Jurnal.md relatează că un profesor din Iași, România, a fost agresat verbal de doi tineri rusofoni la Bălți în timp ce preda. Incidentul a avut loc ieri în aula Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Jurnal.md nu dă numele profesorului, spunând doar că el face naveta între Iași și Bălți și are 32 de ani. Aceeași sursă spune că profesorul a fost înjurat de cei doi agresori tineri, despre care studenții prezenți în sală spun că erau beți, iar universitatea spune că nu erau studenții ei. Incidentul a fost aplanat de poliția alertată de studenți. Potrivit Jurnal.md poliția a declanșat o anchetă, iar agresorii ar putea fi trimiși în judecată pentru huliganism.

Ziarul „Washington Post” relatează că Agenția Națională de Securitate din Statele Unite (NSA) a pătruns în secret în principalele linii de comunicații care unesc centrele de date ale companiilor americane Yahoo și Google din diferite regiuni ale lumii. Ziarul citează documente obținute de la fostul colaborator tehnic NSA Edward Snowden și interviuri cu oficiali americani. „Washington Post” scrie că NSA și Casa Albă au refuzat să comenteze informațiile. Potrivit agenției AP, companiile Yahoo și Google s-au declarat îngrijorate de dezvăluirile din „Washington Post”, spunând că nu au avut cunoștință că ar fi supravegheate de autoritățile americane.

Un atentator sinucigaș cu bombă și un adolescent cărând un rucsac cu explozivi au atacat două destinații turistice din Tunisia. În explozia sinucigașă produsă la Sousse a murit doar atentatorul. Paza hotelului Riadh Palm l-a împiedicat să intre în clădire fugărindu-l apoi până pe plajă, unde s-a produs explozia. Al doilea atac, dejucat, a avut loc la Monastir, unde un tânăr a urmărit turiștii într-un mausoleu purtând în spate un rucsac plin cu TNT. Garda prezidențială care păzește mausoleul l-a dezarmat și arestat la timp. Ministerul turismului din Tunisia a dat asigurări că situația din stațiunile maritime ale țării este „sub control”. Mai multe guverne, inclusiv al Rusiei, și-au avertizat cetățenii din Tunisia să fie vigilenți și să evite adunările publice.

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a avertizat împotriva „naționalismului, protecționismului și xenofobiei” înaintea alegerilor pentru Parlamentul European de la anul. Într-un interviu acordat agenției Reuters, Barroso a îndemnat partidele centriste să promoveze valorile europene și s-a declarat încrezător că tocmai asemenea partide vor predomina și în următorul legislativ al UE. Înaintea alegerilor europene din mai 2014 multe sondaje de opinie indică ascensiunea partidelor anti-UE, a extremei-drepte și stângii radicale, pe fondul frustrărilor provocate de criza economică și creșterea șomajului în multe țări ale Uniunii.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, și-a exprimat la Atena speranța că Grecia va ajuta la reluarea negocierilor cu UE pe tema liberalizării vizelor. Grecia va prelua la 1 ianuarie președinția rotativă a Uniunii. La întâlnirea sa de astăzi cu omologul său elen Evangelos Venizelos, Serghei Lavrov a spus că Moscova apreciază efortul Atenei de a promova dezvoltarea relațiilor ruso-europene. Lavrov a mai spus că în 2016 se vor organiza „Anul Greciei” în Rusia și „Anul Rusiei” în Grecia și că acele manifestări ar putea fi un bun prilej pentru simplificarea procedurii acordării vizelor europene cetățenilor ruși.

Un tribunal german a început audierile în dosarul înaintat de rudele a peste 90 de afgani uciși de un bombardament NATO în urmă cu patru ani. Phillipp Prieteze, purtătorul de cuvânt al tribunalului din Bonn, a spus că instanța a vizionat înregistrări video ale celor două avioane de luptă americane implicate în loviturile aeriene din provincia Kunduz, de la 4 septembrie 2009. Raidul fusese ordonat de un colonel german, iar majoritatea celor uciși erau civili. Germania a plătit deja 5000 de dolari în compensații fiecărei familii afectate, dar unele doresc compensații suplimentare. Într-o evoluție separată, Germania a anunțat că va oferi azil celor 182 de translatori și șoferi afgani care au cooperat cu trupele germane.

Premierul Iurie Leancă a invitat oamenii de afaceri din stânga Nistrului să discute cu Chișinăul despre avantajele viitorului acord de liber schimb cu Uniunea Europeană. Invitația a fost făcută la întâlnirea avută astăzi de premier cu liderul transnistrean Evgheni Șeviuk, la Landshut, în Germania, pe marginea unei conferințe internaționale organizată de OSCE și guvernul german. Potrivit unui comunicat al guvernului de la Chișinău, tot în Germania Leancă l-a asigurat pe Șeviuk că noile oficii migraționale de pe Nistru nu vor împiedica în niciun fel circulația populației din regiunea transnistreană.

Comisarul european pentru extindere Štefan Füle a numit din nou „inacceptabile” orice presiuni asupra Moldovei de a nu se apropia de Uniunea Europeană, spunând că viitorul acord de asociere va fi benefic și pentru „vecinii vecinilor noștri”. Declarația a fost plasată pe pagina oficială de internet a oficialului european după întâlnirea lui de ieri la Bruxelles cu liderii celor trei partide de guvernământ din Moldova. În declarație Fuele insistă că Moldova trebuie să continue reformele nu de dragul UE, ci al propriilor cetățeni, inclusiv după apropiatul summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius.

Ministrul apărării a cerut parlamentului să aprobe cât mai curând trimiterea a 41 de militari moldoveni în Kosovo. Vorbind într-o comisie din parlament din însărcinarea președintelui Nicolae Timofti, Vitalie Marinuţa a insistat astăzi că misiunea nu este exagerat de scumpă pentru bugetul Moldovei. De la ședința comisiei parlamentare au lipsit reprezentanții comuniști. PCRM a criticat planul misiunii moldovene în Kosovo, observând că Chișinăul nu recunoaște noul stat balcanic, înființat în urma unui conflict care-l amintește pe cel transnistrean. Guvernul a promis partenerilor occidentali să trimită militari în Kosovo începând chiar de luna viitoare.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, se află în fruntea listei celor mai puternici oameni de pe planetă alcătuit anual de revista americană „Forbes”. Putin l-a depășit în clasamentul de anul acesta pe președintele Statelor Unite Barack Obama, care fusese primul în 2012. Kremlinul nu a vrut să comenteze noul top. Un consilier a spus că pe Putin asemenea lucruri nu-l interesează. Pe locul al treilea în clasamentul „Forbes” se află președintele Chinei, Xi Jinping, urmat de Papa Francisc și cancelarul Germaniei Angela Merkel. Liderul spiritual al Iranului, ayatolahul Khamenei, este pe locul 23, iar premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, pe locul 53.

Emisarul ONU și Ligii Arabe Lakhdar Brahimi a avut o scurtă întâlnire la Damasc cu președintele sirian Bașar al-Assad într-o încercare de a consolida sprijinul pentru o mult-amânată conferință de pace. Potrivit televiziunii siriene de stat, Assad i-a spus lui Brahimi că succesul convorbirilor de pace depinde de oprirea sprijinului pentru ceea ce președintele a numit ”grupările teroriste” din Siria. Brahimi, care pregătește așa-numita conferință Geneva 2, a mai vizitat Iranul. Negocierile programate cu titlu de tentativă pentru luna viitoare își propun să pornească procesul politic de rezolvare a conflictului sirian, intrat în al treilea an și soldat cu peste 100.000 de morți.

Decorații de război aparținând văduvei lui Iosip Broz Tito, Iovanka, au fost furate de la complexul memorial din Belgrad unde a fost înmormântată sâmbătă. Medaliile primite de Iovanka pentru rolul jucat în mișcarea de partizani din vremea celui de-al doilea război mondial fuseseră expuse public la înmormântarea la care au participat sute de oameni. Nu este limpede când anume au dispărut de la Muzeul Istoriei Iugoslave, unde este înmormântat într-un mausoleu și fostul președinte iugoslav. Tito a condus Iugoslavia până la moartea lui în 1980. Fosta federație s-a dezmembrat în războaiele etnice din anii 1990.

Israelul a anunțat planuri de a construi locuințe în Ierusalimul de est, predominant arab, provocând critici palestiniene. Ministerul de interne al Israelului a dat aprobarea finală proiectului de locuințe cu 1500 de apartamente la numai câteva ore după ce israelienii au eliberat din închisori 26 de deținuți palestinieni, unii condamnați pentru terorism și omucideri. Într-o primă reacție, palestinienii au spus că nu este corect ca gestul de bunăvoință al eliberării deținuților să fie anulat imediat cu știrea construcției de noi case în partea arabă a Ierusalimului pe care ei, palestinienii, o consideră capitala viitorului lor stat independent.

Kremlinul neaga relatarile din cotidianul italian „Corriere della Sera” că ar fi interceptat ilegal comunicatiile electronice ale delegatilor la recentul summit G20 care a avut loc la Sankt Petersburg. Purtatorul de cuvint al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus ca ar fi „o incercare de a distrage atenţia” de la acuzatiile de spionaj lansate impotriva Statelor Unite. Potrivit cotodianului italian, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a cerut serviciilor de securitate germane sa analizeze cadourile primite de delegatia sa din partea gazdelor reuniunii. Intr-un memorandum trimis apoi participanţilor la summit, s-a dovedit ca respectivele „cadouri” erau folosite pentru spionarea delegatilor.

Departamentul de Stat american a anunţat ca o frauda de proportii a avut loc in Ucraina in legatura cu loteria vizelor americane. Potrivit raportului Departamentului de Stat este vorba de numele a mii de ucrainieni care au intrat ilegal in sistem. Ulterior, ucrainienii selectati de loterie, au fost contactaţi de escroci care le-au cerut 15.000 de dolati pentru a primi numerele de confirmare cu care îşi puteau continua cererile de viză. Cei care nu puteau plati, erau obligati sa accepte casatorii de forma cu cei care îşi puteau permite sa plateasca aceasta „taxa” ilegala impusa de raufacatori. Ulterior infractorii obţineau numele de asistenţa sociala ale aplicantilor de viza de resedinta pentru a ii escroca in continuare. Nu au fost operate arestari.

Sprijinul ucrainienilor pentru semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeana a scazut in ultimele luni, arata un studiu realizat la cererea postului de radio Deutsche Welle. Jumatate din populaţia Ucrainei susţine semnarea documentelor la summitul Uniunii Europene de la Vilnius din luna noiembrie, iar unul din trei ucrainieni se pronunţă impotriva lui. Potrivit sondajului, 48 % dintre ucrainieni susţin aderarea ţării lor la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan. Majoritatea celor care susţin apropierea ţării lor de Uniunea Europeana sunt locuitori ai regiunilor vestice ale Ucrainei, potrivit acestui studiu.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a destituit o serie de ofițeri cu grad înalt din Ministerul de Interne și Poliție, între care șeful Poliției unui raion al Moscovei, în care, la începutul acestei luni, au izbucnit tulburările violente împotriva imigranților. Potrivit mediilor de informare ruse, președintele Putin a semnat marți un decret, în care între cei concediați se află generalul-maior Alexandr Podolnîi, șeful poliției din zona de sud a Moscovei, care include Biriuliovo, cartierul în care uciderea unui tînăr rus de 25 de ani a prilejuit izbucnirea celor mai violente manifestații împotriva muncitorilor migranți. Autoritățile locale l-au acuzat de ucidere pe Orhan Zeinalov, de cetățenie azeră, dar acesta a pledat în tribunal ca nevinovat.

Organizația Human Rights Watch (HRW), cu sediul la New York, a cerut Iranului să instituie imediat un moratorium asupra execuțiilor, în urma revelațiilor despre ceea ce militanții pentru drepturile omului au calificat drept „execuții motivate politic sau ilegale”. Apelul survine după ce sîmbăta trecută în Irau au fost executate 16 persoane, ca un act definit de procurori ca „răzbunare” pentru uciderea unor grăniceri de-a lungul frontierei Iranului cu Pakistanul. În aceeași zi, HRW a anunțat că doi deținuți kurzi au fost uciși acuzați de legături cu un grup armat.

Autoritățile israeliene au eliberat 26 de deținuți palestinieni la primele ore ale acestei dimineți, ca parte a unei înțelegeri pentru reluarea convorbirilor de pace, blocate, din Orientul Mijlociu. În Cisiordania și Gaza au fost înregistrate scene de celebrare a evenimentului, palestinieni aflați de peste 20 de ani în închisoare fiind sărbătoriți la revenirea în libertate. Într-o alocuțiune în fața mulțimii la Ramalla, Mahmud Abbas, președintele Autorității Palestiniene, a declarat că respinge orice încercare a israelienilor de a compensa clădirea unor noi așezări prin eliberarea de deținuți. Gestul eliberării a stîrnit mînie în Israel, unde mulți dintre deținuții puși în libertate sînt considerați teroriști, care au comis crime brutale împotriva populației civile israeliene.

Uniunea Euroopeană a extins cu alte 12 luni sancțiunile în vigoare împotriva regimului din Belarus. Într-o declarație dată publicității marți, UE condamnă continua încarcerare a deținuților politici, abuzurile pe planul drepturilor omului, lipsa reformelor democratice și în sistemul de justiție. Decizia înseamnă că interdicțiile de călătorie și înghețarea bunurilor - care afectează 232 de persoane și 25 de entități - va rămîne în vigoare pînă la 31 octombrie 2014.
Declarația semnalează, totodată, că UE rămîne atașată „politicii ei de angajament critic cu Republica Belarus” și țelurilor ei de a promova drepturile omului și democrația. Decizia survine într-un moment cînd Belarus-ul este așteptat să participe la reuniunea Parteneriatului Estic de la Vilnius și după ce, în iunie, Bruxelles-ul a ridicat restricțiile de călătorie la adresa lui Uladzimir Makey, ministrul de externe belarus, în scopul „facilitării contactelor diplomatice”.

Comisarul Uniunii Europene pentru extindere şi bună vecinătate, Štefan Füle, s-a întâlnit la Bruxelles cu liderii partidelor din coaliţia de guvernământ de la Chişinău: Vlad Filat, Marian Lupu, Ion Hadîrcă şi a declarat după întâlnire că presiunile la care este supusa Moldova sunt „de neacceptat”. Potrivit declarației sale: „Orice presiune asupra Moldovei, din cauza hotărârii ei de a avea un Acord de asociere cu Uniunea Europeana, este de neacceptat, dar vreau sa subliniez că acest Acord nu este îndreptat împotriva nimănui şi că va duce la beneficii şi pentru vecinii vecinilor noştri”.
Štefan Füle a spus şi că Moldova trebuie să continue reformele, mai ales pe cele în domeniul justiţiei şi în combaterea corupţiei.

Nicio ţară nu poate determina orientarea politică şi economică a unui alt stat, a precizat, marți, la solicitarea agenției Mediafax, Ambasada SUA in România, referindu-se la presiunile Rusiei în contextul posibilei parafări a Acordului de Asociere dintre R. Moldova şi UE, la summitul de la Vilnius. „Toate ţările au dreptul să-şi aleagă propria cale a integrării şi dezvoltării economice, conform interesului naţional”, se arată în răspunsul Ambasadei SUA. Totodată, Statele Unite ale Americii susţin „acordurile comerciale internaţionale care promovează oportunităţi de schimb libere şi independente pentru ţările partenere". „Acordul de Asociere include un Acord de Liber Schimb, oferind Moldovei oportunităţi economice semnificative printr-un mai mare acces la una dintre cele mai mari pieţe ale lumii, aducând beneficii întregii regiuni. Continuăm să lucrăm cu partenerii noştri europeni şi cu guvernul şi poporul moldovean pentru a susţine obiectivul de integrare europeană al Moldovei", mai precizează misiunea diplomatică americana citata de agenția Mediafax.

În Germania va avea loc astăzi o nouă întâlnire între premierul Iurie Leancă și liderul transnistrean Evgheni Șevciuc. Potrivit unui comunicat de presă de la guvern, Leancă și Șevciuc se vor întâlni la Landshut în Germania, la o conferință internațională pe tema consolidării încrederii între Chișinău și Tiraspol. Ultima oară, Leancă și Șevciuc s-au întâlnit la Tiraspol la 23 septembrie. Atunci au semnat o înțelegere de prelungire a unui acord mai vechi pentru facilitarea transportului de mărfuri pe calea ferată.

Premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, s-a intilnit marți cu preşedintele companiei Gazprom Alexei Miller. S-a discutat despre datoriile la gaze neplatite de consumatorii interni, dar si de Ukraina. „Colegul meu, premierul Mikola Azarov, a spus ca exista probleme legate de plata gazelor consumate de Ucraina, dar ca ele nu sunt critice. Mi-e teama ca declaraţia sa este modesta. Exista probleme si ele sunt importante. Daca nu e o mare problema pentru Ucraina, poate că nu vor sa plateasca. Daca nu vor sa plăteasca atunci vom trece la sistemul de plata înainte, pentru gazul ce ar fi consumat.”
Datoria Ucrainei este estimata de Gazprom la 882 de milioane de dolari. Medvedev le-a cerut si rusilor sa isi plateasca datoriile la gaze, spunind ca vremea „gazului comunist” a trecut. Purtătorul de cuvînt al preşedintelui Rusiei, Dmitru Preskov, a precizat marți ca nevoia ca Ucraina sa isi plateasca datoria catre Gazprom nu este o problema politica, ci doar comerciala.

Directorul serviciilor de informatii americane James Clapper a declarat la o audiere in Congres că spionarea unor lideri străini este o practică raspindită în comunitatea serviciilor de informatii si ca şi lideri americani au fost spionati de serviciile speciale europene. „De cind sunt in serviciile de informatii – de 50 de ani – intentiile liderilor politici, indiferent de forma in care sunt exprimate, sunt colectate si analizate…”
La rindul sau, generalul Keith Alexander directorul Agentiei pentru Securitate Nationala a spus, la aceeasi audiere ca informatiile referitoare la spionarea a milioane de europeni, aparute in presa franceza si spaniola, nu ar fi adevarate, şi ca ele au fost interpretate gresit. Amindoi inalti oficiali americani au spus ca operatiunile facute de serviciile pe care le conduc au fost necesare pentru siguranta cetăţenilor americani. Informatiile publicate in presa europeana au fost bazate de dezvaluirile lui Edward Snowden fost colaborator al Agentiei Nationale pentru Securitate şi care se afla in prezent in Rusia.