Preşedintele Parlamentului Marian Lupu a avut astazi o întrevedere cu şefa misiunii OSCE la Chisinau, ambasadoarea americana Jennifer Brush. Pe agenda discutiilor: situatia din regiunea transnistreană şi strategia de descentralizare adoptată recent de parlament.

Ambasada Statelor Unite la Chişinău a oferit 200 de mii de dolari pentru un proiect anti-violenţă. In cadrul său vor fi pregatiti 500 de ofiteri de poliţie şi 1600 de asistenţi sociali şi personal medical pentru a căpăta cunoştinţele necesare pentru apărarea victimelor violenţei domestice. Proiectul se va desfăşura în anul viitor.

Premierul ucrainean Nikola Azarov a spus că dacă ţara sa se va alătura uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, preţul la gazele naturale pe care il plăteşte Kievul Moscovei se va micşora considerabil. Ucraina plăteste acum 420 de dolari pe mia de metri cubi de gaze. In eventualitatea aderării la Uniunea Vamala, preţul ar fi de 160 de dolari, a spus premierul de la Kiev. Premierul Azarov a spus că „ar fi în interesul naţional al Ucrainei” să adere la aceasta uniune vamala promovată agresiv de Moscova.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avut la Moscova o întrevedere cu şeful diplomaţiei din republica secesionistă a Georgiei Osetia de Sud, David Sanakoiev. Într-o conferinţă de presă comună, Lavrov a spus că spera ca noile autorităţi de la Tbilisi să îşi normalizeze relaţiile cu ţările vecine: Rusia, Abhazia şi Osetia de Sud şi a avertizat că Moscova nu va negocia cu nimeni soarta celor două republici recunoscute ca state de Rusia după războiul rusă georgian din 2008:

„Nu vom purta nici un fel de negocieri despre soarta Abhaziei si Osetiei de Sud nici cu Georgia si nici cu nimeni altcineva. Soarta acestor republici a fost hotarîtă de popoarele lor care au ales independenţa. Rusia a hotarit să le susţină şi să le recunoască independenţa pentru că după august 2008 a inteles ca aceasta este singura cale de a asigura securitatea Osetiei de Sud si Abhaziei şi poate să asigure supravieţuirea popoarelor lor…”

Liderul de la Ţhinvali a declarat la rîndul său că prima conditie şi cea mai importanta pe care o pun inainte de orice discutie cu Tbilisi este recunoasterea independentei Osetiei de Sud.

Cancelara Germaniei Angela Merkel a ajuns la Atena, în prima ei vizită în Grecia de cînd au început mişcările de protest impotriva politicii de austeritate impuse de Uniunea Europeana şi creditorii internaţionali. Peste 7000 de poliţişti au fost desfăşuraţi în centrul capitalei unde protestează mii de persoane. Politia a folosit gaze lacrimogene pentru a împrăştia manifestaţia de protest. Germania este cel mai mare contribuitor financiar in cadrul Uniunii Europene. Pe agenda convorbirilor dintre cancelara Merkel şi premierul Antonio Samaras se afla ajutorul financiar al Uniunii Europene pentru Grecia şi conditiile pentru eliberarea unei noi tranşe.

22 de azeri au fost condamnaţi la închisoare între 10 şi 15 ani pentru că au plănuit atacuri teroriste împotriva ambasadelor americană şi israeliană de la Baku. Cei 22 au fost arestaţi in luna martie sub suspiciunea că ar avea legături cu Garda Revoluţionară Iraniana. Potrivit ministerului de interne de la Baku, au fost confiscate de la cei arestaţi mitraliere de asalt, grenade şi explozibil. Relaţia dintre Baku si Teheran s-a tensionat după ce Azerbaidjanul a cumpărat arme de la Israel in valoare de peste 1 miliard şi jumătate de dolari.

În jur de 30 de persoane au protestat astăzi la Moscova faţă de suspendarea emisiunilor de radio pe unde medii ale serviciului rusesc al postului nostru de radio si faţă de propunerile de restructurare a programelor. Unul dintre protestatari, fost intern al serviciului, Kirill Filimonov a fost reţinut pentru puţin timp de poliţie. Programele de radio pe unde medii vor fi intrerupte pe 10 noiembrie deoarece noile regulamente ale Rusiei interzic proprietatea privată străină asupra licentelor de emisie în Rusia. Astfel de legi există şi în ţări europene şi in Statele Unite. Vicepereşedinta postului nostru de radio Julia Ragona a declarat că serviciul este în curs de modernizare şi retehnologizare şi că ţelul acestor schimbări este păstrarea moştenirii acestui post prin digitalizarea conţinutului său. „Impreuna cu noua directoare a serviciului, Masha Gessen, - a spus Julia Ragona, - intenţionăm să facem întocmai acest lucru: sa extindem audienţa postului”.

Secretarul general al Alianţei Nord Atlantice Anders Fogh Rasmussen a spus că Turcia se poate baza pe solidaritatea ţărilor Alianţei şi că există planuri care să protejeze Turcia dacă acest lucru va fi necesar. Declaraţia a fost făcută la Bruxelles înainte de întâlnirea de două zile a miniştrilor apărării din ţările alianţei. De şase zile, Siria bombardează localităţi de la graniţa cu Turcia, iar Ankara a răspuns şi ea.

Comitetul pentru premiul Nobel i-a anunţat pe cîştigătorii premiului de anul acesta pentru fizică. Ei sunt francezul Serge Haroche şi americanul David Wineland. Amindoi sunt in virstă de 68 de ani şi lucrează în domeniul opticii cuantice. Potrivit aprecierilor comitetului Nobel, cercetările celor doi oameni de ştiinţă vor putea deschide calea pentru un nou tip de computer extrem de rapid bazat pe cercetările de fizică cuantică. Valoarea fiecărui premiu Nobel este de peste 1 milion de dolari. Miine urmează să se anunţe cîştigătorii premiului Nobel pentru chimie, joi pentru literatură, vineri pentru pace şi simbătă pentru economie.

Un comitet al Camerei Reprezentantilor din Congresul Statelor Unite va analiza miine activitatea biroului de securitate diplomatică în legătură cu atacul asupra misiunii diplomatice americane de la Bengazi, in Libia, atac în urma căruia ambasadorul american Christopher Stevens a fost omorit.

Ministerul rus de externe a propus schimbarea numelui Bucureşti a unei staţii de metrou din Sankt-Petersburg, informează site-urile rusesti de ştiri. In explicația dată pentru aceasta solicitare se arata pozitia României faţă de scutul antiracheta american – România gazduind elemente ale acestui scut - „activitatea sa distructivă” in spaţiul post-sovietic, sprijinul acordat regimului Saakaşvili din Georgia şi faptul că apartine Alianţei Nord Atlantice.

Comisarul Uniunii Europene pentru fiscalitate Algirdas Semeta a anunţat că 11 ţări comunitare s-au declarat pregătite să lanseze taxa asupra tranzactiilor financiare. Aceste ţări sunt: Germania, Franţa, Belgia, Portugalia, Slovenia, Austria, Grecia, Spania, Italia, Slovacia şi Estonia. Toate aceste 11 ţări fac parte din zona monedei unice europene.

În Romania, televiziunea publică a anunţat că decalează calendarul selecţiei salariaţilor ei după protestul de ieri al angajaţilor si sindicatelor. Potrivit unui comunicat de presă al TVR, citat de site-ul Hotnews.ro, conducerea instituţiei „a decis reanalizarea acelor documente aferente selecţiei care, pe fundalul interpretării lor, au general nemultumirea salariatilor”. Conducerea TVR intenţionează să reducă 872 de angajaţi din cei 3400 pe care ii are. Datoriile acestei institutii sunt de 60 de milioane de euro la buget şi 100 de milioane de euro către companii particulare din străinătate. Numarul de telespectatori zilnic este in jur de 50 de mii. Televiziunea publică din Romania este finanţată in principal de fiecare gospodărie care deţine un aparat TV cu o taxa lunara de 4 lei, dar si prin reclame. De la preluarea conducerii de catre Claudiu Săftoiu, informează site-ul citat, producţia proprie a televiziunii a fost aproape definitiv blocată, programele dînd in majoritate materiale de arhivă.

Cancelara Germaniei Angela Merkel a ajuns la Atena, în prima ei vizită în Grecia de cînd au început mişcările de protest împotriva politicii de austeritate impuse de Uniunea Europeana şi creditorii internaţionali. Peste 7000 de poliţişti au fost desfăşuraţi în centrul capitalei, unde protestează mii de persoane. Proteste similare au avut loc şi ieri, odată cu anunţarea vizitei cancelarului de la Berlin. Germania este cel mai mare contribuitor financiar în cadrul Uniunii Europene.

15% dintre moldoveni doresc unirea Republicii Moldova cu România, potrivit sondajului de opinie realizat de Centrul de Investigații Sociologice CBS-AXA, prezentat astăzi la Chişinău. 79,3% dintre moldoveni își doresc ca Republica Moldova să fie şi peste 20 de ani un stat independent și neutru, iar 76,4% își doresc ca problema transnistreană să fie soluționată. De asemenea, 56% dintre respondenți doresc integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, în timp ce 51, 4% optează pentru Uniunea Vamală Euroasiatică. Sondajul a fost realizat în perioada 17-19 septembrie, pe un eșantion de 1225 de persoane.

În Consiliul Coordonator al Audiovizualului sunt trei posturi vacante de membru care au fost scoase astăzi la concurs, informează agenţia Unimedia, citind Comisia parlamentară de cultură, educaţie, cercetare , tineret, sport şi mass media.

Un sondaj de opinie publicat la Chișinău arată că Partidul Comuniștilor rămâne cea mai populară formațiune politică din Moldova. Potrivit sondajului CBS-AXA efectuat luna trecută, pentru comuniști ar vota 29,5% din respondenți. Urmează Partidul Liberal Democrat, cu 21%, Partidul Democrat cu 8,2% și Partidul Liberal cu 7,9%. Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, nu ar trece pragul reprezentării parlamentare.
În privința opțiunilor pentru partidele politice sondajul prezentat astăzi se deosebește doar în limitele marjei de eroare (+-3%) de cel publicat de aceeași companie în luna iulie.
Cercetarea mai arată că 75% din respondenți cred că în Moldova lucrurile merg într-o direcție greșită, iar jumătate spun că viața lor s-a înrăutățit față de anul trecut.

Compania Națională de Asigurări în Medicină spune că vaccinul antigripal va sosi în Moldova cel mai târziu la 28 octombrie. Potrivit directorului CNAM Mircea Buga, citat de Moldpres, vaccinul este de producție franceză, iar campania de vaccinare a populației va începe în luna noiembrie. Gratis vor primi vaccinul categorii profesionale expuse la riscul contractării gripei, în primul rând medicii, unii copii, persoanele în vârstă de cel puțin 65 de ani, locatarii azilurilor și internatelor. Ceilalți pacienți vor trebui să plătească 49 de lei, adică mai puțin decât anul trecut, când vaccinul contra gripei a costat 86 de lei.

Deputatul Ion Ceban, care a plecat recent din fracțiunea PCRM, a negat că ar fi fost șantajat sau mituit ca să treacă la socialiștii lui Igor Dodon. Ceban a contrazis astăzi unele informații din presă, potrivit cărora i s-ar fi promis ca în schimbul plecării de la comuniști să fie stins un dosar penal împotriva mamei sale. Iar Dodon a declarat cu acceași ocazie că socialiștii nu au bani pentru a cumpăra deputați. Ion Ceban este al șaptelea parlamentar care părăsește fracțiunea comuniștilor, după Igor Dodon, Zinaida Greceanîi, Veronica Abramciuc, Vadim Mişin, Tatiana Botnariuc şi Oleg Babenco. Ceban a spus astăzi că în PCRM ar exista și alți nemulțumiți, dar a refuzat să dea nume sau detalii despre problemele interne ale partidului.

Premierul Ucrainei, Mykola Azarov, a spus că Rusia i-a propus ieftinirea prețului la gaze în schimbul aderării la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. „Rusia ne pune condiții clare: aderați la Uniune și de mâine veți primi gaz la prețul de 160 de dolari (pentru mia de metri cubi)”, a spus Azarov, citat de Interfax. Luna trecută ministrul rus al energiei Alexander Novak spusese că Moldova poate primi gaz mai ieftin din Rusia dacă denunță înțelegerile energetice cu Uniunea Europeană.

Cancelarul german Angela Merkel va face astăzi o vizită de câteva ore la Atena în ceea ce analiștii consideră a fi un semnal de încurajare pentru Grecia, țară confruntată cu o gravă criză a datoriilor și care riscă să treacă în 2013 prin al șaselea an consecutiv de recesiune economică. Agențiile de presă scriu că în capitala elenă au fost luate măsuri de securitate extraordinare înaintea vizitei. Germania și Angela Merkel personal sunt considerate de mulți greci răspunzătoare de mizeria economică din ultimii ani, când zeci de mii de greci și-au pierdut slujbele și beneficiile sociale, iar rata șomajului a ajuns la aproape 25%. Germania este țara care contribuie cel mai mult la fondurile care au ferit până acum Grecia de intrarea în faliment, dar mulți greci spun că măsurile de austeritate care le-au fost impuse în schimbul creditelor sunt insuportabile.

Premierul Marii Britanii, David Cameron, a spus astăzi că un referendum pe tema relațiilor țării sale cu UE ar fi cea mai rezonabilă cale de limpezire a legăturii dintre Londra și Bruxelles. Cameron se confruntă cu presiuni crescânde din partea aripii de dreapta a partidului său conservator pentru a supune votului popular relațiile cu UE. Cameron spune că Marea Britanie ar trebui să rămână în blocul cu 27 de membri. Cameron nu a precizat astăzi când anume s-ar putea ține referendumul, nici care ar fi întrebarea sau întrebările. Dar în trecut s-a declarat împotriva unui chestionar cu singurele opțiuni „da” și ”nu”.
„Când vom ajunge la reașezarea relațiilor va fi nevoie de consens, fie printr-un referendum, fie prin alegeri generale”, a declarat astăzi pentru BBC premierul britanic, vorbind pe marginea unei conferințe a partidului său Conservator la Birmingham.

Moscova a cerut Fondului pentru Copii al Națiunilor Unite (UNICEF) să-și încheie până la sfârșitul anului curent toate proiectele de pe teritoriul Federației Ruse, informează Itar-Tass, citând departamentul informațional al ministerului rus de externe.
Sursa citată a spus că încheierea activității UNICEF este necesară pentru că Rusia nu mai este un beneficiar de ajutor extern, ci dimpotrivă ”un donator”. Itar-Tass spune că UNICEF a fost înștiințată încă în 2009 de intenția Rusiei de a nu-i mai permite să acționeze pe teritoriul său cel mai târziu la începutul anului 2012, iar apoi, la cererea agenției ONU, a amânat termenul cu un an. Guvernul rus a mai spus că dorește să continue cooperarea cu UNICEF, dar numai în proiecte din alte țări.

Se relatează că în China vânzările de mașini japoneze au scăzut dramatic pe fondul unei dispute teritoriale între Beijing și Tokyo. Potrivit presei chineze, în cea mai populată țară din lume s-au cumpărat în septembrie cu 50% mai puține mașini Toyota și Honda decât în august. Experții spun că scăderea fără precedent se datorează sentimentelor anti-japoneze provocate de naționalizarea de către Tokyo a unor insule minuscule din Marea Chinei de Est. Numite Senkaku de japonezi și Diaoyu de chinezi, ele erau oricum controlate de Tokyo, dar Beijingul și le revendica, la rândul său. Naționalizarea insulelor a provocat proteste cu accente violente în China. Într-un oraș mulțimea a incendiat două autosaloane Toyota și Honda, iar mai multe uzine auto japoneze din China și-au suspendat producția.

Președintele Georgiei, Mihail Saakașvili, a spus că predarea puterii în țara sa va fi pașnică. Saakașvili a făcut declarația după ce a avut astăzi la Tbilisi prima întâlnire oficială cu câștigătorul alegerilor parlamentare de la 1 octombrie, omul de afaceri devenit politician Bidzina Ivanișvili, a cărui coaliție „Visul georgian” a obținut cel puțin 83 din cele 150 de locuri ale Parlamentului. Întâlnirea a avut loc la o zi după ce Ivanișvili a dezvăluit primele propuneri pentru noul guvern.
Astăzi, după întâlnirea cu Saakașvili, Ivanișvili a spus că poziția sa în domeniul politicii externe coincide cu cea a președintelui, cunoscut ca un promotor al integrării euro-atlantice. Potrivit Reuter, Ivanișvili a mai spus că Georgia va adera curând la NATO.
Tot astăzi, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că speră ca noua conducere a Georgiei să caute normalizarea relațiilor cu vecinii țării, inclusiv cu Rusia, Abhazia și Osetia de Sud. Georgia nu recunoaște independența celor două regiuni separatiste ale sale.