Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton, s-a declarat îngrijorată de aprobarea noii legi care redefinește termenul de trădare în Rusia. In opinia ei, legea urmează unor alte iniţiative legislative care, toate împreună, „ar putea limita dezvoltarea societăţii civile şi ar mări intimidările”. Legea, aprobată marţi in Dumă, va trebui aprobată de Consiliul Federaţiei şi apoi semnată de preşedintele Vladimir Putin. Legea propune extinderea definiţiei de „trădare”, iar oponenţii ei spun că, teoretic, oricine are contacte cu străinătatea, indiferent despre ce contacte este vorba, poate fi o potenţială victimă a Procuraturii.

Armata Liberă Siriană, organizaţie a opoziţiei armate, a anunţat că va respecta încetarea focului in perioada sărbătorii islamice Eid Al Adha, care începe mîine. Unul din liderii grupării a declarat din Turcia că dacă guvernul va încălca înţelegerea, militanţii de pe teren vor riposta şi ei. Armata guvernamentală siriana a anunţat şi ea de dimineaţă că va opri luptele pînă luni dimineaţă, dar că va riposta dacă trupele rebele nu respectă înţelegerea. Anunţul a fost salutat de biroul secretarului general al ONU, dar in timpul zilei s-au dat lupte crincene la Alep, iar rebelii susțin că deţin controlul a două districte ale oraşului.

Agentiile internaţionale de presă relatează că înainte de alegerile parlamentare, care vor avea loc duminică, în Ucraina s-au cumpărat masiv dolari de teama unei devalorizări iminente a monedei naţionale, hrivna. Astfel hrivna a cunoscut cel mai scăzut nivel din ultimele 7 săptămîni.

Secretarul de stat american Hillary Clinton şi coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de tendinţele politice din Ucraina, inainte de alegerile parlamentare din 28 octombrie. Cele două oficialităţi şi-au exprimat opiniile, împreună într-un articol publicat astazi în International Herald Tribune. Doamnele Clinton şi Ashton scriu despre implicarea resurselor administrative in favoarea candidaţilor puterii şi persecutarea oponenţilor politici, inclusiv a fostului premier Iulia Timoșenko. Fostul premier ispăşeşte o pedeapsă de 7 ani de închisoare pentru că ar fi abuzat de puterea ei în perioada in care a condus guvernul Ucrainei, semnînd înţelegeri care ar fi fost dăunătoare intereselor Ucrainei.

Directorul companiei ruseşti care fabrică avioanele de război MIG a anunţat că începind din anul 2014, armata poate aştepta să primească noi avioane de luptă. Acordul urmează să fie semnat astazi cu Ministerul apărării. Ieri, preşedintele Comisiei de apărare din Duma de stat, Vladimir Komoedov a spus că guvernul va cheltui in jur de 3 miliarde şi jumătate de dolari pentru intărirea arsenalelor nucleare ruseşti pînă în 2015. Preşedintele Vladimir Putin, a promis in campania sa electorală că în următorii 10 ani, Rusia va cheltui in jur de 770 de miliarde de dolari pentru reînarmarea si modernizarea forţelor sale.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a anunţat că ar fi prevenit ieri un important atac terorist plănuit să aibă loc cu ocazia sărbătorii musulmane care începe miine, Kurdan Bayram. Potrivit FSB-ului, 3 militanţi şi un ofiţer al forţelor speciale au fost omorîţi în operaţiune.

Ministrii de externe ai Armeniei şi Azerbaijanului au planificată simbătă o întilnire în Franţa, pentru a discuta situaţia din Nagorno-Karabach. Anunţul a fost făcut de Ministerul de Externe de la Erevan. Intilnirea va avea loc sub auspiciile grupului Minsk al OSCE de mediere a conflictului îngheţat din enclava populată majoraitar de armeni şi aflată pe teritoriul azer. Relaţiile dintre cele două ţări s-au deteriorat grav după ce preşedintele azer l-a graţiat pe un militar azer care a ucis un soldat armean in Ungaria, pe cind participau amîndoi la o reuniune a Parteneriatului pentru Pace al NATO.

Parlamentul a votat astazi pentru numirea diplomatului Mihai Bălan, fost ambasador al Moldovei in Israel şi Grecia, în funcţia de director al Serviciului de Informatii si Securitate. Candidatura sa a fost propusă de preşedintele Nicolae Timofte. Parlamentarii au votat astazi si ca Anatolie Donciu să devină membru al Comisiei Naţionale de Integritate şi Viorel Chetraru, director al Centrului Naţional Anticorupţie.

Asociaţia Presei Independente a susţinut astazi, într-o conferinţă de presă, că se ştiu foarte puţine lucruri despre proprietarii mai multor televiziuni si site-uri de informaţii din Moldova şi că acest lucru reprezintă o ameninţare la adresa libertăţii presei si transparenţei. Potrivit directorului API, Petru Macovei, factorul economic şi transparenţa proprietăţii in presă sunt elemente de bază în a păstra pluralismul şi diversitatea mediilor de informare moldoveneşti. Directoarea săptămânalului „Ziarul de Gardă” , Alina Radu, a spus că, potrivit unor informaţii solicitate de la instituţii, mai multe televiziuni din Moldova sunt în proprietate străină, in timp ce alte date, neoficiale, ar arăta că majoritatea proprietarilor de televiziuni sunt în Parlamentul Republicii Moldova.

Fostul procuror al Naţiunilor Unite, Carla del Ponte a declarat că doreşte să îi identifice pe înalţii oficiali ai guvernului sirian pe cei care au comis crime de război în Siria. Carla del Ponte face parte din Comisia Naţiunilor Unite care investighează acuzatiile legate de încălcări grave ale drepturilor omului în acestă ţară. La Moscova, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov a spus că Rusia aşteaptă ca ambele părţi implicate în confruntări violente în Siria să accepte un acord de încetare a focului pe perioada sărbătorii islamice Eid al Adha, care începe vineri.

Parlamentul georgian a confirmat în funcţie noul guvern al miliardarului Bidzina Ivanișvili. 88 de parlamentari au votat in favoarea noului guvern si 54 au fost împotrivă. Ieri, noul premier de la Tbilisi a declarat că se va retrage din politică peste 18 luni şi că va deveni un membru activ al societăţii civile. El a promis şi că va continua linia politică a predecesorului său, Mikail Saakașvili, de apropiere de Uniunea Europeană şi Nato. Ivanișvili a spus şi că va căuta să îmbunătăţească relaţiile Georgiei cu Rusia, relaţii îngheţate după războiul ruso georgian din 2008. Noul ministru de externe al Georgiei spusese recent că aceste relaţii nu se pot „normaliza” atîta timp cit Rusia are deschise mai multe ambasade pe teritoriul ţării – adică in cele doua regiuni separatiste ale Georgiei, Abhazia si Osetia de Sud, recunoscute de Moscova ca state independente.

Mai multi miniştrii de externe din ţările Uniunii Europene, care s-au întilnit astazi in Luxembourg, au cerut să fie suspendat dreptul de a calatori fără viză in spaţiul Schengen pentru cetăţenii din ţările candidate din Balcani. Comisarul pentru afaceri interne al Uniunii, Cecilia Malmstrom a spus că au crescut îngrijorător cererile de azil din partea cetăţenilor din Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru si Serbia de cînd au fost ridicate restrictiile de viză, acum doi ani.

Ministrul de interne al Germaniei, Hans-Peter Friedrich, va vizita Moldova în următoarele şase luni, a declarat şeful diplomaţiei moldovene, Iurie Leancă, la o conferinţă de presă. Leancă a subliniat rolul cheie pe care îl joacă ministerele de interne din Uniunea Europeană în evaluarea progreselor făcute de Republica Moldova în vederea obţinerii unui regim liberalizat de vize.

Tariful de transport al gazelor naturale pe teritoriul Republicii Moldova rămâne neschimbat, Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul înaintat de „Moldovagaz”. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă, transmite Info-Prim Neo. „Moldovagaz” intenţiona să obţină o modificare a modului în care se calculează preţurile ca să-şi poată acoperi pierderile pe care le suferă în cursul tranzitului. Diferenţa urma să fie suportată de consumatorii autohtoni. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a argumentat că noul tarif trebuie negociat între Moldovagaz şi Gazprom.

Transnistria şi-a schimbat priorităţile de politică externă, punând relaţiile cu Rusia pentru primul loc. Potrivit Unimedia, în cadrul unei întrevederi miercuri cu liderul de la Tiraspol Evgheni Şevciuk, şefa diplomaţiei Nina Ştanski a precizat că: „Printre principalii vectori ai politicii externe primul loc îl ocupă consolidarea relaţiilor cu Federaţia Rusă, după care urmează Ucraina, şi doar apoi Republica Moldova. Ulterior, în lista priorităţilor se află relaţiile cu Abhazia, Osetia de Sud şi Nagorno-Karabah, după care alte state şi organizaţii internaţionale”, a spus Ştanski în cadrul întrevederii.

Sudanul a cerut Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite să condamne Israelul pentru un presupus atac împotriva unei fabrici de muniţii din Khartoum. Israelul a refuzat să comenteze. La fabrică au avut loc mai multe explozii, două persoane au murit iar ambasadorul sudanez la Naţiunile Unite susţine că patru avioane israeliene ar fi pătruns în spaţiul aerian sudanez şi ar fi atacat fabrica.

Japonia a protestat după ce vase chinezeşti au fost observate în apropierea unui grup de insule din Marea Chinei, aflate în dispută între cele două ţări. Disputa asupra acestor insule nelocuite a mărit tensiunile între cele două state iar faptul că Japonia a cumpărat insulele a provocat un val de proteste anti japoneze în China, în septembrie.

China a ridicat moratoriul asupra construcţiei de noi centrale atomice, impus după accidentul nuclear din Japonia de la Fukuşima. Până în 2015, vor fi construite câteva centrale, numai în zona de coastă şi la cele mai înalte standarde de securitate. China are în acest moment 15 centrale nucleare operative şi urmează să mai construiască 26 pentru a reduce dependenţa ţării de importurile de petrol. Potrivit statisticilor Naţiunilor Unite, China este în acest moment cel mai mare consumator de energie din lume.

Se pare că un armistiţiu neoficial între Israel şi luptătorii Hamas din Fâşia Gaza a intrat în vigoare astăzi şi pare să fie respectat de ambele părţi. Hamas, care controlează teritoriul palestinian, a decis să oprească atacurile împotriva aşezărilor israeliene din apropierea liniei de demarcaţie pe perioada sărbătorii musulmane care începe vineri.

Creditorii internaţionali ai Greciei, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional declară că nu s-a ajuns la nici o înţelegere privind prelungirea cu doi ani, până în 2016, a perioadei acordate Atenei pentru a face noi reduceri bugetare în valoare de peste 13 miliarde de euro. Amânarea cu doi ani fusese anunţată de ministrul de finanţe elen, Yannis Stournaras. Grecia aşteaptă un nou ajutor financiar de 31de miliarde de euro. Fără aceşti bani, guvernul de la Atena susţine că ţara va intra în incapacitate de plată.

Consiliul de securitate ONU a cerut părţilor beligerante din Siria să accepte propunerea unui armistiţiu de patru zile pe timpul sărbătorii musulmane care începe vineri, propunere făcută de emisarul special Lakhdar Brahimi. Guvernul sirian nu a reacţionat, de partea opoziţiei, cel puţin o grupare rebelă a respins ideea. Pe de altă parte, Statele Unite au respins speculaţiile Rusiei că ar fi livrat rachete Stinger, sol-aer, rebelilor sirieni.

Parlamentul georgian, dominat de alianţa „Visul georgian”, urmează să voteze noul guvern al premierului desemnat Bidzina Ivanişvili. Nu există dubii că lista va fi aprobată, deoarece „Visul georgian” are 85 de mandate în parlamentul cu 150 de locuri.

Ivanişvili s-a angajat să continue politica pro-occidentală a preşedintelui Saakaşvili, dar şi să îmbunătăţească relaţiile cu Rusia, ţară cu care Georgia a avut un scurt război în august 2008, legat de statutul regiunii separatiste Osetia de sud. Între timp Rusia a recunoscut independenţa celor două regiuni separatiste din Georgia, Osetia de sud şi Abhazia.

Un cunoscut bancher american, Rajat Gupta, fost membru în conducerea băncii Goldman Sachs a fost condamnat la doi ani închisoare pentru tranzacţii ilegale, respectiv pentru tranzacţii făcute în baza unor informaţii confidenţiale. În 2008, Gupta i-a furnizat, ilegal, unui mare investitor, informaţii privind bilanţul anumitor firme. Fostul partener al lui Gupta a fost deja condamnat la 11 ani închisoare.

În Libia, guvernul susţine că a preluat controlul asupra localităţii Bani Walid, unul din ultimele centre de rezistenţă ale opoziţiei, adică a forţelor loiale fostului lider Muammar Qaddafi. Luptele de la Bani Walid au coincis cu împlinirea unui an de la răsturnarea regimului Quaddafi.

Noul partid „Renaștere-Vozrozhdenye” condus de fostul comunist Vadim Mișîn spune că și-a ridicat astăzi certificatul de înregistrare de la Ministerul Justiției, după o așteptare de o lună. Potrivit noii formațiuni, înregistrarea s-a făcut după ce partidul a dovedit autorităților că are cel puțin 4000 de membri, cum cere legea. Liderii partidului spun că numărul total al membrilor săi este de peste 8000. „Renaștere-Vozrozhdenye” s-a constituit la 15 septembrie printr-un congres care l-a ales pe Vadim Mișîn ca președinte, iar ca vicepreședinte pe fostul premier Vasile Tarlev. În declarațiile de până acum liderii noului partid au spus că vor duce o politică de stânga și vor apăra interesele minorităților naționale, dar nu doar ale lor.