La o reuniune a „prietenilor Siriei” ținută la Tunis secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, a îndemnat țările lumii să impună sancțiuni cât mai dure regimului de la Damasc, pentru a-l forța să accepte dialogul cu opoziția, punând capăt represaliilor soldate cu mii de morți. De la tribuna conferinței Clinton a cerut președintelui sirian Başar al-Assad să permită de îndată accesul echipelor medicale și umanitare în orașele siriene afectate de violențe. Agențiile de presă spun însă că reprezentanții opoziției siriene prezenți la Tunis s-au plâns că reuniunea nu a transmis un mesaj destul de dur regimului de la Damasc. De aceeași părere au fost unele țări arabe, în frunte cu Arabia Saudită, a cărei delegație a părăsit reuniunea înainte de vreme.

Ucraina a respins astăzi propunerea Rusiei de a cumpăra gaze naturale mai ieftine cu 10%, spunând că prețul tot este prea mare. Kievul plătește în primul trimestru al anului curent 416 dolari pe mia de metri cubi și vrea o reducere până la 250 de dolari. După ce presa rusă a relatat că Gazprom ar fi dispus să ofere o ieftinire de zece procente, un purtător de cuvânt al premierului ucrainian Mykola Azarov a spus că „Ucraina nu vrea ieftiniri, ci un preț corect”. Rusia a spus mereu că va reduce prețul dacă Kievul dă Gazpromului controlul asupra conductelor de tranzit ucrainiene sau dacă Ucraina se alătură uniunii vamale Rusia-Belarus Kazahstan. Ucraina consideră ambele soluții inacceptabile.

Liderii mișcării islamiste palestiniene Hamas s-au dezis astăzi de aliatul lor tradițional, președintele sirian Başar al-Assad, luând partea opoziției siriene. Vorbind la rugăciunile de vineri la o moschee din capitala egipteană Cairo, liderul Hamas Ismail Haniyeh a spus că salută „poporul eroic al Siriei care luptă pentru libertate, democrație și reforme”. Declarații similare au fost făcute de alți fruntași ai mișcării Hamas, tot astăzi, în Fâșia Gaza. Agențiile de presă scriu că în ultimul an, de când în Siria au loc revolte, mișcarea Hamas s-a ferit să ia partea regimului sau a opoziției. Declarațiile de astăzi ar putea semnala izolarea și mai mare pe plan regional a președintelui sirian Başar al-Assad.

Liberalul Mihai Ghimpu a fost criticat aspru de colegii săi de alianță, ca și de socialiști, pentru zădărnicirea încercării de a stabili data alegerilor prezidențiale. Liderul fracțiunii liberal-democrate Valeriu Streleț a calificat drept ridicolă afirmația lui Ghimpu că nu știe nimic despre Veronica Bacalu, care se afla împreună cu Ion Ababii pe lista scurtă a posibililor candidați la președinție. Streleț a mai spus că Ghimpu „nu spune adevărul” când afirmă că Ababii nu prea voia să devină președinte. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a spus că respingând candidaturile Ghimpu face jocul comuniștilor, împingând țara spre alegeri anticipate. Iar democratul Marian Lupu a spus că dacă liberalii n-o sprijină pe Bacalu, va cere în calitate de spicher dizolvarea parlamentului.

Promotorii drepturilor omului au dat în judecată primăria Chişinăului pentru refuzul de a permite amplasarea unui panou în favoarea nediscriminării. Într-un comunicat de presă al Coaliției Nediscriminare se spune că Primăria a refuzat miercuri panoul bazându-se pe opiniile unei comisii ad-hoc care a sugerat că imaginile ar fi „obscene” și ar crea diviziuni în societate. Proiectul de panou prezintă mai multe categorii de persoane defavorizate, ca romi, invalizi, bătrâni sau gay, cărora le este oprit accesul într-un birou oficial. Coaliția Nediscriminare spune că materialul respins de primărie a primit avizul pozitiv al comisiei pentru publicitate de pe lângă Agenția Națională pentru Protecția Concurenței, singura în măsură să decidă dacă un panou încalcă sau nu legile publicității.

Sindicaliștii spun că jumătate din tinerii moldoveni sunt șomeri, mult mai mulți decât arată datele oficiale - relatează InfoPrim Neo. Estimarea a fost formulată la o conferință la Chișinău de Stela Strătilă-Sârbu, oficial al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. Amintind că potrivit cifrelor guvernului 27% din tineri sunt șomeri, Strătilă-Sârbu a spus că proproția reală ajunge la 50%, doar că mulți șomeri tineri nu sunt înregistrați la biroul forței de muncă, iar mulți tineri lucrează ilegal, fără vreo protecție socială sau economică. Președintele confederației sindicale, Oleg Budza, a spus la aceeași conferință că săptămâna viitoare sindicaliștii vor sta de vorbă cu patronatul, cerându-i să promoveze interesele tinerilor pe piața muncii.

Omul de afaceri rus Mihail Hodorkovski i-a îndemnat din închisoare pe ruși să voteze la 4 martie alți candidați la președinție decât premierul Vladimir Putin. Într-un interviu acordat Europei Libere, Hodorkovski a spus că rușii ar trebui să-și dea votul candidaților care ar putea deveni simbolurile schimbării în Rusia. Fostul șef al gigantului energetic Yukos a fost arestat în 2003. După mai multe procese de fraudă și evaziune fiscală ar putea rămâne în închisoare până în 2017. Hodorkovski se declară nevinovat și spune că este victima răzbunării politice a Kremlinului.

În România a fost comemorată astăzi împlinirea a 70 de ani de la moartea a 768 de evrei români la bordul navei „Struma”, torpilată de un submarin sovietic în Marea Neagră în drum spre Palestina. Potrivit Agenței France Presse, unul din participanții la comemorarea de la București, scriitorul Stelian Tănase, a spus că principalul vinovat de tragedia „Strumei” a fost regimul pro-nazist al lui Ion Antonescu, de care fugeau pasagerii. AFP scrie că scufundarea „Strumei” a fost cel mai mare dezastru maritim din vreme de război în care au murit numai civili. Singurul supraviețuitor a fost un tânăr de 19 ani. Numărul evreilor uciși de regimul Antonescu în România și în teritoriile ocupate în al doilea război mondial este estimat între 250.000 şi 380.000.

Mai mulți cântăreți de muzică ușoară din Armenia au lansat o campanie de boicotare a finalei concursului de cântece Eurovision, care va avea loc în mai în Azerbaidjan. Potrivit unei relatări a Agenției France Presse, cei 22 de muzicieni, inclusiv doi participanți la ediții trecute ale concursului, spun că Armenia nu trebuie să trimită reprezentant la Baku, pentru că Azerbaidjanul a promovat sentimentele anti-armenești la rang de „politică de stat”. Armenia și Azerbaidjanul au purtat în anii 1990 un război asupra enclavei Nagorno-Karabah, care rămâne încă teritoriu disputat. Armenia nu și-a desemnat încă un reprezentant la Eurovision. Ideea boicotului nu este agreeată de toți cântăreții armeni, unii spunând că muzica nu trebuie confundată cu politica.

Premierul Vlad Filat a anunțat că Veronica Bacalu este singurul candidat al guvernării la președinția țării, după ce liberalii au respins candidatura lui Ion Ababii. Liberalii au semnalat astăzi că au rezerve și față de Bacalu și au zădărnicit încercarea de stabilire a datei alegerilor spunând astăzi în parlament că mai întâi trebuie stabilit candidatul. Preşedintele Parlamentului, democratul Marian Lupu, i-a avertizat pe liberali să se hotărască mai repede și s-o sprijine pe Bacalu, amenințând că în caz contrar va cere dizolvarea legislativului și organizarea de alegeri anticipate. Liderii liberal-democraților și democraților și-au exprimat zilele trecute speranța că șeful statului va fi ales până la data de 15 martie. Dar liderul liberal Mihai Ghimpu a spus astăzi că graba nu este bună și că mai important este să fie găsit un candidat de nădejde.

Liderul democrat Marian Lupu a dezmințit că fostul ministrul al sănătății Ion Ababii i-ar fi unchi, așa cum a scris ieri presa. „Nu am nici o relație de rudenie cu Ion Ababii”, a spus Lupu, adăugând că știrea nu a fost difuzată întâmplător tocmai ieri, când Ababii se afla încă în calcule pentru președinția țării. Astăzi fostul ministru al sănătății, rector al universității de medicină, a fost îndepărtat de pe lista ”prezidențiabililor”, fiind respins de liberali.

Banca Națională a Moldovei a coborât rata dobânzii cu două puncte procentuale la cel mai scăzut nivel din istorie, de 4,5% anual. Într-un comunicat de presă citat de InfoPrim Neo se spune că decizia de astăzi a Băncii Naționale are drept scop „prevenirea procesului dezinflaționist” și „stimularea cererii interne”. Banca Națională a constatat că inflația este pe o pantă descendentă, aflându-se în ianuarie la nivelul de 7%, cu 0,8% mai mică decât în decembrie anul trecut.

Serbia și Kosovo au ajuns la acorduri în două chestiuni importante, mărind șansele Serbiei de a fi declarată săptămâna viitoare candidată la aderare la Uniunea Europeană. La negocierile cu mediere europeană de la Bruxelles, Belgradul și Priștina au căzut de acord asupra modului cum vor fi reprezentați kosovarii la reuniuni regionale și asupra unor reguli de supraveghere a graniței comune. Normalizarea relațiilor cu Priștina este una din condițiile puse Serbiei de Uniunea Europeană pentru a-i acorda statutul de țară candidată la aderare. Miniștrii de externe din UE ar urma să anunțe o decizie în acest sens la începutul săptămânii viitoare.

Un nou sondaj de opinie sugerează că premierul rus Vladimir Putin va câștiga alegerile prezidențiale de la 4 martie din primul tur. Potrivit cercetării institutului independent Levada, Putin are șanse să obțină două treimi din voturi, urmat la mare distanță de candidatul comunist Ghenadi Zyuganov. Prezentând rezultatele sondajului, directorul institutului Levada, Lev Gudkov, a menționat printre concluzii creșterea sentimentelor anti-Putin ca și a dubiilor că alegerile vor fi libere și corecte. Agențiile de presă spun că sondajul Levada este ultima cercetare majoră de acest fel dinaintea alegerilor de la 4 martie.

Ministrul de finanțe al Germaniei i-a îndemnat pe parlamentarii din țara sa să aprobe noul împrumut de salvare european pentru Grecia, adăugând că ajutorul pentru Atena nu este neapărat ultimul. Într-o scrisoare adresată parlamentarilor germani, Wolfgang Schaeuble spune că noul împrumut de 130 de miliarde de euro pentru Grecia, împreună cu reformele grecești și alte măsuri, este „calea cea mai promițătoare” pentru depășirea crizei. Dar în aceeași scrisoare citată de Associated Press, ministrul german le spune parlamentarilor că nu poate garanta că aceasta este ultima oară când Germania va fi chemată să ajute Grecia cu bani. Camera inferioară a parlamentului de la Berlin, Bundestag, ar urma să voteze luni asupra celui de-al doilea credit de salvare pentru Grecia.

Din Afganistan se relatează că încă cel puțin 12 oameni au fost ucişi astăzi în proteste violente față de arderea unor exemplare din Coran la o bază militară americană. Protestele s-au extins astăzi și în Pakistan, unde sute de oameni au demonstrat la Islamabad, Karachi și în alte orașe. Mii de persoane au demonstrat astăzi și în fața palatul prezidențial din Kabul, de unde se relatează că un protestatar a fost rănit. Autoritățile americane au cerut scuze pentru arderea cărților sfinte musulmane și insistă că incidentul s-a produs din neatenția militarilor.

Din capitala Tunisiei se relatează că poliția s-a confruntat cu suporteri ai regimului sirian care încercau să intre cu forța în clădirea unde are loc o conferință internațională consacrată Siriei. Forțele de ordine tunisiene au folosit bastoane de cauciuc împotriva celor aproximativ 200 de demonstranți care scandau „Nu conferinței!”, „Nu dușmanilor țărilor arabe!”. Potrivit Associated Press, incidentul a amânat sosirea secretarului de stat al Statelor Unite Hillary Clinton la hotelul de la marginea Tunisului care găzduiește conferința. La reuniune Statele Unite, împreună cu aliații lor europeni și arabi ar urma să ceară președintelui Başar al-Assad să cedeze puterea, să permită accesul organizațiilor umanitare în orașele afectate de violențe și să pună capăt reprimării protestelor.

Medicii spun că prințul olandez rănit într-un accident de schi săptămâna trecută a suferit traumatisme cerebrale grave și s-ar putea să nu iasă niciodată din comă. Johan Friso, fiul mijlociu al reginei Beatrix, a fost prins de o avalanșă în stațiunea montană austriacă Lech pe când schia în afara pârtiei și a zăcut sub zăpadă 25 de minute. Medicii din orașul austriac Innsbruck care îl tratează spun că prințul în vârstă de 43 de ani a suferit un stop cardiac și a fost resuscitat vreme de 50 de minute, răstimp în care creierul lui nu a mai primit oxigen. „În acest moment nu putem spune dacă își va recăpăta vreodată cunoștința”, a spus doctorul Wolfgang Koller, citat de Associated Press.

Secretariatul Parlamentului spune că ședința de astăzi la care urma să fie stabilită data noilor alegeri prezidențiale a fost amânată cu câteva ore.
Presa moldoveană relatează că liderii alianței de guvernare nu ar fi reușit să-și rezolve toate divergențele la o întâlnire azi dimineață. PLDM și PD ar dori ca data alegerilor să fie stabilită rapid. Dar PL le cere mai întâi să identifice un singur candidat cu șanse de a fi ales.
Democrații și liberal-democrații au propus miercuri liberalilor doi candidați, economista Veronica Bacalu și medicul Ion Ababii. Grupul deputaților socialiști, fără de care alianța de guvernare nu poate alege șeful statului, spune că ambii potențiali candidați ar putea fi buni pentru funcția de președinte.

Principalul institut sociologic independent din Rusia a dat publicității rezultatele unui nou sondaj care prezice victoria din primul tur pentru Vladimir Putin la alegerile prezidențiale din 4 martie. Sondajul Centrului Levada sugerează că premierul rus va obține până la 66 la sută din voturi. Sondajul a fost efectuat între 17 și 20 februarie pe un eșantion de 1600 de potențiali alegători.
Dacă învinge, Putin va obține un nou mandat de 6 ani la Kremlin după ce a condus Rusia ca președinte și prim ministru timp de peste 12 ani.

Forțele de securitate afgane se află în stare de alertă în a patra zi de proteste împotriva arderii unor exemplare din Coran la baza NATO de la Bagram. Agențiile de știri relatează că cel puțin un protestatar a fost ucis la o demonstrație la Kabul după rugăciunea musulmană de vineri.
Comandantul trupelor aliate, generalul american John Allen i-a îndemnat pe afgani să dea dovadă de reținere în așteptarea rezultatelor anchetei asupra „accidentului” de luni, cum descriu oficialii americani cele întâmplate.
Cel puțin 15 oameni au fost uciși, inclusiv doi militari americani în trei zile de proteste violente după incident.

Militanții al-Qaeda își revendică responsabilitatea pentru valul de atacuri de joi din Irak soldat cu cel puțin 60 de morți. Într-o declarație difuzată pe internet, al-Qaeda în Irak care se autointitulează „statul islamic Irak" spune că atacurile au avut drept țintă forțele de securitate și oficiali guvernamentali, pentru a răzbuna „campania de eliminare și tortură împotriva sunniților” din închisorile irakiene.
Condusă de sunniți, al-Qaeda din Irak se opune guvernului condus de șiiți. În atacurile de marți la Bagadad și alte orașe au fost răniți cel puțin 225 de oameni.

Ministrul german de externe, Guido Westerwelle a declarat că Germania sprijină ferm cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană și ar dori să i se acorde statut de țară candidată la summitul UE de săptămâna viitoare. Westerwelle a făcut declarația joi la Belgrad după discuții cu omologul său sârb, Vuk Jeremic. Vizita a coincis cu o nouă rundă de negocieri mediate de europeni la Bruxelles între Serbia și Kosovo.
În decembrie, liderii europeni amânaseră acordarea statutului de candidată pentru Serbia din cauza lipsei de progrese în normalizarea relațiilor cu fosta sa provincie care și-a proclamat independența în 2008. Joi, Westerwelle a spus că Serbia a avansat foarte mult în ultimele luni.

Vicepremierul Eugen Carpov, ministru al reintegrării, a afirmat la Europa Liberă că la reuniunea de la Dublin, de saptamina viitoare, asupra Transnistriei, in formatul oficial 5 plus doi - adica Chisinaul, Tiraspolul, OSCE, Rusia si Ucraina, iar ca observatori Statele Unite si Uniunea Europeană, nu va fi discutată şi chestiunea schimbării formulei trupelor de pacificatori, dintr-o misiunea militară în una civilă, deoarece atit Tiraspolul cît şi Moscova au exprimat rezerve.

Ministrul roman de externe Cristian Diaconescu a declarat că şedinţa comună a guvernelor Moldovei si Romaniei, planificata pentru 3 martie la Iaşi, va discuta chestiuni practice, iar partea romana ar dori semnarea unui plan de acţiuni care să apropie mai mult şi mai rapid Moldova de Uniunea Europeană. In opinia şefului diplomaţiei romane, şedinţa comună a celor două guverne ar urma să aibă un caracter „pragmatic”, pe agendă fiind şi chestiuni legate de interconexiunea reţelelor energetice.