Ministrul de interne, Dorin Recean l-a înlocuit astăzi pe șeful poliției rutiere Sergiu Armașu cu juristul Serghei Diaconu, care a fost consilier cu reforma structurilor de drept la cancelaria guvernului.

Numit el însuși ministru cu numai două săptămâni în urmă, Recean le-a spus agenților de circulație că șeful lor nou are misiunea să schimbe percepția oamenilor despre”corupția omniprezentă” în rândurile poliției rutiere: „Există o percepție proastă cu privire la oamenii noștri, că sunt corupți, cer mită, cer beneficii”.

După preluarea funcției, Diaconu a declarat presei că tuturor angajaților poliției rutiere li se va cere să semneze o declarație de integritate, obligându-se să-și dea demisia fără proces dacă sunt prinși luând mită.

Ministerul de externe a confirmat că cetățeanul moldovean, Simion Niculin a fost reţinut în aprilie 2012 în Ucraina pentru spionaj.

Ministerul spune într-un comunicat lapidar că ia măsuri pentru a-i acorda asistență consulară și apăra drepturile.

Ediția ucraineană a ziarului rus Kommersant a scris că moldoveanul 38 de ani se află la închisoare la Kiev și este cercetat pentru spionaj în favoarea Chișinăului. Nikulin ar fi fost angajatul agenției de știri Moldpres și al ziarului Nezavisimaia Moldova, lucrând și la centrul de presă al Comisiei Unificate de Control.

Comunitatea evreiască din România și-a exprimat astăzi dezaprobarea față de numirea în guvern a politicianului Dan Șova care a negat implicarea dictatorului Ion Antonescu în Holocaust.

Șeful comunității evreiești, Aurel Vainer a declarat agenției AFP că numirea lui Șova, luni, în funcția de ministru pentru relația cu parlamentul este ”un moment de doliu” în istoria evreilor din România. Nominalizarea fost criticată aspru și de Efraim Zuroff, șeful Centrului Simon Wiesenthal din Ierusalim.

În Luna martie, Șova a declarat că ”nici un evreu nu a suferit pe teritoriul românesc, grație mareșalului Antonescu". O comisie condusă de laureatul premiului Nobel Elie Wiesel estimase că pe teritoriile sub control românesc au fost uciși în timpul Holocaustului între 280 de mii și 380 de mii de evrei români sau ucraineni.

Președintele sirian, Bashar al-Assad a apărut astăzi la televizor pentru prima dată în mai mult de două săptămâni.

Televiziunea de stat a difuzat imagini de la o întâlnire a lui Assad cu emisarul iranian, Saeed Jalili, spunându-i acestuia că forțele guvernamentale vor curăța Siria de ”teroriști” cum îi numește pe rebeli.

Jalili a răspuns că Teheranul va continua să sprijine regimul lui Assad. Emisarul iranian a spus că ceea ce se întâmplă în Siria nu este o chestiune internă, ci un conflict între o ”axă a rezistenței” și ”inamicii ei regionali și globali”.

Premierul român, Victor Ponta a preluat astăzi cu titlu interimar și funcția de ministru al Justiției în cadrul remanierii guvernamentale cauzate de încercarea de a-l demite pe președintele Traian Băsescu.

Ponta a fost desemnat de președintele interimar, Crin Antonescu în așteptarea deciziei Monei Pivniceru dacă acceptă să fie ministru, renunțând la funcția de membră a Consiliului Superior al Magistraturii.

Remanierea guvernamentală de luni a mai inclus schimbarea ministrului Internelor și Administrației, celui de Externe și celui pentru relația cu parlamentul. Ea are loc în timp ce puterea social-liberală încearcă să recalculeze alegătorii români, în speranța că va mări post-factum procentul de participare la referendumul din 29 iulie. În caz contrar Traian Băsescu ar câștiga referendumul datorită prezenței la urne sub 50 la sută.

Ministrul iranian de externe, Ali Akbar Salehi călătorește în Turcia pentru a discuta cu autoritățile țării vecine despre situația din Siria, unde au fost răpiți zeci de iranieni.

Rebelii sirieni care luptă împotriva regimului spun că au răpit sâmbătă 48 de iranieni în apropiere de Damasc. Un purtător de cuvânt al rebelilor a spus luni că trei iranieni au fost uciși într-un bombardament de către forțele președintelui Bashar al-Assad.

Autoritățile de la Teheran spun că iranienii răpiți sunt șiiți aflați în pelerinaj, dar rebelii sirieni spun că sunt membri ai Gărzii Revoluționare Iraniene aflați în Siria într-o misiune de recunoaștere. Iranul este aliat apropiat al regimului sirian, în Timp ce Turcia – unul din cei mai severi critici.

Noul șef al poliției rutiere, Serghei Diaconu a declarat astăzi la numirea în funcție că toți angajații direcției vor fi obligați să semneze o declarație de integritate, care să facă posibilă concedierea lor automată, fără proces de judecată, în caz că sunt prinși luând mită.

Jurist de formație, Diaconu a fost până acum consilier la cancelaria guvernului cu reforma instituțiilor de drept. El l-a înlocuit pe Sergiu Armașu, demis azi de la conducerea poliției rutiere fără explicații, după mai mult de un an de activitate.

Anunțând remanierea, ministrul de interne Dorin Recean a spus că poliția rutieră este asociată astăzi cu ”corupția omniprezentă”, nu cu securitatea la trafic. Noul șef al poliției rutiere a spus că vrea să schimbe această imagine în jumătate de an.

Purtătorul de cuvânt al guvernului a confirmat că premierul Vlad Filat și soția sa, Sanda au depus cerere de divorț, după o căsnicie de 20 de ani.

Igor Volnițchi a declarat presei că primul ministru și soția sa cu numele adevărat Nadejda nu doresc să comenteze decizia pe care ar fi luat-o de comun acord.

Cererea de divorț a fost depusă la Judecătoria Centru din Chișinău la sfârșitul lui iunie. Cei doi s-au căsătorit în 1992 și au doi copii, Luca de 17 ani și Iustina de 12 ani.

Deputații Partidului Democrat și ai Partidului Liberal au anunțat un proiect de lege menit să ofere parlamentului un rol mai însemnat în politica externă și mai ales procesul de integrare europeană condus de guvernul Filat.

Proiectul elaborat de liberala Ana Guțu și democratul Igor Corman cere între altele ca deputații să poată exercita un control parlamentar mai strict asupra negocierilor purtate de executiv cu Uniunea Europeană.

În replică liberal-democraţii premierul Vlad Filat au spus că proiectul de lege care ar urma să fie dezbătut la toamnă ar fi inutil. Deputatul Tutore Deliu a declarat presei că politicile de integrare europeană au fost deja aprobate de parlament când s-a votat programul de guvernare, iar executivul prezintă periodic rapoarte deputaților.

Ministerul de Interne a dezvăluit că şeful Serviciului Hidrometeorologic de Stat, Ilie Boian, acuzat de două femei că le-a hărțuit sexual a fost trimis în judecată încă în luna iunie.

Șeful departamentului urmărire penală, Gheorghe Malic a făcut anunțul după ce televiziunea Publika a difuzat astăzi imagini video înfățișându-l pe Boian cum molestează sexual o femeie.

Boian care ar fi comis presupusele infracțiuni împotriva unor subordonate în 2010 și în februarie anul acesta riscă până la 3 ani de închisoare dacă este găsit vinovat. Dosarele se află la Judecătoria Centru din Chișinău.

Un înalt oficial al Consiliului Europei s-a declarat „șocat” de presiunile politice asupra Curții Constituționale din România, care examinează controversatul referendum din 29 iunie despre soarta președintelui Traian Băsescu.

Președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio spune într-o declarație că pentru a doua oară într-un răstimp scurt Curtea a cerut ajutor pentru a-și apăra independența. Presa de la București relatează că s-a alăturat declarației și comisarul european pentru justiție Viviane Reding.

Uniunea Social Liberală care a preluat puterea în România în luna mai încearcă să actualizeze listele de alegători înainte de decizia Curții Constituționale, în speranța că procentul de participare la referendum va crește suficient de mult ca președintele suspendat Băsescu să fie demis.

La Moscova, avocații celor trei fete din grupul Pussy Riot acuzate de huliganism și insultarea creștinilor ortodocși au cerut achitarea lor, după ce procurorii au spus că trebuie să fie condamnate la câte trei ani de închisoare.

La procesul care a continuat astăzi la Moscova, avocații spun că acțiunile Nadejdei Tolokonnikova, Mariei Aliohina și Ecaterinei Samuțevici nu pot fi calificate drept crime.

Cele trei sunt judecate pentru că au interpretat un cântec împotriva lui Vladimir Putin în Catedrala Hristos Mântuitorul de la Moscova în februarie. Ele au petrecut deja în arest peste jumătate de an.

Un tribunal din Italia spune că va decide în zece zile dacă-l extrădează la Kiev pe fostul șef al pazei de corp prezidențiale din Ucraina, acuzat de interceptarea convorbirilor fostului președinte Leonid Kucima.

Mikola Melnicenko a fost reținut pe 3 august la Napoli pe baza unui mandat emis de Iterpol. El a sosit în Italia din Statele Unite unde a obținut azil politic acum câțiva ani.

Melnicenko este acuzat în Ucraina că ar fi înregistrat la sfârșitul anilor 1990 convorbirile lui Kucima, făcându-le publice în 2000 și aducând prejudicii țării. Înregistrările sugerau implicarea președintelui de atunci în asasinarea jurnalistului Heorhiy Gongadze în 2000.

La Chișinău nu se vor mai ridica noi gherete comerciale, iar cele vechi vor fi scoase treptat din folosință. Potrivit șefului Direcției comerciale de la primărie, Vladimir Nica, interdicția eliberării de noi licențe fost semnată ieri de primarul Dorin Chirtoacă. Ea vine după ce în primele șase luni ale anului curent au fost eliberate doar 23 de autorizații noi pentru gherete, iar 10 dintre ele sunt amplasate în piața comercială din sectorul Botanica.
Nica a precizat, citat de InfoPrim Neo, că proprietarii de gherete autorizate nu trebuie să se teamă că ele vor fi desființate, putând să le folosească până ce singuri vor hotărî că nu le mai doresc.

Presa de la Chișinău relatează că șeful poliției rutiere, Sergiu Armașu, a fost demis astăzi printr-un ordin al noului ministru de interne, Dorin Recean. Motivele demiterii nu au fost făcute publice.
În locul lui Armașu a fost numit Serghei Diaconu, care până acum deținea postul de consilier al Secretarului General al Guvernului, consilier pentru reforma institutiilor de drept și infrastructura rutieră.

Agenția de știri Interfax relatează că autoritățile moldovene au confirmat că în Ucraina a fost arestat în urmă cu câteva luni un fost ziarist moldovean bănuit de spionaj. Potrivit agenției ruse, arestarea lui Semion Nikulin în aprilie la Odesa a fost confirmată de ambasada Moldovei la Kiev, care a mai spus că Chișinăul face tot posibilul pentru eliberarea lui.
Ediția ucraineană a ziarului „Kommersant” informase mai devreme că moldoveanul în vârstă de 38 de ani este întemnițat în prezent într-o închisoare din Kiev. „Kommersant” a mai scris că Nikulin ar fi fost angajatul agenției de știri Moldpres și al ziarului „Nezavisimaia Moldova”, lucrând și la centrul de presă al Comisiei Unificate de Control. Tot ziarul „Kommersant” a scris că arestarea lui Nikulin ar fi fost confirmată de Ministerul de Externe al Moldovei, care a refuzat să facă vreun comentariu.

La Moscova procurorii care se ocupă de protestul fetelor din grupul „Pussy Riot” au cerut pedepsirea lor cu trei ani de închisoare. Într-o declarație citită astăzi în sala de judecată, procurorii spun că delictul săvârșit de cele trei tinere este atât de grav, încât „corecția” este posibilă numai prin izolarea lor de societate și prin privațiune de libertate.
Declarația vine la puțin timp după ce încă o celebritate muzicală, Madonna, a cerut autorităților ruse clemență față de membrele grupului Pussy Riot. Apeluri asemănătoare făcuseră printre alții cântărețul britanic Sting și trupa americană Red Hot Chilly Peppers.

Autoritățile italiene au informat că a treia economie ca mărime din zona euro s-a adâncit și mai mult în recesiune după o contracție de 0,7% în trimestrul al doilea al anului curent față de trimestrul anterior. În comparație cu aceeași perioadă a anului 2011, scăderea a fost de 2,5%.
În ultimele săptămâni, premierul italian Mario Monti a încercat să convingă partenerii europeni ai Italiei să-i permită măsuri menite să relanseze creșterea economică, în locul rețetei stricte de austeritate promovate mai ales de Germania. Italia are una din cele mai mari datorii publice din Europa, echivalentul a 123 de procente din produsul intern brut.

În Mianmar, laureata Premiului Nobel pentru Pace Aung San Suu Kyi a fost numită în fruntea unei comisiei parlamentare pentru domnia legii.
Potrivit DPA lidera mișcării pro-democrației, în vârstă de 67 de ani, ar urma să supravegheze în noua calitate respectarea drepturilor minorităților etnice din Mianmar. Numirea lui San Suu Kyi în funcția de răspundere din legislativ vine după ce autoritățile din Mianmar au fost criticate pe plan internațional pentru că nu au reușit să prevină luna trecută ciocniri inter-etnice soldate cu 77 de morți.

Ministerul de interne spune că în urma incidentelor de la marșul unionist de duminică de la Bălți a fost reținută o persoană bănuită de a fi agresat un polițist, iar alte cinci sunt anchetate. Tot poliția a informat că au fost deschise două dosare penale pentru huliganism și încălcarea dreptului la întrunire, iar persoanele cercetate riscă pedepse de până la 7 ani de închisoare. Violențele de Bălți, soldate cu rănirea unei ziariste și a unui polițist, au fost condamnate ieri de partidele de guvernare, dar și de forțe din opoziție care s-au implicat în organizarea contramanifestației.
Premierul Vlad Filat a spus că la încăierări au fost „provocatori” infiltrați printre demonstranți.

Procuratura a informat că i-a arestat pe polițiștii care săptămâna trecută au zădărnicit o încercare de a surprinde în flagrant alți polițiști bănuiți de corupție.
La 3 august anchetatorii anticorupție în civil au încercat să prindă asupra faptului doi polițiști de la Ciocana, despre care se crede că ceruseră unui cetățean 2000 de euro ca să-l scape de un dosar de viol. Accesul ofițerilor anticorupție în sediul poliției a fost împiedicat de doi polițiști de gardă.
Procurorul Viorel Morari a spus luni că atât bănuiții de corupție, cât și cei care au încercat să-i apere pe căi abuzive se află în arest. Toți riscă pedepse de până la patru ani de închisoare și interdicția de a mai lucra vreodată ca polițiști.

Ministrul educației, Maia Sandu, a spus că numai trei universități moldovene și-au asigurat numărul complet de studenți din prima rundă de admitere.
Acestea sunt Universitatea de Farmacie și Medicină, Academia Militară și Academia de Poliție.
Pentru runda următoare de admitere au rămas vacante peste 4700 de locuri de studii, în marea majoritate cu taxă.
Ministrul educației a comunicat aceste date ieri, la o ședință a rectorilor cu participarea premierului Vlad Filat. Tot acolo, Ion Bostan, președintele Consiliului Rectorilor din Moldova, a spus că planul anual de înmatriculare trebuie revizuit.

Statele Unite și alte puteri occidentale au salutat știrea că premierul Siriei a fugit din țară pentru a sprijini din exil opoziția.
Secretarul de presă al Casei Albe, Jay Carney, a spus că fuga lui Riad Hijab dovedește că regimul de la Damasc se destramă. Iar ministerul de externe al Franței a declarat că președintele Bashar al-Assad își pierde popularitatea pentru că a ales să folosească forța armată împotriva propriilor cetățeni.
Riad Hijab a trecut granița cu Iordania în noaptea de duminică spre luni, anunțând că va ajuta insurgența împotriva președintelui Bashar al-Assad, despre care a spus că ar fi vinovat de genocid.

În România, premierul social-democrat Victor Ponta a înlocuit miniștrii justiției, externelor și altor trei resorturi, spunând că vrea o schimbare de strategie, după ce ministrul de interne și-a dat demisia.
Ioan Rus a anunțat că renunță la post ca urmare a presiunilor politice la care ar fi fost supus ministerul de interne în urma referendumului privind demiterea președintelui Traian Băsescu.
Săptămâna trecută Curtea Constituțională a amânat până la sfârșitul lunii curente decizia privind validitatea referendumului, spunând că are nevoie să consulte mai multe date – inclusiv listele de alegători și statisticile privind numărul de cetățeni români cu drept de vot.

Vicepremierul Marii Britanii a spus că renunță la planul reformării Camerei Lorzilor, în urma obiecțiilor puternice ale unor membri ai coaliției de guvernământ și ale opoziției laburiste.
Vicepremierul Nick Clegg, din partidul liberal-democrat, care-și făcuse din reforma legislativă o cauză personală a spus luni că subiectul va fi reluat cel mai devreme în 2015.
Camera Lorzilor este o instituție veche de 700 de ani, iar membrii ei nu sunt aleși, ca în cazul Camerei Comunelor.
Mai mulți politicieni conservatori și laburiști au spus că reformarea Camerei Lorzilor nu ar trebui să fie o prioritate într-o vreme când Marea Britanie se află în recesiune economică.