Comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate Štefan Füle a spus joi că posibilitatea aderării prevăzută de articolul 49 din tratatul fundamental al Uniunii Europeane este valabilă și în cazul țărilor din Parteneriatul Estic. Vorbind la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la Strasbourg, Füle a mai spus că posibilitatea aderării la UE există pentru vecinele de la est care împărtășesc principiile libertăii, democrației și respectului pentru drepturile omului. Cehul Štefan Füle este singura oficialitate europeană care vorbește deschis pe această temă. Uniunea Europeană oferă perspectiva aderării doar țărilor din Balcanii de vest și Turciei. Toamna trecută, Štefan Füle a spus la Berlin că această perspectivă ar trebui să-i fie oferită și Republicii Moldova.

Raportorul special al ONU pentru drepturile omului și combaterea terorismului Ben Emmerson a lansat o anchetă în privința uciderii civililor cu ajutorul dronelor (aparatele de zbor nepilotate). Vorbindu-le jurnaliștilor la Londra, Emmerson a spus că dezvoltarea fără precedent a acestor tehnologii are nevoie de un cadru legal internațional pe potrivă, care să prevadă „responsabilitate și reparații, dacă lucrurile se îndreaptă pe o cale greșită”. Ancheta va viza 25 de atacuri cu avioane fără pilot în Pakistan, Afghanistan, Yemen, teritoriile palestiniene și Somalia. Aceste atacuri devin tot mai controversate. Statele Unite le-au declarat o metodă eficientă împotriva liderilor teroriștilor, dar criticii spun că în asemenea atacuri sînt uciși și civili.

Adjuncții fostului procuror general Valeriu Zubco au spus jurnaliștilor că ancheta va face lumină asupra celor întâmplate la vânătoarea din Pădurea Domnească, unde a fost ucis Sorin Paciu. Andrei Pântea, care asigură interimatul după demiterea lui Zubco de către Parlament săptămâna aceasta, a declarat Europei Libere că investigația se desfășoară fără presiuni politice și va fi obiectivă. Un alt viceprocuror general, Eugen Rusu a declarat postului Jurnal TV că printr-o anchetă corectă procurorii ar vrea să se desolidarizeze de fostul lor șef, despre care Rusu a spus că a adus un mare prejudiciu de imagine procurorilor, tăinuind timp de peste două săptămâni omorul la care a fost martor.

Senatorul american John Kerry, nominalizat pentru funcția de șef al Departamentului de stat din America, a afirmat că Statele Unite trebuie să-și pună finanțele în ordine pentru a-și menține rolul de putere mondială de prim rang. Vorbind la audierile în fața comisiei senatoriale pentru relații externe a Congresului american, Kerry a spus că în perioada crizei fiscale Statele Unite trebuie să fie puternice în plan intern pentru ca să aibă o politică externă pe măsură. Se așteptă ca John Kerry, membru al Partidului Democrat și candidat fără succes la președinția Statelor Unite în 2004, să obțină aprobarea Senatului pentru funcția de șef al diplomației americane.

Ministrul apărării din Statele Unite Leon Panetta a anulat interdicția ca femeile din armată să ia parte la operațiuni de luptă. Decizia ministrului Leon Panetta, sprijinită de președintele Barack Obama, a fost descrisă drept istorică de către cei care sprijină egalitatea între sexe în America. Decizia va face ca mii de locuri de muncă să fie disponibile pentru femeile americane, care vor putea obține noi trepte în cariera militară. Anularea interdicției nu înseamnă însă o schimbare bruscă, pentru că la operațiunile militare americane din ultimul deceniu în Irak și Afganistan au luat deja parte aproximativ 300 de femei, unele dintre ele pierzîndu-și viața în luptă.

Viceministrul economiei Octavian Calmâc și-a exprimat speranța că Moldova și Uniunea Europeană pot termina în martie negocierile tratativele legate de acordul de liber-schimb. Calmâc a spus că până acum s-a convenit anularea taxelor la nouă mii de produse. În cazul altor 30 de produse, între care și multe mărfuri agricole, s-a prevăzut o perioadă de tranziție în care taxele de export către Uniunea Europeană vor fi anulate treptat.

Procuratura Generală l-a înlocuit pe Viorel Morari cu Ruslan Popov la șefia interimară a procuraturii anticorupție. Popov conduce în prezent Direcţia de control al urmăririi penale şi pentru asistenţa metodică. Nu este limpede soarta lui Morari. În anunțul său, Procuratura Generală mai spune că a depistat deficiențe în urmărirea penală în dosarele de corupție de anul trecut, și că numărul de achitări în instanțe a crescut alarmant. Remanierile au loc la câteva zile de la demiterea de către Parlament a procurorului general, Valeriu Zubco, din cauza presupusei tăinuiri a vânătorii din decembrie, în care a fost ucis omul de afaceri Sorin Paciu.

Liderul opoziției comuniste Vladimir Voronin i-a cerut într-o scrisoare deschisă premierului Vlad Filat să prevină o oprească o presupusă operațiune de preluare ostilă a Băncii de Economii. În scrisoarea dată publicității joi, Voronin scrie că a mai tras un semnal de alarmă la începutul lunii decembrie despre devalorizarea intenționată și vânzarea acțiunilor băncii, dar că structurile de drept nu ar fi intervenit. Liderul opoziției mai scrie că numai Guvernul se mai poate opune presupusului atac împotriva singurei bănci comerciale care se mai află în proprietatea statului. Primul ministru încă nu a reacționat.

Poliția moldoveană cercetează procurori, vameși, polițiști și un judecător de instrucție pentru contrabandă cu mașini de lux furate din Uniunea Europeană. Potrivit unui comunicat de presă, persoanele respective sînt cercetate în arest la domiciliu. Principalii doi membri ai presupusului grup criminal ar fi înregistrat în ultimii ani în Moldova 112 mașini furate. Poliția nu a dezvăluit însă numărul exact și funcțiile suspecților bănuiților, care riscă până la 15 ani de închisoare dacă vor fi declarați vinovați.

Dorin Chirtoacă și Mihai Ghimpu au fost prezenți la Iași, România, la festivități de marcare a 154 de ani de la unirea Principatelor Române, împreună cu oficialtăți române din guvernul social-liberal de la București. La Chișinău a avut loc o manifestare consacrată unirii din 1859 a Principatelor Române sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza la care au participat istorici de pe ambele maluri ale Prutului. Moldpres îl citează pe viceministrul moldovean Gheorghe Postică, care e și ministrul culturii în guvernul de la Chișinău, cu declarația că evenimentul din 1859 reprezintă un exemplu rar când un popor a reuşit să înfăptuiască unirea nu prin război, ci prin bunăvoinţă.

În Azerbaigian poliția a oprit un nou protest la Ismaîili împotriva gvernatorului local care refuză să închidă un motel. Protestatarii cer demisia guvernatorului Nizami Alekberov (care ar fi protejat motelul) și eliberarea câtorva zeci de demonstranți arestați. Serviciul azer al Europei Libere relatează că tulburările au fost declanșate de refuzul autorităților de închide motelul unde s-ar fi practicat prostituția, interzisă în această țară.

Liderul cecen Ramzan Kadîrov a declarat că doi dintre cei mai căutați insurgenți islamiști s-ar număra printre alți 11 presupuși militanți uciși într-o operațiune specială a forțelor speciale care ar continua în republica nord-caucaziană a Federației Ruse. Frații Muslim și Khusein Gakayev sunt bănuiți că ar fi condus un atac în 2010 împotriva satului natal al liderului cecen, Tsentoroi. Kadîrov anunțase o recompensă de 10.000 de ruble pentru informații care ar fi dus la capturarea lor. Violențele între presupuși militanți islamici și forțele de securitate fac anual zeci de morți și răniți în regiunea nord-caucaziană a Rusiei.

Un frate al președintelui din Afganistan a declarat Europei Libere că a renunțat la cetățenia americană pe care o obținuse ca refugiat cu decenii în urmă pentru a intra în politica afgană. Mahmud Karzai, în vârstă de 57 de ani, este un antreprenor bogat cu afaceri în domeniul bancar, imobiliar și în minerit. Presa relatează că ar deține 7 la sută din acțiunile celei mai mari bănci private a țării, Kabul Bank. Anul trecut, o comisie independentă a constatat că banca a fost implicată într-o schemă de expatriere a 900 de milioane de dolari din Afganistan. Mahmud Karzai a dezmințit că ar fi fost implicat.

Anul 2013 va fi unul crucial pentru zona euro, a avertizat directorul general al Fondului Monetar International, Christine Lagarde, care a cerut liderilor europeni să continue „cu aceeaşi intensitate” reformele. Vorbind la Forumul economic internaţional de la Davos, d-na Lagarde a precizat că ţările dezvoltate, Statele Unite, Japonia şi cele din zona euro reprezintă anul acesta cel mai mare pericol pentru refacerea economiei mondiale. Între timp, FMI şi-a revizuit în jos prevederile pentru zona euro de la creştere de 0,1% la o scădere de minus 0,2%.

Un grup de cetăţeni americani, care se pregăteau să adopte copii din Rusia, au înaintat o plângere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului împotriva noii legi care împiedică adopţia în America a copiilor ruşi. Avocata grupului a explicat că motivul invocat este faptul că nu au avut şansa de a primi o decizie într-un tribunal rusesc privind adopţia înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Toate adopţiile aprobate până pe 1 ianuarie sunt valabile.

Coreea de Nord a anunţat că va continua seria lansării de rachete şi va efectua şi un nou test nuclear. Decizia a venit ca replică la rezoluţia adoptată de Consiliul de Securitate ONU privind impunerea de noi sancţiuni Coreei de Nord pentru lansarea unei rachete în decembrie. Rezoluţii ONU interzic Coreei de nord să construiască rachete şi să facă teste nucleare.

În Polonia s-a anunţat moartea cardinalului Jozef Glemp, cel care a condus Biserica catolică în timpul Solidarităţii şi a anilor dezintegrării Uniunii Sovietice. Glemp a murit la vîrsta de 83 de ani în urma unui cancer la plămâni. El a condus Biserica catolică din Polonia între 1981 şi 2004, un centru al opoziţiei comuniste până în 1989.

Astăzi va avea loc în Senatul american audierea senatorului John Kerry, ales de preşedintele Barack Obama să conducă Departamentul de stat. Este de aşteptat ca audierile să nu pună nici o problemă, mai ales că democratul John Kerry a condus timp de patru ani comisia pentru politică externă din Senat. Kerry a fost patru mandate la rând guvernatorul statului Massachusetts şi candidat, fără succes, la preşedinţia americană.

Dramaturgul şi scriitorul azer Rustam Ibrahimbekov a propus Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova un scenariu de film, în care rolul principal este jucat de către actorul de origine franceză Gérard Depardieu. Potrivit InfoPrim Neo, preşedintele Uniunii Cineaştilor, Eugen Sobor, a declarat pentru Info-Prim Neo că scenariul descrie viaţa unui vinificator străin care doreşte să colaboreze cu vinificatori din Moldova. Propunerea a fost acceptata, dar lipseşte finanţarea de 2 milioane de dolari.

Liderul socialiştilor, Igor Dodon, nu exclude posibilitatea ca fracţiunea sa să sprijine eventuala demitere a guvernului pentru a face posibilă organizarea de alegeri anticipate. Într-un interviu cu Europa Liberă, Dodon a declarat: „Eu nu exclud că cei 4 deputaţi, Partidul Socialiştilor vor avea un rol decisiv pentru a schimba această situaţie. Această situaţie poate fi schimbată în două direcţii: sau reformatarea esenţială a guvernării, venirea tehnocraţilor… Schimbarea mai multor instituţii şi mecanisme care funcţionează în stat. Sau vor fi alegeri anticipate”.

Într-un interviu cu Europa Liberă, liderul liberal Mihai Ghimpu a criticat eforturile guvernului dar şi ale partenerilor occidentali de a rezolva problema transnistreană, susţinând că singura care a avut de cîştigat ar fi fost Rusia. În acest context, Ghimpu a cerut o mai mare implicare a Ucrainei, care în opinia sa „poate face totul”.

Două avioane cu 77 de cetăţeni ruşi la bord, evacuaţi din Siria, au sosit la Moscova. Cu toate acestea, autorităţile ruse resping ideea că este începutul unei repatrieri masive. În Siria se află zeci de mii de cetăţeni ruşi, potrivit datelor oficiale.

NATO a anunţat că începe să activeze, la sfârşitul acestei săptămâni, bateriile de rachete antirachetă Patriot, amplasate în Turcia, de-a lungul graniţei cu Siria. Toate bateriile vor fi active până la sfârşitul acestei luni.

Pentru a doua oară în această lună, în Azerbaidjan au loc proteste grave, pe un fundal de nemulţumire socială. De data aceasta, în regiunea Ismailia, mai multe maşini, case şi un hotel au fost incendiate de mii de protestatari care ceruseră demiterea guvernatorului.

Cu o săptămână în urmă, au avut loc ciocniri violente între poliţie şi patroni de magazine care blocaseră o şosea importantă în semn de protest faţă de mărirea chiriilor.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a respins raport privind situaţia a 85 de presupuşi deţinuţi politici din Azerbaidjan. Un motiv a fost că mulţi dintre ei ar fi din nou în libertate, un altul că nu există o definiţie clară, acceptată de comunitatea internaţională, despre cine este un deţinut politic.