Un tribunal din Sankt Petersburg a acceptat ca încă nouă membri ai organizaţiei Greenpeace să fie eliberaţi pe cauţiune. Pentru fiecare s-a stabilit o cauţiune de 61.300 de dolari. Luni, au fost deja eliberaţi pe cauţiune trei cetăţeni ruşi. Toţi fac parte din grupul de 30 de activişti Greenpeace reţinuţi în septembrie după ce încercaseră să „ocupe” o platformă a concernului Gazprom în semn de protest faţă de exploatarea gazului arctic. Iniţial au fost acuzaţi de piraterie, ceea ce poate aduce pedepse de până la 15 ani închisoare, ulterior acuzaţia s-a schimbat în huliganism, care poate aduce până la şapte ani închisoare.

Un tribunal din Bosnia a dispus eliberarea a 10 persoane, acuzate de crime de război, pe motiv că au fost condamnate în baza unui cod penal, revizuit între timp.

Şase din cei eliberaţi fuseseră condamnaţi pentru că participaseră la masacrul de la Srebreniţa, din 1995, unde au fost ucişi circa 8 mii de bărbaţi musulmani.

Cei 10 primiseră între 28 şi 33 de ani închisoare. Doi s-au plâns la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului care în iulie a decis că fuseseră judecaţi şi condamnaţi în baza unui cod civil mult mai sever decât cel folosit în prezent. Tribunalul bosniac a precizat astăzi că verdictele iniţiale rămân valabile, dar vor fi rejudecate apelurile înaintate de condamnaţi.

După summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius (28-29 noiembrie), Comisia Europeană va înainta propunerea legislativă privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, cu paşapoarte biometrice. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul de externe, dna Natalia Gherman a declarat că în acest moment „nu ne aşteptăm la reacţii negative din partea nici unuia din statele membre ale Uniunii Europene”.

Propunerea Comisiei trebuie aprobată de toate cele 28 de ţări membre şi de Parlamentul European. Franţa, unde tocmai a fost dna Gherman, a declarat că „va analiza propunerea dlui Barroso, sonorizată pe 15 noiembrie”, a mai declarat ministrul de externe în interviul cu Europa Liberă.

De regimul liberalizat de vize, a ţinut să precizeze dna Gherman, se vor bucura „toţi cetăţenii Republicii Moldova, care vor avea paşaportul biometric moldovenesc”.

Un tribunal din Sankt Petersburg a acceptat ca încă patru membri ai organizaţiei Greenpeace să fie eliberaţi pe cauţiune. Pentru fiecare s-a stabilit o cauţiune de 61.300 de dolari. Luni, au fost deja eliberaţi pe cauţiune trei cetăţeni ruşi. Toţi fac parte din grupul de 30 de activişti Greenpeace reţinuţi în septembrie după ce încercaseră să „ocupe” o platformă a concernului Gazprom în semn de protest faţă de exploatarea gazului arctic. Iniţial au fost acuzaţi de piraterie, ceea ce poate aduce pedepse de până la 15 ani închisoare, ulterior acuzaţia s-a schimbat în huliganism, care poate aduce până la şapte ani închisoare.

Experţii ruşi sunt de părere că accidentul aviatic de duminică de pe aeroportul din Kazan s-a datorat unei greşeli de pilotaj. Este concluzia preliminară a anchetei lansată imediat după prăbuşirea unui Boieng 737 al companiei Tatarstan Air, soldată cu moartea celor 50 de persoane aflate la bord.

Experţii Comisiei Aviatice Federale sunt de părere că piloţii au realizat, la prima încercare de aterizare, că avionul era prea jos, au vrut să-l redreseze după care au încercat din nou să aterizeze. Se pare că până la prăbuşire, avionul a funcţionat, din punct de vedere tehnic, fără greşeală.

În faţa ambasadei Iranului de la Beirut au explodat două automobile capcană, atentatul s-a soldat cu 23 de morţi şi mulţi răniţi. Între victime se numără şi ataşatul cultural al ambasadei, a informat ambasadorul Gazanfar Rokh-Abadi, care a scăpat nevătămat.
Ambasada Iranului se află într-un cartier al Beirutului, controla de mişcarea radicală ştiită Hezbollah. O grupare apropiata de reţeaua teroristă al Qaida şi-a asumat responsabilitatea pentru atentat.

Parlamentul European a adoptat bugetul pe următorii şapte ani al Uniunii Europene. Bugetul pentru 2014-2020 este de 960 de miliarde de euro şi prevede pentru prima dată reducerea cheltuielilor.

Bugetul a fost negociat doi ani. Cele mai mari reduceri s-au făcut la cheltuielile care încercau să compenseze veniturile ţărilor cele mai sărace din UE.

În centrul capitalei egiptene, în Piaţa Tahrir, poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva sutelor de persoane care protestau pentru a marca doi ani de la manifestaţiile împotriva preşedintelui Hosni Mubarak şi a conducerii militare a ţării, soldate cu moartea a 42 de persoane. Protestul de astăzi s-a îndreptat şi împotriva înlăturării de la putere a preşedintelui Mohamed Morsi, în iulie.

OECD (Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare) estimează că economia mondială va creşte în următorii doi ani, dar într-un ritm mai lent decât prevăzut iniţial. Acum, OECD vorbeşte despre o creştere anul acesta - de 2,7 la sută, iar anul viitor - de 3,7 la sută.

Se aşteaptă ca economia americană să se relanseze şi ca ţările din zona euro să iasă din cea mai lungă recesiune. Pe de altă parte, se aşteaptă o încetinire a ritmului de creştere a economiilor din aşa numitele ţări emergente: China, Brazilia, India.

Ministrul rus al sportului, Vitali Mutko, este de părere că s-a făcut o greşeală când s-a adoptat aşa numita lege împotriva „propagandei gay” înainte de Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci. Dacă deputaţii mai amânau votul, crede Mutko, s-ar fi evitat ca multe organizaţii pentru drepturi egale să îndemne la boicotarea Jocurilor.

Ministrul sporturilor le mai reproşează deputaţilor că nu s-au gândit la ecoul pe care legea îl va avea în Occident şi la valul de critici general şi de „resentimentul străinătăţii faţă de puterea regăsită a Rusiei”. Mutko a făcut aceste comentarii luni iar controversata lege împotriva „propagandei gay printre minori” a fost semnată în iunie de preşedintele Vladimir Putin.

Organizaţiile pentru drepturile omului consideră legea un atac la drepturile minorităţilor sexuale deşi preşedintele Putin a promis că la Jocurile Olimpice, toţi atleţii vor fi trataţi cu respect, indiferent de înclinaţia sexuală.

Partidul Comuniștilor și-a exprimat îngrijorarea față de situația din Găgăuzia și a condamnat ceea ce consideră a fi destabilizarea regiunii de către „cercurile oligarhice și criminale” apropiate Partidului Democrat. Într-un comunicat de presă PCRM spune că va oferi sprijinul său forțelor capabile să detensioneze situația creată. Declarația vine după ce vineri legislativul de la Comrat a început procesul complicat al demiterii bașcanului Mihail Formuzal. Suporterii lui susțin că demiterea a fost pusă la cale de principalul său rival, Nicolae Dudoglu, primarul Comratului și lider regional al Partidului Democrat. Potrivit legislației autonomiei, demiterea bașcanlui de către deptutați trebuie confirmată și de un referendum popular în termen de 30 de zile de la votul din Adunarea Populară.

Un nou sondaj de opinie arată că Partidul Comuniștilor ar câștiga alegerile cu un procent de voturi mai mare decât al celor trei partide de guvernare luate laolaltă. Potrivit sondajul IMAS realizat în perioada octombrie-noiembrie, PCRM ar lua aproape 35% din voturi, urmat de PLDM cu 14%, PD cu 9,3% și PL cu 6,2%. Sondajul mai arată că aproape un sfert din moldovenii nu știu cu cine ar vota la alegeri.

Interfax relatează că potrivit datelor preliminare ale anchetei avionul prăbușit luni pe aeroportul din Kazan a avut probleme tehnice înaintea celei de-a doua încercări de aterizare, urmată de căderea aeronavei liniilor aeriene Tatarstan Airlines. O sursă apropiată anchetei prăbușirii, soldate cu 50 de morți, a spus că primele informații obținute din cutiile negre ale aeronavei de tip Boeing sugerează apariția unor defecțiuni tehnice cu câteva minute înaintea catastrofei. Aceeași sursă a spus că aeronava și-a pierdut velocitatea, adică viteza minimă necesară pentru a rămâne în aer, prăbușindu-se apoi în plan vertical. Se mai relatează că datele găsite în cutiile negre sunt limitate, căci înregistrarea vocilor piloților s-ar fi pierdut.

Parlamentul Ucrainei a amânat din nou discutarea legislației care ar permite fostului premier întemnițat Iulia Timoșenko să meargă la tratament în străinătate. Noul termen anunțat astăzi de spicherul Volodimir Rybak este joi, 21 noiembrie. Uniunea Europeană a condiționat semnarea unui Acord de asociere cu Ucraina de eliberarea lui Timoșenko, a cărei condamnare pentru abuz de putere este considerată de Bruxelles un caz de „justiție selectivă”. Ieri, miniștrii de externe din UE au avertizat Ucraina că intră în criză de timp înaintea summitului de la Vilnius al Parteneriatului Estic, din 28-29 noiembrie. Tot luni, la Berlin, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a spus că nu este sigură că Ucraina dorește într-adevăr să îndeplinească criteriile semnării acordului de asociere.

Ciclonul Cleopatra a ucis cel puțin 14 oameni în insula italiană Sardinia aseară și în cursul nopții. Guvernatorul provinciei, Ugo Cappellacci, a confirmat în această dimineață bilanțul, spunând că printre morți se numără o familie cu patru membri. Cea mai greu încercată are să fie zona orașului Olbia din nord-estul insulei. Mare parte a orașului cu 56.000 de locuitori este inundată. Primarul Gianni Giovanelli a spus că orașul a fost lovit de o furtună „apocaliptică” care a distrus poduri și a ridicat nivelul apelor cu trei metri în unele locuri. Multe școli din Sardinia sunt astăzi închise. Meteorologii prevăd noi ploi. Echipele tehnice încearcă să repare liniile de înaltă tensiune avariate.

Din capitala libaneză Beirut se relatează că două explozii produse lângă ambasada iraniană au ucis cel puțin 23 oameni, rănind 146. Se mai relatează că șase clădiri din complexul diplomatic au fost avariate. Oficiali libanezi au spus că exploziile au fost provocate de un atentator sinucigaș și de un automobil încărcat cu explozivi. Ambasadorul Iranului la Beirut, Ghazanfar Roknabadi, a spus că în atac a fost ucis atașatul cultural iranian, Sheikh Ibrahim Ansari. Zona ambasadei iraniene, în sudul Beirutului, este considerată un bastion al mișcării libaneze șiite Hizbollah, sprijinită în mod tradițional de Iran. În ultima vreme organizațiile sunite au atacat de mai multe ori șiiții libanezi ca represalii față de rolul jucat de Hizbollah în războiul civil din Siria. Regimul de la Damasc a condamnat astăzi atacul de la Beirut. Un purtător de cuvânt al ministerului de externe al Iranului, citat de AFP, a spus că atacul ar fi fost pus la cale de Israel.

Organizația pentru protecția mediului Greenpeace spune că a adunat destule fonduri pentru a plăti cauțiunile a trei membri judecați în Federația Rusă. Avocatul Greenpeace, Mihail Kreindlin, a spus că s-au adunat 184.000 de dolari pentru eliberarea cetățenilor ruși Ekaterina Zaspa, medic pe nava Greenpeace, Denis Sinyakov, fotograf și Andrei Allakhverdov, secretar de presă Greenpeace. Tustrei au primit luni dreptul de a fi eliberați pe cauțiune. Astăzi un judecător a dat același verdict în cazul braziliencei Ana Maciel. Ea se numără printre cei 30 de activiști arestați după un protest în Marea Arctică în septembrie. Inițial Rusia i-a acuzat de piraterie, apoi numai de huliganism.

Un lider al opoziției comuniste a calificat drept „document steril” pactul pro-european lansat ieri pe internet de Partidul Liberal-Democrat. Deputatul PCRM, Artur Reșetnicov, a spus agenției IPN că inițiativa partidului de guvernământ nu poate suplini nevoia unei vieți cu adevărat mai bune pentru moldoveni. Pactul Responsabilității Naționale pentru o Moldovă Europeană, aflat pe site-ul pacteu.com, a fost prezentat de fruntașii liberal-democrați ca o continuare a mitingului pro-european de la Chișinău de la 3 noiembrie. Până în această dimineață pactul fusese semnat pe internet de aproape 1300 de persoane.

Ministrul de externe al României, Titus Corlățean, va vizita astăzi Chișinăul, având pe agendă mai ales integrarea europeană a Republicii Moldova. Potrivit unui comunicat de presă al ministerului de externe de la Chișinău, șeful diplomației române se va întâlni cu președintele Nicolae Timofti, cu premierul Iurie Leancă și cu ministrul de externe, vicepremierul Natalia Gherman. De asemenea Titus Corlățean urmează să participe la o „lecție deschisă” privind integrarea europeană a Republicii Moldova la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, cu sediul la Chișinău.

Un moldovean suspectat de omoruri la comandă a fost extrădat de Rusia autorităților din România, unde va fi judecat pentru o tentativă de omor veche de un an. Potrivit presei române, moldoveanul Vitalie Proca, de 33 de ani, l-a împușcat la 26 noiembrie 2012 pe un tânăr român de 26 de ani la București, confundându-l cu altcineva. Victima a supraviețuit în urma unor intervenții chirurgicale complicate. Tot Proca este căutat și de poliția britanică. Aceasta îl consideră principalul suspect de împușcarea bancherului rus Gherman Gorbunțov la Londra. Gorbunțov a supraviețuit ,deși a primit șase gloanțe în stomac.

La St. Petersburg continuă audierea activiștilor Greenpeace arestați în septembrie de autoritățile ruse pentru protestul împotriva exploatărilor petroliere din Marea Arctică. Ieri au fost pronunțate două eliberări pe cauțiune – ambele pentru doi cetățeni ruși aflați printre cei 30 de suspecți. Tot ieri, judecătorii au hotârât însă că australianul Colin Russel va rămâne în arest cel puțin trei luni. Soarta activiștilor a provocat numeroase apeluri la clemență în Occident, inclusiv din partea unor politicieni cum este cancelarul german Angela Merkel și a unor celebrități ca Madonna sau Paul McCartney.

La Paris, poliția păzește redacțiile ziarelor și televiziunilor importante după atacul armat de ieri, când un individ neidentificat, aflat în libertate, a rănit un fotograf în sediul cotidianului de stânga „Libération”. Procurorii francezi cred că agresorul ar fi același care a tras tot ieri focuri de armă la sediul băncii Société Generale și a deturnat o mașină personală sub amenințarea armei. Se crede că același suspect a intrat vinerea trecută în sediul unei televiziuni pariziene, amenințând jurnaliștii. Fotograful împușcat ieri în piept și abdomen era în prima lui zi de muncă la „Libération”.

Cancelarul german Angela Merkel a spus că nu este sigură că Ucraina dorește să îndeplinească criteriile apropierii de Uniunea Europeană. Vorbind luni în Parlamentul german, Merkel a spus că în puținele zile rămase până la summitul Parteneriatului Estic, Ucraina trebuie să ia măsuri „credibile” ca să arate că vrea să continue reformele și să se integreze în Europa. Merkel a mai spus că dacă Ucraina își respectă promisiunile, Uniunea Europeană o va ajuta să facă față eventualelor presiuni economice din partea Rusiei.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, va discuta astăzi cu liderii Senatului de la Washington despre rezultatele de până acum ale negocierilor internaționale privind programul nuclear iranian. Întâlnirea cu reprezentanții ambelor partide din Senat vine tocmai când camera superioară a legislativului american discută posibile noi sancțiuni împotriva regimului iranian. Încurajată de semnalele de progres în recentele negocieri de la Geneva, Casa Albă ar dori ca senatorii să amâne măcar noile sancțiuni împotriva Teheranului.

La Londra a început procesul celor doi indivizi acuzați de uciderea unui soldat britanic într-un posibil atac terorist motivat islamic. Michael Adebolajo (28 de ani) și Michael Adebowale (22 de ani) au fost răniți de polițiști și arestați după atacul lor de la 22 mai asupra lui Lee Rigby. În timpul audierii de astăzi de la tribunalul Old Bailey din Londra zeci de activiști au demonstrat în fața clădirii împotriva fundamentalismului islamic. Acuzații au negat atât că l-au ucis pe Rigby cât și învinuirea că ar fi plănuit uciderea unui polițist înaintea atacului din mai.