Un bosniac întemnițat pe 18 ani pentru că a tras asupra ambasadei americane din Sarajevo rănind un polițist local a cerut unui tribunal să-i reducă sentința, spunând că a acționat după ce-i fusese spălat creierul cu video-uri fundamentalist-islamice de către prieteni musulmani radicali. Mevlid Jasarevici a spus astăzi la Curtea de Apel că atacul său din 2011 a fost „incredibil de prostesc”. Avocatul său a spus că Jasarevici nu a vrut să rănească pe nimeni și că pedeapsa pentru actul terorist a fost prea aspră. Jasarevici, un musulman, a spus că după ce a văzut înregistrările video a atacat ambasada ca să atragă atenția asupra suferințelor musulmanilor din lumea întreagă. El a mai spus că abia după condamnare a înțeles că fiul său va rămâne fără părinte, în vreme ce prietenii săi radicali se vor afla la casele lor.

Președinții Franței și Statelor Unite au stat de vorbă la telefon despre rezultatele recentelor negocieri internaționale pe tema programului nuclear iranian. După convorbirea dintre Francois Hollande și Barack Obama, Casa Albă a declarat că ei sunt „în deplin acord” în ce privește propunerea făcută Iranului de puterile occidentale. Iar biroul de presă al președintelui francez a spus că Franța și Statele Unite sunt hotărâte să obțină de la Iran garanții că renunță definitiv la ambițiile nucleare militare. După negocierile de săptămâna trecută de la Geneva au circulat speculații că puterile occidentale nu sunt unitare în ce privește soluționarea dosarului nuclear iranian. Negocierile ar urma să se reia săptămâna viitoare.

Guvernul vrea să privatizeze la anul 13 mari companii de stat, inclusiv Moldtelecom sau Air Moldova. Aceste firme și multe altele se află pe o listă aprobată astăzi de cabinetul premierului Iurie Leancă pentru a fi vândute în cursul anului 2014. Alte companii scoase la vânzare sunt combinatele vinicole Barza Albă și Aroma, rețelele energetice de distribuție Nord și Nord Vest, Centrala Termoelectrică Bălți, Nodul Hidroenergetic Costești, Fabrica de Sticlă Chișinău, Circul, Combinatul de produse cerealiere Chișinău și Glass Container Company. IPN relatează că premierul Leancă a dat asigurări că privatizările se vor face în mod transparent.

Liderul comuniștilor Vladimir Voronin și-a repetat criticile la adresa guvernării spunând că folosește apropiatul summit al Parteneriatului Estic pentru a abate atenția populației de la „furturi” și „fărădelegi”. Potrivit unui comunicat de presă PCRM, Voronin a făcut aceste remarci la o întâlnire cu ziariști străini aflați în vizită la Chișinău. Cu aceeași ocazie, liderul comunist a criticat ceea ce consideră a fi lipsa de transparență a acordurilor cu Uniunea Europeană și a acuzat oficialii europeni că ar închide ochii la abuzurile autorităților de la Chișinău.

Doi din cei mai proeminenți lideri de extremă-dreapta din Europa, franțuzoaica Marine Le Pen și olandezul Geert Wilders, au discutat o posibilă alianță pan-europeană împotriva Uniunii Europene. Le Pen și Wilders s-au întâlnit astăzi la Haga având pe agendă posibila colaborare la alegerile din mai anul viitor pentru Parlamentul European. Ambii lideri extremiști resping integrarea europeană mai profundă și vor să facă Europa mai greu accesibilă migranților. Cei doi politicieni populiști caută să exploateze frustrarea provocată în multe țări europene de criza financiară. În timpul discuției lor de astăzi din clădirea parlamentului olandez de la Haga un grup de aproximativ 20 de protestatari au scandat lozinci anti-extremiste.

Liderii socialiști ai Bulgariei au spus că nu vor pleca de la putere în ciuda protestelor de stradă prelungite și au acuzat opoziția de centru-dreapta că agită ”huliganii microbiști” împotriva guvernării. Liderul socialiștilor Serghei Stanișev a spus astăzi că violențele înregistrate aseară la un miting în centrul Sofiei au fost orchestrate de formațiunea GERB cu ajutorul huliganilor care aveau sarcina să ocupe parlamentul. Poliția sofiotă a arestat aproape 50 de persoane în legătură cu violențele de aseară. Astăzi câteva sute de studenți au continuat să demonstreze pașnic în centrul capitalei bulgare, cerând demisia guvernului și stârpirea corupției și structurilor mafiote.

Șeful agenției atomice a Națiunilor Unite a spus că nu s-a văzut vreo schimbare radicală în programul nuclear iranian în cele trei luni de când a venit la putere noul președinte iranian Hassan Rohani. Yukiya Amano, care a vizitat Iranul marți, a declarat astăzi într-un interviu agenției Reuters că Teheranul își continuă cea mai problematică activitate atomică, îmbogățirea uraniului, dar ritmul acesteia nu s-a accelerat. Amano a mai spus că iranienii mai au „mult de lucru” ca să finalizeze construcția reactorului de cercetare Arak, o instalație privită cu îngrijorare de occident.

Rusia și Serbia au semnat astăzi la Belgrad un acord de cooperare militară. Ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a spus după întrevederea cu colegul său sârb Nebojsa Rodici că relațiile dintre cele două țări au atins un nivel nou. Acordul militar semnat de Șoigu și Rodici include schimbul de informații strategice, schimburi militare și participarea comună la exerciții militare. Rodici a spus că înțelegerea va guverna relațiile militare sârbo-ruse în următorii 15 ani. La Belgrad Șoigu a fost decorat cu o medalie de stat sârbească pentru rolul în dezvoltarea relațiilor bilaterale.

Statele Unite au trecut două grupări militante islamiste din Nigeria, Boko Haram și Ansaru pe lista organizațiilor teroriste. Departamentul de Stat a spus astăzi că decizia are menirea de a ajuta guvernul Nigeriei în „eradicarea” extremismului violent. În practică anunțul înseamnă înghețarea avuției pe care ar putea-o avea grupările în Statele Unite și blocarea oricăror tranzacții financiare și de afaceri cu cele două organizații. Boko Haram, despre care se crede că are legături cu rețeaua Al Qaeda din nordul Africii, vrea să impună legea islamică în nordul Nigeriei. Ansaru este o aripă a aceleiași grupări. Ambele organizații sunt acuzate de atacuri soldate cu mii de morți începând din anul 2009.

Tânărul care a aruncat o sticlă incendiară în convoiul Angelei Merkel la Chișinău a fost condamnat la 7 ani de închisoare. Verdictul a fost dat de Judecătoria sectorului Râșcani. Agenția IPN scrie că tânărul de 24 de ani va face în total 13 ani de închisoare, pentru că înaintea incidentului de anul trecut, de când cu vizita cancelarului german, mai fusese condamnat pentru furturi și tâlhării comise în 2009. IPN scrie că la proces tânărul a spus că a vrut să-și dea foc în apropierea convoiului oficial ca să protesteze împotriva condamnărilor anterioare, pe care le consideră nedrepte.

Deputații comuniști și cei din grupul liberalului Mihai Ghimpu au criticat modificarea regulamentului parlamentului de către deputații puterii, acuzându-i că vor să închidă gura opoziției înaintea alegerilor.

Comisia Juridică a parlamentului a aprobat astăzi schimbările care prevăd sancțiuni mai aspre pentru deputații care blochează procesul legislativ. Autorii propunerii spun că asemenea obstrucții sunt o pierdere de timp și de bani ai contribuabilului.

Comuniștii și liberalii lui Ghimpu au spus însă că deputații puterii micșorează și mai mult astfel drepturile opoziției și se pregătesc de fapt de alegerile programate pentru anul viitor.

Uniunea Europeană a acordat Moldovei o nouă tranșă de peste 11 milioane de euro dintr-un ajutor mai amplu pentru reforma sectorului energetic. Anunțul a fost făcut la o conferință de presă avută astăzi la Chișinău de ministrul economiei, Valeriu Lazăr, și șeful delegației UE în Moldova, Pirkka Tapiola.

Prima tranșă de 13 milioane de euro din programul de ajutor cu valoare totală de 40 de milioane de euro a fost livrată Moldovei în decembrie 2011. La conferința de presă de astăzi vicepremierul Valeriu Lazăr a salutat reformele din sectorul energetic, pe care le consideră printre cele mai avansate.

Parlamentul Ucrainei n-a reușit astăzi să aprobe o lege care să-i permită fostului premier întemnițat Iulia Timoșenko să plece la tratament în străinătate, întunecând perspectiva semnării acordului de asociere la UE luna aceasta. La ședința specială de astăzi deputații puterii și ai opoziției s-au certat pe tema proiectului legii și s-au acuzat reciproc că sabotează acordul cu UE.

Eșecul a fost deplâns de fostul președinte polonez Alexandr Kwasniewski, membru într-o misiune de mediere din partea Bruxelles-ului. Kwasniewski a spus că parlamentul Ucrainei mai are o singură șansă, la 19 noiembrie, de a face „ce e de făcut”. Uniunea Europeană insistă ca înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius Ucraina să rezolve printre altele dosarul Iuliei Timoșenko, pe care Bruxelles-ul o consideră victima „justiției selective”.

Președintele Poloniei, Bronislaw Komorowski, a cerut scuze Rusiei pentru incidentele anti-rusești petrecute la Varșovia luni, de Ziua Independenței Poloniei. Într-un interviu cu postul de radio ZET, Komorowski a spus că asemenea incidente „nu pot fi justificate” și a cerut scuze. La 11 noiembrie, demonstranții polonezi de extremă-dreapta au aruncat cu petarde în ambasada Federației Ruse, incendiind o gheretă a corpului de pază și încercând să escaladeze gardul ambasadei. Poliția poloneză a spus marți că a reținut 72 de persoane. Între timp, de la Moscova s-a relatat că trei persoane au fost reținute astăzi când aruncau cu petarde în ambasada Poloniei și scandau lozinci anti-polone.

Hawaii este pe cale să devină al 15-lea stat american care asigură egalitatea conjugală. Guvernatorul statului insular din Pacific, Neil Abercrombie, urmează să semneze astăzi legea aprobată ieri de legislativ și care va intra în vigoare la 2 decembrie. Președintele Statelor Unite, Barack Obama, care s-a născut în Hawaii, a salutat aprobarea egalității conjugale într-o declarație de presă. ”De fiecare dată când sunt afirmate libertatea și egalitatea țara noastră devine mai puternică”, a spus Obama. Primul stat american care a aprobat căsătoriile cuplurilor de același sex a fost Massachusetts, în 2003.

Raportorul Uniunii Europene pentru Ucraina, Alexandr Kwasniewski, a declarat că sedinta din 19 noiembrie a Parlamentului de la Kiev este ultima șansă pe care Ucraina o are sa adopte legile necesare eliberarii, pentru tratament, a fostului premier Iulia Timoșenko. Uniunea Europeană a conditionat semnarea Acordului de asociere cu Ucraina, la summitul de la Vilnius, de eliberarea d-nei Timosenko.

Parlamentul ucrainean nu a reuşit să adopte astăzi nici unul din cele trei pachete de legi care i-ar fi permis fostului premier Iulia Timoșenko să fie tratată în străinătate. D-na Timoshenko ispăşeşte o pedeapsă de şapte ani închisoare şi de eliberare ei, pentru tratament, depind şansele Ucrainei de a semna la Vilnius Acordul de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană.

Vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov și negociatoarea transnistreană Nina Ștanski s-au întâlnit ieri la Tiraspol în pregătirile pentru o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 programata la 26 noiembrie la Kiev. Eugen Carpov a declarat Europei Libere că a fost discutat un proiect legat de pensiile de pe cele doua maluri ale Nistrului: „Există un proiect de document elaborat de grupurile de lucru, urmează să fie finalizat şi, poate, vom putea să semnăm un document, în acest scop. Cred că e o problemă mai mult cu caracter pronunţat social, umanitar, decât una care ar avea conotaţii politice”, a declarat Eugen Carpov

Mediul de afaceri din Republica Moldova se confruntă cu încă prea multe constrângeri. Autorităţile recunosc aceste probleme şi se declară dispuse să muncească pentru a le soluţiona. Pentru a depăşi obstacolele în dezvoltarea economică este nevoie de dialog, iar în cadrul acestuia ar fi nevoie şi de mai multă toleranţă, mai puţin radicalism şi mai multă conlucrare. Sugestiile au fost formulate la Forumul Oamenilor de Afaceri, organizat marţi, 12 noiembrie, la Chişinău sub egida Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova, transmite IPN.

Parlamentul de la Kiev se aşteapta sa dezbata astazi legislatia care ar putea permite tratarea in Germania a fostului premier Iulia Timoşenko, aflata in detenţie. Astazi expira termenul acordat de Uniunea Europeana pentru ca Parlamentul să adopte aceste legi. In caz contrar, Bruxelles-ul a spus ca va suspenda semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeana, ce ar urma sa fie semnat la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Uniunea Europeana considera cazul Iuliei Timoşenko motivat politic, şi un exemplu de justitie „selectivă”. Se relateaza ca Partidul Regiunilor al preşedintelui Ianukovici nu a reuşit să ajunga la vreo înţelegere in legatura cu aceste legi cu opozitia. In funcţie de evolutiile de la Kiev, Uniunea Europeana urmează să decidă luni, 18 noiembrie, daca Ucraina va semna sau nu Acordul de asociere cu Uniunea Europeana la sfirsitul acestei luni.

Zădărnicirea integrării europene de către Viktor Ianukovici și Partidul Regiunilor a devenit un fapt împlinit. Și problema Iuliei Timoșenko nu este motivul principal, a scris pe pagina sa de Facebook, deputatul Iuri Luțenko, citat de site-ul noimd.
„Ianukovici s-a speriat de amenințarea Kremlinului de a înainta un alt candidat prorus la președinție, a organiza o revoltă a nomenclaturii și alegătorilor Partidului Regiunilor și Partidului Comunist, este citat deputatul Luţenko, care a mai scris şi ca probabil că promisiunea Gazpromului de a oferi gaze mai ierftine Kievul a contat in decizia preşedintelui.

Nadejda Tolokonnikova, membra grupului punk Pussy Riot, aflata in detenţie a ajuns la o noua colonie de munca din Siberia pentru a-şi continua ispăşirea pedepsei de doi ani inchisoare. Potrivit oficialilor din Ministerul rus al Justitiei, tinara artistă s-ar afla de ieri in inchisoarea de la Krasnoiarsk Krai. Tolokonnikova a fost condamnată la închisoare pentru huliganism in 2012, după ce împreuna cu celelte membre ale grupului punck a cintat un cintec impotriva lui Vladimir Putin in catedrala Isus Mintuitorul de la Moscova. Ea ar urma sa fie eliberata din inchisoare in luna martie a anului viitor.

Ministerul rus de externe a cerut Poloniei să îşi ceara scuze official pentru incidentele de luni de la Varşovia, cind în timpul unui marş de zeci de mii de oameni, de Ziua Independenţei Poloniei, un grup de naţionalişti a dat foc drapelului rus şi postului-cabină de poliţie de la poarta ambasadei, aruncând peste gardul misiunii petarde şi pachete explozibile. Ministerul rus de exterbe a cerut Poloniei sa plateasca compensatii pentru daunele provocate, să „ii pedepseasca pe vinovati şi să impiedice provocari asemanatoare in viitor”. Ambasadorul Poloniei la Moscova, Wojciech Zajaczkowski, a stat numai 20 de minute la Ministerul rus de externe, unde a fost convocat. Poliţia poloneză a anunşat ca a reţinut 72 de oameni in legatura cu violenţele de luni.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama şi premierul Marii Britanii, David Cameron, au discutat la telefon despre situaţia din Afganistan, Iran si Siria. Potrivit unui comunicat al Casei Albe cei doi lideri şi-au exprimat sprijinul pentru continuarea negocierilor internaţionale cu reprezentantii Iranului asupra programului nuclear al Teheranului.

Naţiunile Unite au cerut aproape 301 milioane de dolari pentru ajutorul umanitar pentru Filipine, ţară lovită la sfirsitul saptaminii trecute de un taifun puternic. Numarul victimelor taifunului este in jur de 1800, dar autorităţile filipineze spun ca ar putea creste. Valerie Amos, sub secretara ONU pentru ajutor umanitar, care se afla la Manila, a anunţat că Naţiunile Unite acorda deja ajutor in zonele afectate şi ca a disponibilizat deja 25 de milioane de dolari din fondul umanitar de urgenţă. Mai multe tari, printre care si Statele Unite au trimis avioane si vapoare cu ajutoare umanitare, dar ele nu au ajuns inca la supravietuitorii din zonele afectate.