Comisarul Uniunii Europene pentru extindere şi bună vecinătate, Štefan Füle, s-a întâlnit astăzi la Bruxelles cu liderii partidelor din coaliţia de guvernământ de la Chişinău: Vlad Filat, Marian Lupu, Ion Hadîrcă şi a declarat după întâlnire că presiunile la care este supusa Moldova sunt „de neacceptat”:

„Orice presiune asupra Moldovei din cauza hotărârii ei de a avea un acord de asociere cu Uniunea Europeana este de neacceptat, dar vreau sa subliniez că acest acord nu este îndreptat împotriva nimănui şi că va duce la beneficii şi pentru vecinii vecinilor noştri”.

Štefan Füle a spus şi că Moldova trebuie să continue reformele, mai ales pe cele în domeniul justiţiei şi în combaterea corupţiei.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a avut astăzi o întrevedere cu ministrul afacerilor externe al Letoniei, Edgars Rinkevics. Oficialii au discutat despre agenda europeană a Republicii Moldova pre şi post-Vilnius, în contextul în care, după summit-ul de la Vilnius, următoarea reuniune a parteneriatului va avea loc la Riga, în 2015. Oficialul de la Riga a salutat schimbările produse în Republica Moldova în urma aplicării reformelor şi a menţionat că Letonia va susţine Chişinăul în parcursul său european, informează guvernul de la Chişinău.

Autorităţile ruse i-au deschis un nou dosar lui Aleksei Navalnîi, unul dintre liderii opoziţiei ruse, pentru că ar fi falimentat filiala rusă a companiei de cosmetice Yves Rocher. Comitetul Rus pentru Investigaţii a anunţat deschiderea cazului ca urmare a plângerii companiei franceze. Navalnîi, împreună cu fratele său, ar fi delapidat în jur de 26 de milioane de ruble. Navalnîi a respins acuzaţiile, considerându-le „absurde”.

Locuitori ai capitalei ruse s-au adunat astăzi în piaţa Lubianka din Moscova şi au aprins lumânări in memoria victimelor represiunii staliniste. Oamenii au adus flori si au citit lunga lista cu numele celor care au fost omorâți in timpul marii represiuni staliniste. Intr-un singur an – intre 1938 si 1939, in jur de 30 de mii de moscoviţi au fost omorâţi la ordinul lui Stalin. Mâine în Rusia este Ziua de comemorare a victimelor represiunii politice.

Potrivit unui clasament făcut de institutul de cercetări Legatum de la Londra în legătura cu gradul de prosperitate al unei ţări, Moldova se plasează pe la mijlocul clasamentului celor 142 de ţări, adică pe poziţia 89. În apropierea Moldovei, cu aproximativ același grad de prosperitate se află Georgia (84) Azerbaidjan (81) Kîrgîzstan (80).

Dintre ţările Parteneriatului Estic, Ucraina şi Belarus înregistrează scoruri mai bune decât Moldova: Belarus - 58, Ucraina - 64.

În partea superioară a clasamentului, care ia în calcul evoluțiile economice, educația, dezvoltarea afacerilor , guvernarea, sănătatea , libertatea individuală, problemele de securitate şi capitalul social, se afla Elveţia, Canada, Suedia, Noua Zeelanda şi Danemarca. Statele Unite se plasează pe poziția 11. Acest clasament este făcut din 2009.

Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, după ce un tânăr a fost maltratat de către poliţişti în 2006. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dispus ca statul să-i achite mătuşii tânărului peste 5 000 de euro drept despăgubiri morale şi materiale.

In 2006, în urma unei încăierări cu alte trei persoane, bărbatul a fost adus forţat la Comisariatul de poliţie Buiucani, unde a fost bătut cu pumnii şi cu picioarele de către poliţişti. Bărbatul a fost arestat pentru cinci zile, fiind găsit vinovat de tulburarea ordinii publice, timp în care poliţiştii au continuat tratamentele violente. Deşi tânărul s-a plâns procurorului general de faptul că a fost maltratat în comisariat, plângerea acestuia a fost respinsă. Bărbatul nu şi-a găsit dreptatea nici în instanţa de judecată, întrucât Judecătoria sectorului Buiucani a respins recursul depus de tânăr.

Magistraţii Curţii Europene a Drepturilor Omului au constatat că în acest caz a fost încălcat articolul 3 din Convenţie, privind interzicerea torturii. În condiţiile în care tânărul a decedat în perioada examinării plângerii, suma de bani urmează a fi achitată mătuşii sale, informează site-ul Deschide.md.

Preşedintele Moldovei, Nicolae Timofti, a participat astazi la Festivalul International Civic Fest şi a declarat că autorităţile trebuie să conlucreze mai strâns cu societatea civilă, atunci când adoptă decizii importante. Preşedintele Timofti consideră că este necesar un parteneriat durabil între guvernanţi şi societatea civilă, dar că reprezentantii societăţii civile nu trebuie să devina „mesagerii unor forte politice”.

Concernul „Gazprom” şi-a manifestat îngrijorarea în legătură cu datoriile de peste 882 de milioane de dolari, acumulate de Ucraina pentru gazele furnizate în luna august. Preşedintele „Gazprom”, Alexei Miller, a spus, citat de presa ucraineana că termenul limită de achitare a expirat pe 1 octombrie, si a cerut Kievului sa isi plăteasca datoriile „imediat”.

Potrivit presedintelui Gazprom, contractul încheiat între cele două părţi prevede că o eventuală încălcare de către Kiev a acestui termen impune trecerea la un sistem de plată în avans. Anual, volumul de combustibil importat de Ucraina trebuie să fie 52 de miliarde de metri cubi, dintre care 41,6 miliarde sunt obligatorii. Din cauza preţului mare, anul trecut, Kievul a cerut reducerea până la 27 de miliarde de metri cubi a volumului de gaze importate.

Pina acum Kievul nu a comentat ultimele declaratii ale preşedintelui Gazprom, Alexei Miller. Ucraina plateste acum in jur de 400 dolari pe mia de metri cubi.

Purtatorul de cuvint al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ca nevoia ca Ucraina sa isi plăteasca datoriile la gaze nu este „in nici un fel” legata de intenţia Ucrainei de a semna la Vilnius Acordul de asociere si liber schimb cu Uniunea Europeana.

Premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a ameninţat pe cetăţenii ruşi care nu îşi plătesc facturile la gaze să le opreasca furnizarea. Medvedev s-a intilnit astazi cu preşedintele Gazprom, Alexei Miller, care l-a anunţat pe premier ca datoria regiunilor Rusiei la Gazprom a depăşit 100 de miliarde de ruble. Medvedev a spus ca nu mai există „gazul din comunism” şi ca oamenii trebuie să îşi păteasca datoriile. Gazprom a mărit treptat preţul la gaze si pentru consumatorii interni, incercind sa uniformizeze tarifele cu cele pentru consumatorii externi.

Politicieni europeni Pat Cox şi Aleksandr Kwasniewski, fostul preşedinte polonez, se afla din nou in Ucraina, intr-o noua încercare de a convinge autorităţile de la Kiev sa o elibereze din detenţie pe Iulia Timoşenko, fostul premier, condamnat pentru abuz de putere într-un caz văzut de ţările occidentale drept motivat politic. Miniştrii de externe din Uniunea Europeana urmeaza sa analizeze pe 18 noiembrie progresele facute de Ucraina inainte de summitul de la Vilnius de la sfirsitul lunii.

Procuratura generala a Spaniei a deschis o investigatie preliminara în legatura cu relatarile referitoare la interceptările convorbirilor telefonice a milioane de spanioli de catre agentia nationala de securitate americana. Potrivit cotidianului El Mundo de ieri, serviciile de securitate americane ar fi interceptat peste 60 de milioane de convorbiri telefonice ale cetăţenilor spanioli intr-o singura lună. Ambasadorul american la Madrid a fost convocat sa dea explicatii la ministerul de externe spaniol.

Frank Rose, asistentul secretarului de stat pentru politica spatiala si de aparare si conducator al negocierilor din partea americana pentru baza de la Deveselu, a declarat marti ca Washingtonul este „increzator ca, indiferent cine va cistiga urmatoarele alegeri in România, Turcia sau Polonia, vor fi pe deplin angajati in respectarea angajamentelor fata de NATO”. Frank Rose a mai spus ca cererile Rusiei pentru garantii legale in privinta scutului sint „inacceptabile” si ca finantarea scutului european antiracheta are atit sprijinitul presedintelui Barack Obama, cit si sustinerea ambelor mari partide din Congres, informeaza site-ul Hotnews.ro.

Presedintele României, Traian Basescu, a declarat joi, cu ocazia Centenarului Societatii Romane a Horticultorilor, ca este nevoie ca politicul sa isi asume o politica ferma pentru agricultura, in conditiile in care succesele inregistrate pana acum in acest domeniu au fost generate de politicile Uniunii Europene. Presedintele de la Bucureşti si-a manifestat speranta ca strategia comisiei prezidentiale pentru agricultura va fi definitivata cat mai curand si va fi asumat de politic, un obiectv al ei fiind reducerea, pana la liminare, a importurilor. „Este nepermis ca o tara ca Romania sa nu isi poata asigura 100% hrana de care are nevoie”, a declarat Traian Băsescu, citat de site-urile de ştiri romanesti.

Agenţia Internationala pentru Energie Atomica a anunţat ca Teheranul a căzut de acord, dupa negocierile de doua zile de la Viena, sa aiba o noua runda de convorbiri pe 11 noiembrie la Teheran. Agenţia Internationala pentru Energie Atomica afirmă ca propunerea iraniana ar putea deschide o noua cale pentru colaborarea dintre Teheran si comunitatea internaţionala. Occidentul suspecteaza ca programul nuclear iranian are o dimensiune militara, ceea ce Teheranul neaga de ani de zile.

Balerinul de la Bolşoi, acuzat că ar fi ordonat atacul cu acid asupra directorului artistic al trupei, s-a declarat nevinovat in fata instanţei. Pavel Dmitricenko este suspectat ca ar fi organizat atacul asupra lui Serghei Filin la inceputul acestui an, atac in urma căruia directorul artistic a fost desfigurat. Dmitricenko a spus ca nu a intenţionat sa il desfigureze pe Filin, ci numai sa fie batut de cei pe care i-a angajat in acest scop. Cei doi complici sunt si ei in fata instantei şi daca vor fi gasiti vinovati ar putea fi condamnati pînă la 12 ani de inchisoare.

Şefa comitetului pentru servicii secrete din Senatul american, democrata Dianne Feinstein a declarat ca este „total împotriva” obţinerii de informatii de catre Agentia Nationala de Securitate prin interceptările comunicatiilor aliaţilor Statelor Unite. Dianne Feinstein a declarat ca i s-a spus de la Casa Albă că astfel de practici nu vor mai continua, dar comitetul pe care il conduce in Senatul american va face o invstigatie amanunţită a tuturor programelor americane care colecteaza informatii.

Republica Moldova se află pe locul 78 între țările lumii într-un clasament al mediului de afaceri alcătuit de Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În raportul care se ocupă mai ales de ușurința afacerilor pentru firmele locale se notează printre altele că Moldova a făcut în ultimul an trei reforme în favoarea unui mediu de afaceri mai prielnic. Moldova se află în clasament puțin în urma Greciei, României și Cehiei, dar înaintea Croației, Rusiei sau Ucrainei. Dintre fostele republici sovietice Georgia este și în acest an o campioană a mediului de afaceri prielnic, aflându-se printre primele zece țări din lume. La scară globală țara cea mai prielnică business-ului este Singapore, urmată de Hong Kong și Noua Zeelandă.

Prim-vicepreședintele PD, Vlad Plahotniuc, a repetat astăzi că pleacă din Parlament ca să consolideze partidul și coaliția de guvernare într-o perioadă când ele ar fi ținta atacurilor tot mai intense ale „comuniștilor și altor anarhiști”. Într-o postare pe Facebook, Plahotniuc neagă speculațiile că ar renunța la mandatul parlamentar pentru că prezența lui în legislativ ar dăuna șanselor electorale ale democraților. „Și la ultimele alegeri unii spuneau că PD nu va intra în Parlament și va obține un scor mic la alegerilor locale. Realitatea a demonstrat cât de tare s-au înșelat”, a spus Plahotniuc.

Premierul Iurie Leancă a spus că va folosi apropiata întâlnire din Germania cu liderul transnistrean Evgheni Șevciuc pentru a-i explica avantajele integrării europene inclusiv pentru raioanele din stânga Nistrului. „Îmi vine greu să-mi imaginez cum vor putea ei (transnistrenii) construi aici o insuliță mică unde ar putea fi aplicate alte reguli decât cele aplicate în Republica Moldova și în ansamblu”, a spus Leancă la emisiunea „Fabrika” a postului Publika TV. Iurie Leancă se va întâlni cu Evgheni Șevciuc pentru a doua oară în tot atâtea luni la o conferință pentru reglementarea conflictului transnistrean organizată de OSCE și guvernul Germaniei în orașul german Landshut.

Premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, a spus că țara lui va pretinde Ucrainei să plătească dinainte gazele naturale, dacă nu-și achită datoriile deja existente. AP scrie că declarația lui Medvedev este cea mai recentă încercare de a face presiuni asupra Ucraina înaintea summitului Parteneriatului Estic, la care Kievul speră să se asocieze la UE. Medvedev a făcut noile remarci comentând plângerea șefului Gazprom, Alexei Miller, care spusese că Ucraina datorează aproape 900 de milioane de dolari pentru gazele primite în august. Scadența era 1 octombrie. În replică premierul ucrainean Mikola Azarov a spus că problema plății gazelor nu este a guvernului său, privind două companii: Gazprom și Nahtogaz.

Președintele georgian la sfârșit de mandat Mikhail Saakașvili se află la Bruxelles pentru convorbiri cu liderii Uniunii Europene înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, din noiembrie. Vizita are loc după ce potrivit rezultatelor preliminare alegerile prezidențiale de duminică din Georgia au fost câștigate detașat de Giorgi Margvelașvili, candidatul sprijinit de rivalii lui Saakașvili din coaliția „Visul georgian”. OSCE a lăudat felul cum s-a ținut scrutinul.

Bilanțul furtunii abătute asupra vestului și nordului Europei s-a ridicat la 15 morți, după ce în Danemarca un șofer a fost ucis în impactul mașinii cu un copac doborât de vânt. Tot în Danemarca au fost răniți zeci de oameni în diverse incidente provocate de rafalele de vânt care au atins pe alocuri viteza de 194 de kilometri pe oră. În Germania furtuna a făcut șase victime, în Marea Britanie cinci, în Danemarca două, iar în Franța și Olanda câte una. Zeci de mii de oameni erau astăzi lipsiți de curent electric în Suedia, Danemarca, Estonia și Letonia.

La Istanbul se inaugurează astăzi primul tunel feroviar pe sub strâmtoarea Bosfor între partea europeană și cea asiatică a metropolei turce. Tunelul, lung de peste 13 kilometri, a costat trei miliarde de euro și se numără printre cele câteva mega-proiecte de infrastructură anunțate de guvernul premierului Tayyip Erdogan la Istanbul. Alte proiecte sunt al treilea aeroport din zona Istanbulului, al treilea pod peste Bosfor și un canal care să devieze circulația maritimă din strâmtoarea supra-aglomerată. Inaugurarea tunelului feroviar, astăzi, coincide cu aniversarea întemeierii statului turc modern, secular, la 29 octombrie 1923, sub conducerea lui Kemal Ataturk.

Lionel Messi, Franck Ribery, Cristiano Ronaldo și Neymar se numără printre cei 23 de candidați pentru Balonul de Aur acordat în fiecare an de FIFA. Francezul Ribery a ajutat echipa germană Bayern München să câștige Liga Campionilor, Bundesliga și Cupa Germaniei. Argentinianul de la F.C. Barcelona, Lionel Messi, a câștigat ultimele patru ediții ale Balonului de Aur. Câștigătorul noii ediții va fi anunțat la 13 ianuarie la Zurich. Doi manageri de club ieșiți la pensie, Alex Ferguson (Manchester United) și Jupp Heynckes (Bayern Muenchen) se numără printre candidații la titlul de cel mai bun antrenor al anului.

O nouă întâlnire între premierul Iurie Leancă și liderul transnistrean Evgheni Șevciuc va avea loc mâine, miercuri. Potrivit unui comunicat de presă de la guvern, Leancă și Șevciuc se vor întâlni la Landshut în Germania la o conferință internațională pe tema consolidării încrederii între Chișinău și Tiraspol. Ultima oară Leancă și Șevciuc s-au întâlnit la Tiraspol la 23 septembrie. Atunci au semnat o înțelegere de prelungire a unui acord mai vechi pentru facilitarea transportului de mărfuri pe calea ferată.