Printre aceste state cheie se numără Ohio, Florida, Carolina de Nord, Virginia, Iowa și Nevada. Majoritatea sondajelor sugerează în continuare o competiție strânsă.

Cel mai mare producător global din domeniul telecomunicațiilor, compania chineză Huawei Technologies a propus să ofere Australiei „acces complet și nelimitat˝ la echipamentul său și programele soft.
Compania încearcă în felul acesta să aplanze îngrijorările că ar fi nesigură și că ar putea fi folosită pentru spionaj de către guvernul Chinei. Australia a împiedicat-o anul acesta Huawei Technologies să participe la construcția rețelei australiene de internet de mare viteză, iar legislatorii americani au etichetat-o drept prea apropiată structurilor guvernamentale chineze.
Șeful filialei australiene a firmei chineze, John Lord, a acuzat azi Statele Unite de „protecționism" și a recomandat Australiei să înființeze un centru de securitate cibernetică pentru a testa echipamentele folosite în rețelele sale de comunicații.

Un nou studiu sugerează că aproape toate țările au făcut progrese pentru a micșora disparitățile dintre femei și bărbați în asigurarea sănătății și educației, dar că femeilor le este în continuare mai greu decât bărbaților să obțină funcții de conducere și salarii mari.
Forumul Economic Mondial mai spune în studiul său anual pe tema inegalității între sexe că țările nordice fac cel mai mult pentru a elimina disparitățile, în timp ce la coada clasamentului se află Iranul și Pakistanul.
Studiul mai arată că numai 60 la sută din țările lumii au redus diferențele între bărbați și femeii în economie și doar 20 la sută - în politică.

Deputați ruși denunță rezoluția Parlamentului European care a recomandat marți țărilor membre să introducă restricții de vize și să înghețe conturile oficialilor ruși implicați în moartea avocatului anticorupție Serghei Magnițky. Vicepreședintele delegației parlamentare ruse pentru relații cu Parlamentului European, Leonid Slutsky a declarat că rezoluția ar fi un „amestec grosoloan˝ în treburile Rusiei.
Avocatul Magnițky a decedat în 2009 într-un izolator de la Moscova unde petrecuse aproape un an. A fost arestat după dezvăluirea unor scheme de corupție în structurile de securitate ruse.

Comisia parlamentară pentru securitate va examina astăzi candidatura diplomatului Mihai Balan propusă marți de șeful statului la funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate.
Fost ambasador în Israel și fost consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu, Balan ar fi agreat de toate partidele majorității.
Funcția de director al SIS este vacantă din octombrie 2011, când a fost demis Gheorghe Mihai criticat de premierul Vlad Filat pentru că nu ar fi prevenit atacurile raider de anul trecut în sistemul bancar.

Comisia Electorală Centrală a respins marți sesizarea Partidului Comuniștilor care nu-și poate înregistra candidații la alegeri locale în câteva sate din cauza interzicerii secerii și ciocanului în viața politică. Membrii CEC au decis că datorită interdicției votate de Parlament vara trecută și intrată în vigoare luna aceasta, candidații comuniști cu simbolistica veche nu mai pot fi înregistrați.
Disputa a izbucnit în campania pentru alegerile locale anticipate care vor avea loc la 11 noiembrie în patru sate.

Comisia Europeană a sprijinit oficial, marți, cererea Moldovei de a i se acorda un răgaz de patru ani, din 2016 până în 2020, pentru a-și scoate gazoductele de sub controlul furnizorului rus, Gazprom, așa cum presupune pachetul energetic trei al Comunității Energetice Europene.
Marlene Holzner, purtătoarea de cuvânt a comisarului pentru energie ne-a declarat că în felul acesta Comisia Europeană dă dovadă de flexibilitate, dar nu încurajează în vreun fel ocolirea tratatului energetic, la care Moldova a aderat în 2010.
Tratatul a iritat Rusia, care a cerut în septembrie Moldovei să-l denunțe pentru că pune în pericol investițiile Gazpromului.

Duma de Stat a Rusiei a aprobat marți un proiect de lege care extinde definiția „înaltei trădări” asupra acțiunilor împotriva „ordinii constituționale, suveranității, integrității teritoriale și de stat” a țării.
În legislația penală actuală „înalta trădare” se referă doar la activitatea de spionaj care aduce atingere securității externe a Rusiei.
Criticii spun că modificarea, care mai trebuie aprobată de camera superioară a Parlamentului rus, este o nouă măsură menită să suprime disidența față de regimul lui Vladimir Putin.