Reprezentanta societății civile din Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Cristina Cojocaru, a demisionat. În cererea de demisie Cristina Cojocaru scrie că această agenție nu-şi mai poate îndeplini mandatul cu care a fost investită de cetăţeni pentru că şi-ar fi pierdut legitimitatea în faţa lor, ca urmare a scandalului legat de declarația de avere a șefului acestei comisii, fostul procuror Antonie Donciu. Componența Comisiei Naţionale pentru Integritate a fost aprobată pe 22 iunie. Din această fac parte Ion Casian, propus de către PL; Leonid Morari - din partea PDM, Dumitru Prijmireanu - din partea PCRM și Lupu Vera - din partea PLDM. Cristina Cojocaru era la cincilea membru. Fiecare membru a fost ales pentru un mandat de cinci ani.

Parlamentul de la Chișinău a adoptat proiectul bugetului pentru anul 2013. Opoziţia a criticat legea, apreciind, între altele, că proiectul este „nechibzuit” şi „antisocial”. Cheltuielile sociale vor constitui 67,4% din totalul cheltuielilor publice, iar cele de ordin economic vor avea o cotă de 14,3%.

Luna trecută în Statele Unite au fost create 171 de mii de noi locuri de muncă, o cifră peste previziunile experților. Şomajul in luna septembrie a fost de 7,9 %, în scădere cu 0,1 %. Datele date publicităţii vineri ar putea mări şansele preşedintelui Barack Obama de a fi reales la scrutinul din6 noiembrie. Contracandidatul său republican, guvernatorul Mitt Romney, crede însă că datele reamintesc că „economia americană este într-o stare de stagnare virtuală”. Economia si şomajul sunt temele principale ale campaniei electorale din acest si expertii cred că ele vor determina rezultatul alegerilor de săptămîna viitoare.

Mii de iranieni au marcat vineri 33 de ani de la criza ostatecilor de la ambasada americană din Teheran. La 4 noiembrie 1979, 52 de americani au fost luati ostateci timp de 444 de zile. Au fost scandate lozici antiamericane şi arse drapelul Statelor Unite și cel al Israelului.

Parlamentul azer a adoptat amendamente la legea întrunirilor publice, mărind substantial amenzile şi pedepsele pentru participarea la mitinguri neautorizate. Astfel amenzile au crescut de la 650 de dolari la 10 mii de dolari, iar cine deţine cutite, explozibile sau arme de foc la aceste manifestatii vor fi pedepsiţi cu închisoare pînă la 3 ani. In fata parlamentului a avut loc un protest astazi faţă de modificarea legii, după cum informează corespondentii serviciului azer al postului nostru de radio.

Ambasadorul Statelor Unite la București Mark Gittenstein a avertizat că instabilitatea politică din România îi îndepărtează pe investitorii americani. Într-un interviu pentru Hotnews.ro diplomatul american a repetat că Statele Unite și România au un parteneriat strategic, motiv pentru care Washingtonul dorește ca Bucureștiul să fie un aliat stabil. „Toate acțiunile mele reprezintă aplicarea politicii guvernul lui american, nu sînt inițiative personale”, a mai spus Mark Gitenstein. El a afirmat de asemenea că România ar putea deveni „centrul energetic al regiunii”, dar că pentru acest lucru e nevoie de eficientizarea și reducerea aparatului administrativ și de privatizarea companiilor de stat. În opinia ambasadorului american, sectorul energetic din România e ștrangulat de companii incompetente, ai căror administratori sunt aleşi mai degrabă pentru legăturile lor politice, decît pentru pregătirea profesională.

Fostul premier ucrainian Pavlo Lazarenko se află în custodia autorităţilor americane pentru imigraţie după ce a fost eliberat joi din detenţie. Pus sub acuzare pentru spălare de bani, fostul premier a ispăşit 8 ani de detenţie în Statele Unite. El nu are un statut legal în Statele Unite şi urmează sau să i se acorde dreptul de azil, sau să fie deportat in Ucraina.

Poliţia din Baku a intervenit în forță împotriva unui protest împotriva amendării legii privind demonstraţiile în Azerbaijan. Aproximativ 30 de demonstranți au fost reținuți în timpul manifestației care a avut loc în fața guvernului azer. Guvernul a anunţat luna trecută amendarea legii privind dreptul la proteste, mărind pedepsele pentru cei care participă la manifestatii neautorizate. Amnesty International a făcut un apel către preşedintele Ilham Aliev să pună capăt persecuţiilor împotriva opoziţiei şi să asigure dreptul de expresie pentru toți cetăţenii țării.

Premierul Georgiei Bidzina Ivanișvili i-a cerut preşedintelui Mikail Saakașvili să elibereze palatul prezidenţial, pentru că întreţinerea acestei clădiri ar fi prea costisitoare pentru guvern. Ivanişvili a spus că este „imoral” să se plătească atîta pe întreţinerea acestui palat, cînd banii ar putea fi folosiţi pentru „refugiatii şi săracii ţării”. Potrivit noului premier de la Tbilisi, plata pentru electricitate a clădirii pentru un an ar fi de jumatate de milion de dolari.

Premierul Rusiei Dmitri Medvedev consideră că cele două membre ale formaţiei punk Pussy Riot ar trebui eliberate din închisoare. Premierul de la Moscova a spus că nu aprobă acţiunile fetelor, dar că „au stat destul în detenţie”. Cele două artiste au fost transferate săptămîna trecută în lagarele de muncă de la Perm şi Mordovia, pentru a ispăşi cei 2 ani de detenţie la care au fost condamnate. Formaţia Pussy Riot a cîntat în catedrala Isus Mintuitorul de la Moscova un protest împotriva preşedintelui Vladimir Putin. Sentinţele pronunţate în acest caz au fost criticate de comunitatea politica internaţionala şi mulți artişti de primă mărime şi-au exprimat solidaritatea cu artistele.

Ministrul georgian al reintegrării Paata Zakareişvili a afirmat că Georgia ar trebui să recunoască documentele de identitate emise de autorităţile din Abhazia şi Osetia de Sud. Intr-un interviu cu publicaţia rusească „Komersant”, noul ministru a spus că recunoaşterea acestor documente ar da o mai mare libertate de mişcare locuitorilor din cele două regiuni, care ar putea călători mai ușor în Georgia și Rusia. Noul guvern de la Tbilisi a numit şi un nou emisar pentru normalizarea relaţiilor cu Moscova, în persoana fostului ambasador la Moscova, Zurab Abaşidze.

La Comrat are loc de astăzi până duminică al treilea Congres Internațional al Găgăuzilor. Potrivit Moldpres, evenimentul a început cu o slujbă la catedrala Sf. Ioan Botezătorul din Comrat, iar în program se mai află printre altele dezvelirea busturilor scriitorilor găgăuzi Dionis Tanasoglo și Nicolai Baboglo și o lansare de carte. Congresul a început în absența bașcanului găgăuz Mihail Formuzal, care-l însoțea pe premierul Vlad Filat într-o vizită în Turcia. Potrivit unei relatări Moldpres, premierul moldovean a primit mulțumirile fostului președinte al Turciei, Suleyman Demirel, pentru crearea de către statul moldovean a autonomiei găgăuze. „Conducătorii Moldovei şi poporul moldovean au manifestat foarte multă inteligenţă cînd au recunoscut Autonomia Găgăuză. Găgăuzia este o punte de prietenie în relaţiile dintre Republica Moldova si Turcia.”, a spus Demirel.

Ministrul de finanțe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble, a spus că Statele Unite și Japonia trebuie să-și asume partea lor de răspundere pentru stabilitatea economică globală, semnalând că summitul G20 de la sfârșitul săptămânii curente nu trebuie să se concentreze exclusiv asupra crizei din zona euro. Într-un interviu acordat înaintea apropiatei întruniri din Mexic a miniștrilor de finanțe și guvernatorilor băncilor centrale din G20, Schaeuble a spus că economiile cele mai mari ale lumii trebuie să aplice reforme structurale și măsuri de consolidare fiscală pentru a pune bazele creșterii durabile. Germania are a patra economie ca mărime din lume, fiind depășită doar de Statele Unite, China și Japonia.

Biroul pentru drepturile omului al Națiunilor Unite a spus că va studia o înregistrare video în care rebelii sirieni par să execute soldați care se predaseră. Purtătorul de cuvânt ONU Rupert Colville a declarat la Geneva că dacă imaginile sunt autentice, ele ar putea indica o crimă de război care trebuie pedepsită. Organizația „Amnesty International” a spus că imaginile sunt șocante. ”Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului”, cu sediul la Londra, susține că incidentul s-ar fi petrecut în apropierea orașului Saraqeb din nordul Siriei. Potrivit AP, imaginile arată cum rebelii îi bat pe soldați, dintre care unii fuseseră răniți în luptă, după care îi ucid cu focuri de armă.

Viceministrul de externe al Rusiei, Ghenadi Gatilov, a avertizat Occidentul să nu încerce să configureze viitoarea conducere a Siriei, pentru că un asemenea demers ar contrazice înțelegerile internaționale privind criza siriană. Remarca pe Twitter a lui Gatilov vine după ce miercuri secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, a spus că Washingtonul dorește o triere a liderilor opoziției siriene, ca aceștia să reprezinte mai bine luptătorii de pe câmpul de bătălie. Clinton a mai spus că o conducere reorganizată a opoziției siriene ar mări sprijinul ei internațional și ar împiedica extremiștii să „deturneze” revolta. În comentariile sale de astăzi, viceministrul de externe rus Ghenadi Gatilov a spus că o înțelegere semnată la Geneva în iunie de marile puteri prevede ca noua conducere a Siriei să fie configurată pe baza „acordului dintre opoziției și guvern”.

O organizație a străinilor stabiliți în Rusia a cerut primarului Moscovei să retragă autorizația dată naționaliștilor care urmează să demonstreze în capitală la 4 noiembrie, cu ocazia Zilei Unității Naționale. Potrivit Itar-Tass, Mohammad Amin Madjumer, președintele Federației Migranților din Rusia, a spus într-un interviu la radio „Echo Moskvy” că așa-numitul „Marș Rusesc” organizat de două grupări naționaliste contrazice spiritul noii sărbători, care ar trebui să celebreze diversitatea în unitate a societății rusești. Ziua Unității Naționale a fost instituită în Rusia în urmă cu opt ani și a prilejuit în câteva rânduri manifestații neo-naziste și de extremă dreapta în marile orașe rusești.

În România, un controlor de trafic aerian a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru un accident produs în urmă cu aproape cinci ani pe aeroportul Otopeni din București. Instanța a stabilit că Didina Grama nu s-a asigurat că pista de decolare este liberă înainte de a da cale liberă unei aeronave Boeing 737-300 a companiei Tarom, cu 117 pasageri la bord, care urma să plece înspre o stațiune maritimă din Egipt. Aeronava a lovit o mașină și a ieșit de pe pistă, iar pasagerii au fost evacuați de urgență, fără ca vreunul dintre ei să fie rănit grav. În urma accidentului, avionul a fost distrus în întregime.

Fratele activistului chinez nevăzător Chen Guangcheng spune că tribunalul i-a respins plângerea penală împotriva oficialilor locali care i-au percheziționat casa după ce Chen a fugit din arestul la domiciliu în primăvară. Chen Guangcheng a reușit atunci să ajungă în ambasada americană de la Beijing, iar după o dispută diplomatică chinezii i-au permis să plece la New York. Fratele activistului, Chen Guangfu, spune acum să tribunalul din districtul Yinan l-a înștiințat că organele puterii locale nu sunt datoare să-i explice de ce au intrat cu forța în casa lui în aprilie, după fuga fratelui.

Vicepremierul pentru reîntregirea țării Eugen Carpov se va întâlni asstăzi la sediul misiunii OSCE din Chișinău cu ministrul de externe al regimului separatist transnistrean, Nina Ștanski. Potrivit unui comunicat al guvernului, vor fi discutate măsuri de asigurare a liberei circulații a persoanelor și mărfurilor și evacuarea unor deșeuri nocive din regiunea transnistreană. Carpov și Ștanski mai au pe agendă situația școlilor cu predare în grafie latină din stânga Nistrului. Recent, CEDO a găsit vinovată Rusia, ca putere dominantă în Transnistria, de îngrădirea dreptului la educație al copiilor din școlile respective. După verdict Ștanski a spus că problema școlilor a fost inventată în scopuri politice.

Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a spus că partidul său nu va renunța la simbolurile secerii și ciocanului, în ciuda interdicției intrată în vigoare la începutul lunii curente. Vorbind la o emisiune a postului de televiziune N4, Voronin a sugerat însă că PCRM ar putea adăuga în stema sa „încă un simbol”. Nu este clar care ar fi acesta și nici cum ar schimba situația juridică a simbolisticii comuniste. Declarația lui Voronin a venit la câteva ore după ce liderul organizației de tineret a Partidului Comuniștilor, Nicolai Cuharenco a fost citat la poliție în ceea ce poate fi prima anchetă civilă pe baza legii care interzice simbolurile comuniste în politică.

Proaspătul șef al Comisiei Naționale de Integritate, Anatolie Donciu a criticat un articol care l-a pus într-o situație delicată pe el și pe politicienii puterii care l-au ales săptămâna trecută.

Fostul premier ucrainean Pavlo Lazarenko a fost eliberat ieri dintr-o închisoare californiană unde a petrecut opt ani pentru delicte financiare. Un angajat al închisorii a confirmat reporterilor că Lazarenko a părăsit penitenciarul de pe Terminal Island din Los Angeles.
Lazarenko a fost premier în anii 1996-1997 în vremea președintelui Leonid Kuchma și s-a îmbogățit în procesul privatizării sectorului energetic al Ucrainei. În 2004 a fost găsit vinovat că a folosit băncile din Statele Unite pentru spălare de bani, fraudă și extorcare. Avocatul american al lui Lazarenko a spus că ar fi putut dovedi nevinovăția clientului său dacă ar fi avut acces la materiale din Ucraina, sugerând că Lazarenko ar fi fost într-un fel victima răzbunărilor politice interne.

Președintele Barack Obama și guvernatorul republican Mitt Romney își lansează ultimele manifestări de campanie electorală dinaintea alegerilor prezidențiale de la 6 noiembrie. Este de așteptat ca Obama și Romney să petreacă cea mai mare parte a timpului rămas în statele indecise, unde sondajele de opinie arată că niciunul din candidați nu și-a asigurat o majoritate limpede. Printre aceste state se numără Ohio, Colorado, Iowa, Florida, New Hampshire, Wisconsin, Virginia și Nevada. Câștigătorul alegerilor prezidențiale nu va fi cel care primește cele mai multe voturi pe ansamblul țării, ci acela care obține cel puțin 270 de voturi din Colegiul Electoral.

Președintele Autorității Palestiniene, Mahmud Abbas, s-a plâns într-un interviu televizat că nu se poate restabili în orașul său natal, aflat acum pe teritoriul Israelului. Abbas a spus că poate „vizita” orașul Safed, dar nu poate trăi acolo. Pe când era copil, în 1948, Abbas a fost nevoit să se refugieze cu întreaga familie în timpul războiului care a dus la crearea statului palestinian. Dreptul de întoarcere al refugiaților este una din cele mai contrversate chestiuni ale negocierilor de pace din Orientul Mijlociu. Israelul îl refuză, spunând că un val masiv de palestinieni ar schimba echilibrul demografic pe teritoriul său, creând noi tensiuni și poate noi conflicte.

Președintele american Barack Obama a declarat la prima sa întâlnire electorală de după uraganul Sandy că, pe timp de calamitate, americanii nu se împart în democrați și republicani.

Obama a vorbit astăzi la o întâlnire cu alegătorii în statul Wisconsin, cu cinci zile înaintea alegerilor. Președintele democrat își suspendase campania pentru a coordona riposta la uraganul care a devastat luni coasta de est a Statelor Unite și a ucis 70 de oameni.

Candidatul republican, Mitt Romney și-a intensificat și el campania întreruptă de uragan, având astăzi întâlniri electorale în statul Virginia. Cei doi se află într-o competiție strânsă iar rezultatul alegerilor va depinde de votul americanilor din cele 10 state indecise din punct de vedere electoral.