Țările europene au marcat luni 95 de ani dela terminarea primului război mondial, comemorînd milioanele de militari și civili uciși în acest conflict. În Marea Britanie s-au ținut două minute de reculegere la ora 11 dimineața, ora semnării armistițiului, iar traficul din Trafalgar Square a fost oprit. Au avut loc ceremonii și în Franța, unde președintele Francois Hollande a depus flori la Arcul de Triumf din Paris. Cele mai multe bătălii din primu război mondial au fost purtate de Franța și Belgia. Războiul a durat între 1914-1918 și a avut ca rezultat sfîrșitul imperiilor otoman, austro-ungar, rus și german. Se estimează că cel puțin 16 milioane de oameni au fost uciși. Ultimul veteran din primul război mondial, o femeie din Marea Britanie numită Florence Green, a încetat din viață anul trecut în vîrstă de 110 ani.

Compania Naftogaz din Ucraina a oprit importurile de gaz din Rusia din cauza disputei legate de prețuri. Agenția Reuter citează luni surse din cadrul companiei Gazprom cu declarația că aprovizionarea cu gaz a Europei prin Ucraina nu a fost afectată. Oprirea vineri de către Ucraina a gazului rusesc survine cu cîteva săptămâni înainte ca summitul Parteneriatului estic de la Vilnius, unde Ucraina ar urma să semneze acordul de asociere și liber-schimb cu Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană și Statele Unite au început luni a doua rundă de negocieri pentru acordul de liber schimb. Agennția DPA informează că discuțiile privind Parteneriatul Comercial și Investiții, programate timp de o săptămână la Bruxelles, au fost programate inițial pentru începutul lunii octombrie, dar au fost amânate din cauza închiderii temporare a guvernului american.

OSCE va sprijini Republica Moldova în promovarea politicilor de integrare a minorităţilor naţionale, a declarat Înaltul Comisar OSCE pentru Minorităţile Naţionale Astrid Thors, în cadrul întrevederii de lunic cu premierul Iurie Leancă. Potrivit unui comunicat al guvernului moldovean, premierul spus cu aceatsă ocazie că politica cabinetului său în domeniul relaţiilor interetnice îşi propune să păstreze identitatea culturală, lingvistică şi religioasă a minorităţilor naţionale.

Premierul Iurie Leancă se va afla la București în 14 noiembrie, unde va discuta cu omologul său român Victor Ponta despre proiectul gazoductului Iași-Ungheni. Potrivit unui comunicat al guvernului de la Chișinău, pe 15 noiembrie Leancă și Ponta se vor afla la Bruxelles, unde vor avea o întrevedere cu președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Secretarul de stat american John Kerry a negat că neînțelegerile dintre țările occidentale au subminat negocierile de săptămîna trecută cu Iranul. După ce s-a relatat că rezervele formulate de Franța au făcut imposibil un acord, Kerry a declarat presei la Abu Dhabi că Occidentul a făcut front comun, dar că Iranul nu a fost capabil să accepte oferta, „la un moment dat.” Kerry și-a exprimat speranța că se va putea ajunge la un acord cu Iranul în cîteva luni, și s-a declarat încrezător că el va oferi protecție Statelor Unite și Israelului. Săptămâna trecută Teheranul și șase puteri internaționale au avut trei zile de convorbiri la Geneva care nu au dus la nici un rezultat.

Iranul și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA) au semnat o declarație comună de cooperare pentru rezolvarea problemelor legate de programul nuclear iranian. Documentul prevede accesul inspectorilor ONU la reactorul cu apă grea de la Arak și la mina de uraniu din Gacin din Iran, și aplicarea unor măsuri cerute de IAEA. Directorul IAEA Yukia Amano a spus la oconferință de presă că măsurile concrete vor fi aplicate în decurs de trei luni. Comunitatea internațională este îngrijorată în special de reactorul cu apă grea de la Arak, despre care se spune că ar putea fi operațional pînă la sfîrșitul lui 2014.

Președintele rus Vladimir Putin se întîlnește cu omologul său kazah Nursultan Nazarbaiev la Ekaterinburg pentru a semna un nou acord asupra relațiilor de vecinătate și asupra alianței dintre cele două țări în secolul 21. Putin și Nazarbaiev iau parte la o conferință interregională. Nu se cunosc detaliile acordului, dar un consilier al lui Putin a spus că cei doi lideri vor discuta mai multe chestiuni legate de relațiile bilaterale, între care și Uniunea Vamală, din care face parte și Belarus, precum și folosirea de către Rusia a cosmodromului de la Baikonur din Kazahstan.

Un tribunal din Minsk a condamnat un activist al opoziției pentru că a purtat un tricou cu o lozincă împotriva președintelui din Bielorusia Aliaksandr Lukașenka. Leanid Smouj a fost arestat la Minsk pentru că purta un tricou cu înscrisul „Pentru o Bielorusie fără Lukașenka”. Este al doilea caz de acest gen într-o săptămână. În 4 noiembrie, un pensionar, Iuri Rubțou, a fost arestat în orașul Homel pentru că purta un tricou pe care era scris „Lukașenka, pleacă!”.

Parafarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană este un eveniment esențial pentru un stat care vrea să intre în Uniune, în condițiile în care Uniunea vrea Republica Moldova înăuntrul ei, a declarat Monica Macovei, șefa comisiei de cooperare între Parlamentul European şi Republica Moldova, într-un interviu publicat pe pagina de internet a postului Publika TV. Europarlamentarul român a mai spus că este un punct de cotitură care marchează o evoluție a relațiilor și un mare pas. Citez: „să înțeleagă oamenii că în acordul de asociere Republica Moldova are drepturi și obligații. Obligațiile îi vor face fericiți pe oameni, fiindcă obligațiile înseamnă respectarea legii, respectarea libertății justiției, politicienii să nu mai intervină în justiție, să nu mai împartă procurorii”, citat închis.

Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate Mihai Balan i-a cerut preşedintelui Nicolae Timofti eliberarea din funcţie a adjuncților săi
Valentin Dediu şi Valeriu Furdui, relatează Moldpres. Comunicatul în acest sens al SIS nu menționează motivele acestei solicitări. Cei doi sînt directori adjuncți ai SIS din anul 2010 şi activează în serviciul de securitate de aproximativ 20 de ani.

Statele Unite, țările Uniunii Europene și Națiunile Unite au anunțat că vor trimite ajutoare în Filipine, unde există temeri că taifunul Haiyan a ucis mai mult de 10.000 de oameni. Numărul oficial al morților este de o mie. Națiunile Unite au declarat că peste 9,5 milioane de persoane au fost afectate de dezastru, care a cauzat însemnate pagube materiale.

Ministrul iranian de externe Javad Zarif a declarat pentru BBC că tensiunile sectare dintre musulmanii șiiți și cei suniți sînt cea mai mare amenințare la adresa securității mondiale. El a acuzat, fără să de anume, unele țări sunite că împrăștie frica, și a spus că violențele sectare sînt în creștere în Siria, Irak și Pakistan. Zarif a cerut puterilor regionale să contribuie la rezolvarea crizei din Siria. Iranul îl sprijină pe președintele sirian Bașar al-Assad, care e șiit, în timp ce Turcia și statele arabe din Golf, care sînt sunite, îi sprijină pe rebelii. Disputa dintre șiiți și suniți e veche de peste 1000 de ani, iar animozitatea dintre ei a crescut după invadarea Irakului în 2003. Aproximativ 6.500 de civili au fost uciși anul acesta în atacurile sectare din Irak.

Principala grupare de opoziție siriană susținută de Occident a anunțat luni că va participa la tratativele de pace cu guvernul de la Damasc programate să aibă loc la Geneva, dacă vor fi îndeplinite anumite condiții. Coaliția Națională Siriană a anunțat această decizie luni la Istanbul, după mai multe zile de consultări. Statele Unite și Rusia încearcă să aducă părțile la masa dialogului pînă la sfîrșitul acestui an Coaliția Națională Siriană a spus că va participa la tratative doar dacă guvernul sirian acceptă creearea unor coridoare umanitare spre sonele asediate, și dacă eliberează prizonieri, în special femei și copii. Coaliția dorește de asemenea ca președintele Bașar al-Assad să nu joace nici un rol în perioada de tranziție, sau în viitorul politic al Siriei. Peste 100.000 de oameni au fost uciși în conflictul din Siria, început în 2011.

Premierul moldovean Iurie Leancă a declarat ziarului Adevărul că Uniunea Europeană este spațiul în care poate avea loc o reunificare a Republicii Moldova cu România și cu toate celelalte țări membre. Întrebat ce crede despre unirea „în sensul clasic al cuvântului”, în contextul integrării europene, Leancă a spus că pentru cei care astăzi își doresc unirea această problemă o să dispară dacă Republica Moldova aderă la Uniunea Europeană.
Premierul moldovean a mai spus că mizează pe eliminarea cât mai grabnică a vizelor europene așa ca Prutul să nu mai fie „o linie de divizare”. Leancă a vorbit despre „multe lucruri bune” pe care le-a făcut România pentru Republica Moldova, fără a vorbi însă despre acordarea pașapoartelor românești moldovenilor, care face ca problema vizelor europene să dispară.

Mii de studenți au participat duminică la Sofia la un protest antiguvernamental, plângându-se că Bulgaria nu-i nici o țară stabilă, nici prosperă și nici bine guvernată, la împlinirea a 24 de ani de la răsturnarea dictatorului comunist, Todor Zhivkov, la 10 noiembrie 1989.
Actualul guvern, condus de socialiști, nu are nici jumătate de an de mandat, dar se confruntă deja cu proteste aproape zilnice, la care este acuzat de legături corupte cu grupuri de afaceri.
„Marșul Justiției” de duminică face parte dintr-o serie de manifestări ale studenților și cadrelor universitare. Potrivit unui sondaj al institutului independent Alpha Research protestele s-ar bucura de sprijinul a 60% printre bulgari.

Organizația Greenpeace spune că cei 30 de oameni aflați în detenție în Rusia din cauza protestului față de exploatarea petrolului arctic sunt transferați de la Murmansk într-un loc necunoscut. Greenpeace spune avocații celor 30, cetățeni din 18 țări, au încercat să-i viziteze la Murmansk, dar li s-a spus că sunt transferați. Organizația ecologistă crede că este folosit un tren special către St. Petersburg, dar destinația adevărată sau motivul transferului rămân necunoscute. 28 de activiști ai Greenpeace și doi jurnaliști au fost reținuți activiști au fost arestați de autoritățile ruse după protestul de pe 18 septembrie la o platformă petrolieră a concernului Gazprom în Marea Barents.

Un tribunal de la Minsk a condamnat un activist belorus la cinci zile de închisoare pentru că a purtat un tricou cu un slogan împotriva președintelui Aleksandr Lukașenko.
Leanid Smouzh a fost găsit vinovat de opunere de rezistență când poliția l-a arestat duminică din cauza tricoului cu inscripția „Pentru un Belarus fără Lukașenko”.
Este al doilea asemenea caz într-o săptămână. La 4 noiembrie, un pensionar din orașul sudic Homel, Yury Rubtsou, a primit trei zile de închisoare pentru că purta un tricou cu inscripția „Lukașenko, pleacă”.

Mai multe țări și organizații au oferit sprijin sinistraților din Filipine în urma puternicului taifun Haiyan care a devastat două insule la sfârșitul săptămânii trecute. Bilanțul victimelor este în creștere, existând temerea că poate depăși 10 mii. Națiunile Unite spun că au fost afectați 9,5 milioane de oameni.
Statele Unite, țările Uniunii Europene, Australia și ONU se numără printre cei care au anunțat trimiterea de pachete umanitare, inclusiv alimente, pentru zecile de mii de sinistrați. Ministerul american al apărării spune că la operațiunile de salvare iau parte 90 de pușcași marini și marinari și un avion.

Secretarul de stat american John Kerry și-a exprimat speranța că un acord care ar pune capăt disputei privind programului nuclear al Iranului poate fi încheiat în câteva luni. Vorbindu-le jurnaliștilor la Abu Dhabi, Kerry a spus că puterile internaționale au fost unite la convorbirile de trei zile cu Iranul săptămâna trecută la Geneva care au vizat limitarea controversatului program nuclear, în schimbul relaxării unor sancțiuni internaționale.
Oficialul american a mai spus că Washingtonul nu se află într-o „cursă” să obțină un acord cât mai repede și că este sigur că un asemenea acord va proteja aliatul Statelor Unite, Israelul. Noi negocieri sunt așteptate la 20 noiembrie.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energia Atomică, Yukiya Amano, vizitează astăzi Iranul pentru a promova o anchetă în privința bănuielilor că Teheranul lucrează la bomba atomică. Vizita urmează celor trei zile de convorbiri între puterile internaționale și Iranul, încheiate sâmbătă, la Geneva, fără rezultate concludente.
Miniștrii de externe din Statele Unite, Rusia, China, Germania, Franța și Marea Britanie nu au putut ajunge la o înțelegere cu cel al Iranului pentru limitarea controversatului program nuclear iranian, în schimbul relaxării unor sancțiuni internaționale. Noi negocieri internaționale sunt așteptate la 20 noiembrie.

Guvernul de coaliție al Greciei a supraviețuit astă noapte votului de încredere convocat de partidul de opoziție de stânga, SYRIZA.
Coaliția premierului Antonis Samaras l-a expulzat pe un deputat din partidul socialist Pasok care a votat împotrivă. Votul a fost însoțit de un protest la Atena la care mii de simpatizanți ai SYRIZA au cerut demisia guvernului. Moțiunea de cenzură a opoziției a fost depusă joi după ce poliția a evacuat fostul sediu al companiei publice de radio și televiziune, ERT, ocupat de cinci luni de angajații concediați la închiderea companiei. Opoziția încearcă să oprească măsurile de austeritate luate de guvern în schimbul ajutoarelor financiare internaționale care previn falimentul Greciei.

O echipă internațională de astronauți a revenit din spațiu cu torța olimpică a jocurilor de iarnă 2014 de la Soci, care a călătorit pe Stația Spațială Internațională. O capsulă Soyuz, avându-i la bord pe rusul Fiodor Iurchihin, americana Karen Nyberg și italianul Luca Parmitano, a aterizat astăzi în zori în Kazahstan. Cei trei petrecuseră pe stație 166 de zile.
Torța olimpică a fost adusă acolo joi de un nou echipaj al laboratorului spațial. Sâmbătă, doi cosmonauți ruși au scos torța stinsă la o plimblare în spațiu. Ea va fi folosită pentru aprinderea flăcării olimpice la Soci, la 7 februarie.

Ministrul de externe al Israelului, Avigdor Lieberman, va depune astăzi jurământul din nou după o absență de aproape un an. Politicianul ultranaționalist demisionase din cauza unui proces de corupție, dar guvernul l-a restabilit în funcție duminică, după câștigarea procesului.
În vârstă de 55 de ani, politicianul născut la Chișinău fusese acuzat de abuz la numirea ambasadorului israelian în Letonia. Lieberman conduce partidul Israel Beiteinu, care este aliat la guvernare cu partidul Likud al premierului Benjamin Netanyahu.

Din Pakistan se relatează că în școlile private a fost interzisă cartea Malalei Yousafzai, activista adolescentă care a fost împușcată și rănită serios de talibani în 2012 pentru că promova educația pentru fete.
Kashif Mirza, șeful Federației Școlilor Private din Pakistan este citat cu declarația că a descoperit idei anti-islamice și anti-pakistaneze în cartea „Eu sunt Malala”. Interdicția vizează zeci de mii de școli private. Malala este acuzată că ar promova interesele puterilor occidentale.