Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Iranul şi ţările reprezentând comunitatea internațională sunt pe punctul de a găsi o soluţie de compromis privind programul nuclear iranian, bănuit că ar avea şi o componentă militară. Comentariul lui Lavrov, făcut într-un interviu televizat vine la numai o zi după ce şi ministrul de externe iranian vorbise despre şansele unei soluţii de compromis, dar şi despre „dreptul Iranului” la energie nucleară. Săptămâna viitoare, la Geneva se reia negocierile dintre Iran şi aşa numitul grup al celor şase, format din ţările membre permanente ale Consiliului de securitate ONU şi Germania.

În Afganistan, miliţiile Taliban si-au asumat responsabilitatea pentru explozia unui automobil capcană, în apropierea clădirii unde va avea loc reuniunea Marelui Consiliu, Loya Jirga, din care fac parte circa 3.000 de lideri tribali şi personalităţi ale vieţii publice afgane. La reuniune va fi discutată prezenţa militară americană în Afganistan după 2014, când se încheie retragerea trupelor internaţionale.

În Georgia, Giorgi Margvelaşvili este inaugurat astăzi ca noul preşedinte al ţării, urmându-i lui Mihail Saakaşvili, care a avut două mandate succesive. Margvelaşvili este un apropiat al premierului Bidzina Ivanişvili, liderul alianţei „Visul Georgian”. Ivanişvili a anunţat deja că se retrage din viaţa politică după inaugurarea noului preşedinte şi l-a propus ca succesor pe ministrul de interne. În baza noii constituţii, care face din premier cel mai puternic om din stat, guvernul demisionează automat odată cu venirea noului preşedinte, după care preşedintele propune parlamentului un nou prim ministru, urmare a consultărilor cu partidele parlamentare.

În nordul Kosovo, regiunea dominată de minoritatea sârbă, va fi reluat votul în alegerile locale, după ce votul iniţial a fost subminat de atacurile asupra centrelor de votare şi a alegatorilor. Înainte de repetarea votului, ambasadorul american la Pristina a declarat Europei Libere că s-au luat măsuri suplimentare de securitate. Alegerile locale din Kosovo au avut loc pe 3 noiembrie şi pentru prima dată, ca urmare a presiunilor Uniunii Europene, Belgradul nu a îndemnat minoritatea sârbă să boicoteze alegerile, deşi Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale regiuni Kosovo.

Secretarul de stat american John Kerry a deplâns ultimele violenţe din capitala Libiei Tripoli, soldate cu peste 40 de morţi şi circa 400 de răniţi. Ciocnirile dintre miliţiile locale şi membri ai rezistenţei armate, izbucnite vineri, au continuat şi sâmbătă, la periferia capitalei. În 2011, în Libia a început valul de proteste cunoscut ulterior sub numele de „Primăvara arabă”.

Zeci de vedete ale lumii culturale franceze au semnat o petiție împotriva proiectului de lege care prevede amendarea clienților prostituatelor. Propunerea socialiştilor este examinată săptămâna viitoare în parlament şi prevede amenzi de până la 1.500 de euro pentru clienţii prostituatelor. Petiţia dată acum publicitarii precizează că nici clienții dar nici cei care oferă „servicii” sexuale nu trebuie criminalizaţi. Printre semnatarii petiţiei se numară Charles Aznavour, actriţa Catherine Deneuve şi regizorul Claude Lanzmann.

Partidul Liberal va organiza anul viitor, pe 25 mai, Congresul republican al partidului, s-a decis sâmbătă în cadrul şedinţei conducerii liberale. Vicepreşedintele PL, deputatul Valeriu Munteanu, informează IPN, a declarat că la congres se va realege conducerea partidului – preşedintele şi vicepreşedinţii. De asemenea, se va discuta şi statutul PL.
După destrămarea Alianţei pentru Integrare Europeană şi demiterea Guvernului Filat, Partidul Liberal s-a scindat. O parte din liberali au cerut ca formaţiunea să se implice în negocierile pentru crearea noii coaliţii de guvernare, în frunte cu un nou preşedinte de partid – Dorin Chirtoacă, care l-ar fi înlocuit pe Mihai Ghimpu. Cei care nu au sprijinit această iniţiativă au fost ulterior excluşi din partid şi au creat Partidului Liberal Reformator. Ambele grupări sunt reprezentate în parlament.

Vineri, la Bruxelles, cu ocazia vizitei premierului român Victor Ponta, alături de omologul moldovean Iurie Leancă, Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a explicat cât de sensibile sunt subiecte precum Schengen şi libera circulaţie în unele state membre UE, din cauza unor forţe extremiste.

Barroso a declarat, citat de agenţia Mediafax, că nu poate oferi „o dată precisă” privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

„Poziţia noastră, a Comisiei, nu s-a schimbat. Ne-am menţinut poziţia de a sprijini Bulgaria şi România în acest demers. Dar, trebuie să fiu realist, decizia este luată de statele noastre membre şi, după cum ştiţi, din motive diferite, aceasta nu este încă posibilă. Acesta este, de asemenea, motivul pentru care nu mă pot angaja să avansez o dată precisă”, a spus Barroso, întrebat dacă cele două ţări vor adera la
Schengen în 2014.

Jose Manuel Barroso a declarat, luni seară, că România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014, din cauză că unele ţări se opun.

Zeci de mii de persoane participă la manifestaţii pro si anti guvernamentale, în principalele două oraşe din Bulgaria. La Sofia s-au adunat simpatizanţii coaliţiei de guvernământ formată din socialişti şipartidul etnicilor turci, iar premierul Plamen Oreşarski a promis că va continua reformele pentru a ridica nivelul de trai. La Plovdiv s-au adunat simpatizanţii partidului de opoziţie GERB care au cerut demisia guvernului.Noul guvern şi-a pierdut deja mult din credibilitate din cauza acuzaţiilor de corupţie care au provocat şi valul de proteste al studenţilor.

Legislativul de la Comrat a aprobat, vineri, votul de neîncredere în başcanul Mihail Formuzal. Pentru început, Adunarea Populară a Găgăuziei şi-a exprimat vot de neîncredere în Comitetului Executiv de la Comrat. Decizia a fost susţinută de 25 din 30 de deputaţi locali prezenţi la şedinţă. Ulterior, a fost votată şi moţiunea de cenzură împotriva başcanului, iniţiată de democratul Ivan Burgudji. Moţiunea a fost susţinută de 19 deputaţi din cei 20 care s-au prezentat la urnele de vot. Deputaţii şi-au argumentat decizia, acuzându-l pe Formuzal că ar fi ignorat mai multe decizii ale Adunării Populare şi ar fi gestionat inadecvat ajutoarele umanitare venite din Rusia.

Cu acest vot însă, a precizat Miahil Formuzal, citat de Unimedia, nu a fost şi demis pentru că ar fi fost necesare 24 de voturi pentru înlăturarea sa de la putere. „Iată din ce cauză încercarea de a mă scoate de la putere a eșuat”, a declarat Formuzal.

Partidul Comuniştilor crede că va putea mobiliza câteva zeci de mii de simpatizanţi, pentru protestul de vineri, 23 noiembrie. O săptămână înainte de summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius.

La plenara de sâmbătă a Comitetului Central al PCRM, Vladimir Voronin a cerut din nou demisia guvernului. În caz contrar, crede Voronin, cetăţenii îi vor acorda vot de neîncredere, relatează IPN.

La Kabul a avut loc o explozie puternică în imediata vecinătate a clădirii unde peste o săptămână, conducerea ţării va discuta un nou acord de securitate cu Statele Unite. Un reprezentant al poliţie locale a declarat postului nostru de radio că este vorba de explozia unui automobil capcană.

Pe 21 noiembrie este programată reuniunea Marelui Consiliu (Loya Jirga) la care participa 3 000 de lideri tribali şi diverse personalităţi afgane. Vor fi discutate condiţiile în care militari americani vor putea rămâne în Afganistan şi după retragerea misiunii internaţionale, la sfârşitul lui 2014.

Capitala libiană Tripoli a fost vineri scena unor confruntări violente între miliţiile locale şi membri ai rezistenţei armate. Cel puţin 32 de persoane au fost ucise şi în jur de 400 au fost rănite. Premierul Ali Zeidan a cerut miliţiilor să plece imediat din Tripoli.

Într-un interviu cu Europa Liberă, premierul Iurie Leancă a declarat ca decizia de vineri a Comisiei Europene de a recomanda liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni este o decizie „tehnică”, bazata pe constatarea că Republica Moldova a îndeplinit condițiile obiective. Urmează acum deciziile de natură politică, pentru ca recomandarea să fie aplicată.

„Ceea ce s-a întâmplat astăzi este rezultatul unei analize tehnice, este rezultatul unui studiu foarte detaliat a felului cum noi am îndeplinit prima fază şi a doua fază din Planul de Acţiuni. Iată decizia pe care acum urmează să o ia Parlamentul european şi ţările membre va fi o decizie politică. Dar o decizie care se va baza foarte şi foarte mult pe această recomandare a Comisiei Europene”, a declarat premierul Leancă.

Vineri la Bruxelles, premierul Iurie Leancă s-a întâlnit cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, fiind însoţit de premierul român Victor Ponta. Acest triumvirat este o premiera diplomatică, menită să exprime clar sprijinul unei ţări membre în UE, România, pentru ambiţiile europene ale unei ţări din Parteneriatul Estic, Republica Moldova.

Tema discuţiilor a fost interconectarea Moldovei la rețelele de energie ale UE. Barroso a reafirmat sprijinul Comisiei pentru proiectele energetice prioritare dintre România şi Moldova, principalele fiind cele legate de gazoductul Iaşi-Ungheni şi de linia de transport a curentului electric Vulcăneşti-Isaccea.

Într-un interviu cu Europa Liberă, premierul Iurie Leancă a explicat: „Acum suntem în procesul de identificare a resurselor financiare, atât componenta de împrumuturi, cât şi componenta de granturi. Şi am stabilit şi anumite termene pentru realizarea acestor proiecte atât de importante şi vitale pentru Republica Moldova şi cetăţenii ei.”

Legislativul de la Comrat a aprobat, vineri, votul de neîncredere în başcanul Mihail Formuzal. Pentru început, Adunarea Populară a Găgăuziei şi-a exprimat vot de neîncredere în Comitetului Executiv de la Comrat. Decizia a fost susţinută de 25 din 30 de deputaţi locali prezenţi la şedinţă. Ulterior, a fost votată şi moţiunea de cenzură împotriva başcanului, iniţiată de democratul Ivan Burgudji. Moţiunea a fost susţinută de 19 deputaţi din cei 20 care s-au prezentat la urnele de vot. Deputaţii şi-au argumentat decizia, acuzându-l pe Formuzal că ar fi ignorat mai multe decizii ale Adunării Populare şi ar fi gestionat inadecvat ajutoarele umanitare venite din Rusia.

Situaţia din Găgăuzia fost dezbătuta vineri şi în plenul Legislativului de la Chişinău. Deputatul PLDM Piotr Vlah, originar din Găgăuzia, a acuzat PD că ar sta în spatele demiterii başcanului Mihail Formuzal. Deputaţii comunişti i-au acuzat şi ei pe democraţi şi au blocat tribuna parlamentului în semn de protest că nu le-a fost acceptată propunerea de a institui un grup de lucru care să clarifice situaţia din Găgăuzia.

Ambasadorul Rusiei la Erevan a asigurat că Armenia nu-şi va pierde independenţa prin faptul că s-a decis să se alăture Uniunii Vamale , creată de Moscova, Într-un interviu cu Europa Liberă, Ivan Volînkin a precizat că Uniunea Vamală nu este o încercare de a recrea Uniunea Sovietică. Dar ţările participante vor trebui să renunţe la anumite prerogative naţionale, în favoarea noii structuri regionale. Aşa cum se întâmplă şi în cazul integrării europene, a precizat Volînkin. În septembrie, brusc, Armenia a renunţat la acordurile de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, în favoarea Uniunii Vamale din care fac parte Rusia, Kazahstan şi Belarus. Formal, şi Belarus este parte din Parteneriatul Estic, alături de Armenia.

Organizația internaționala pentru distrugerea armelor chimice a aprobat în principiu un plan de distrugere a arsenalului chimic sirian, deşi mai devreme Albania a respins solicitarea americană ca armele chimice să fie distruse pe teritoriul său. O rezoluție a Consiliului de securitate ONU aprobată în septembrie prevede că armele chimice ale regimului de la Damasc trebuie distruse până la data de 30 iunie 2014. Siria a acceptat acest plan, dar a cerut ca armele chimice să fie distruse în afara ţării care se află în plin război civil.

Ministrul de externe iranian a declarat că speră că se va găsi o soluţie de compromis legată de controversatul program nuclear iranian, bănuit că ar avea şi o componentă militară. Săptămâna viitoare, la Geneva, se reiau negocierile dintre Iran şi grupul celor şase puteri internaționale (ţările membre permanente în Consiliul de securitate ONU şi Germania). Ministrul de externe iranian, Mohamed Javad Zarif, a declarat însă că Washingtonul trebuie să recunoască anumite „drepturi nucleare” ale ţării sale. La Washington, pe de alta parte, un oficial american a declarat că există şanse reale pentru un compromis.

Președintele rus Vladimir Putin a ordonat întărirea măsurilor de securitate la Soci, în pregătirea Jocurilor Olimpice de iarnă. Toți vizitatorii ruși trebuie să se înregistreze la autoritățile locale de imigrație în decurs de trei zile, în loc de 30 de zile. Străinii care nu au nevoie de viza trebuie să se înregistreze în decurs de 24 de ore, faţă de o săptămână cum era până acum. Nu se schimbă regimul persoanelor cu acreditare sau al turiștilor care stau la hotele şi sunt înregistrați din oficiu. Criticii acestor măsuri susţin că se poate vorbi aproape de decretarea stării de urgenţă.

În Polonia, ministrul transporturilor, un apropiat al premierului Donald Tusk, a demisionat după ce procuratura a declarat că se poate să fi încălcat legea, pentru că nu a declarat un ceas în valoare de 6.600$. Partidului lui Tusk, Platforma Civică, a fost acuzat în mai multe rânduri de afaceri dubioase, iar demisia ministrului este văzută drept o încercare de a recâştiga încrederea electoratului, în perspectiva alegerilor generale din 2015.

Albania a respins solicitarea americană de a distruge arme chimice siriene pe teritoriul său. Premierul albanez Edi Rama a spus la o conferință de presă că țării sale îi este imposibil că ia parte la această operațiune. Albania este una din țările considerate posibile locuri pentru distrugerea arsenalului chimic al Siriei, dar această perspectivă întîmpinată de o opoziție fermă în această țară. Vineri, cîteva mii de persoane au demonstrat în așteptarea anunțului lui Rama. Între timp, Organizația pentru distrugerea armelor chimice s-a reunit la Haga pentru a discuta orarul distrugerii arsenalului chimic sirian. O rezoluție a Consiliului de securitate ONU aprobată în septembrie prevede că armele chimice ale regimului de la Damasc trebuie distruse pînă la data de 30 iunie 2014.

Comisia Europeană a recomandat ridicarea vizelor pentru cetățenii moldoveni care intră în zona Schengen. Comisia va prezenta leguislația în acest sens după summitul Parteneriartului estic programat la Vilnius la sfîrșitul lunii, care pentru a intra în vigoare are nevoie de aprobarea Parlamentului European și a țărilor membre în Uniunea Europeană. Comisia a anunțat de asemenea că Ucraina a făcut progrese către liberalizarea vizelor, dar că autoritățile de la Kiev trebuie să ofere mai multă protecție legală împotriva discriminării și în domeniul azilului. Georgia a fost și ea lăudată pentru progresele în procesul liberalizării vizelor, dar s-a spus că va mai trece ceva timp pînă când georgienii vor putea călătorii fără vize în Uniunea Europeană.

Anunțul privind recomandarea liberalizării vizelor pentru moldovenii care călătoresc în Uniunea Europeană a fost făcut la Bruxelles de către președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso în prezența premierului moldovean Iurie Leancă și a celui român Victor Ponta.

Iurie Leancă a mulțumit la ceremonia din capitala Belgiei pentru posibilitatea de a discuta, cu doar două săptămâni înainte de summitul de la Vilnius, mai multe subiecte care se află pe agenda europeană a Republicii Moldova. Leancă s-a referit în mod special la mecanismele, instrumentele de a ajuta Chișinăul să continue procesul de integrare europeană, care, în opinia premierului moldovean, nu înseamnă nimic altceva decît un proces firesc de modernizare a Republicii Moldova, adică crearea unor instituții funcționale care servesc în primul rând interesul cetățeanului.

Premierul Victor Ponta a spus la rîndul său că recomandarea de vineri a Comisiei Europene este un mesaj foarte puternic pentru Parteneriatul estic, și este un semn de viziune. Ponta a adăugat că Moldova, ca toate celelalte țări din Parteneriatul estic, poate fi sprijinită de țări deja membre pentru un parcurs mai rapid și mai eficient al integrării sale europene. „România consideră ca o datorie de a se implica în prima linie a asistenței pentru o mai bună integrare a Moldovei în parcursul european”, a spus premierul român Victor Ponta la Bruxelles.

Șeful unei comisii din Senatul Statelor Unite a criticat Rusia pentru „presiunile considerabile” făcute asupra țărilor care vor să se alăture Uniunii Europene. Chris Murphy, președintele subcomisiei pentru afaceri europene din Comisia pentru Relații Externe din Senat, a făcut aceste remarci la o audiere pe tema statelor din Europa de est și din zona Caucazului care ar putea deveni cândva membre în UE. „Ucraina, Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Belarus ar trebui să fie libere să-și traseze singure viitorul”, a spus Murphy. El a criticat embargourile comerciale aplicate de ruși țărilor care aspiră să se alăture Uniunii Europene.

Liderului opoziției din parlamentul ucrainean nu i s-a permis să se întîlnească vineri cu Iulia Timoșenko, aflată la închisoare. Lui Arseni Iațeniuk, șeful facțiunii Batkivcina, parlamentarei Irina Luțenko și soțului ei, fostul minsitru de interne Iuri Luțenko, nu li s-a permis să o vadă pe Timoșenko la spitalul din Harkov. Luțenko a spus presei că acțiunea de vineri a autorităților este un avertisment înaintea summitului de la Vilnius, unde Uniunea Europeană speră să semneze un acord de asociere cu Ucraina, dacă autoritățile de la Kiev îi vor permite Iuliei Timoșenko să se trateze în străinătate. Parlamentul ucrainean are un termen limită pentru adoptarea unei legislații în acest sens data de 19 noiembrie.