Partidele din alianţa de guvernare organizază duminică, la Chișinău, un miting pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, miting gândit nu numai ca o demonstraţie de unitate în interiorul ţării, dar şi ca un mesaj adresat Uniunii Europene, înainte de summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, la care Moldova va parafa Acordul de asociere şi de liber schimb cu UE. Opoziţia a criticat inițiativa drept un gest de propagandă şi a cerut un referendum despre alternativa la UE, Uniunea vamală, controlată de Rusia.

Prima şedinţă în dosarul „Pădurea Domnească” a fost amînată la cererea avocaţilor inculpaţilor. Următoarea şedinţă, la judecătoria din Făleşti, a fost stabilită pentru 6 noiembrie, relatează IPN.
În decembrie anul trecut, o persoană a fost omorâtă în cursul unei vânători în Rezervaţia „Pădurea Domnească”. Fostul vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, Gheorghe Creţu, este învinuit de lipsire de viaţă din imprudenţă. În calitate de învinuiţi în acest dosar mai apar fostul director al Agenţiei „Moldsilva”, Ion Lupu, precum şi alte persoane din cadrul agenţiei.

Ucraina a cerut miercuri să deschidă un consulat la Tiraspol, pentru a servi interesele deşinătorilor de paşapoarte ucrainiene de pe malul stâng al Nistrului. Potrivit agenţiei IPN, Chişinăul va explica Ucrainei, cum a făcut-o şi în cazul Rusiei, că nu poate acorda această autorizaţie pentru că nu controlează teritoriul respectiv şi nu poate garanta securitatea diplomaţilor. Şeful Biroului pentru Reintegrare, Gheorghe Balan, a declarat agenţiei IPN că vor fi propuse alternative, cum ar fi Varniţa sau Rezina. Răspunsul oficial va fi dat de Ministerul de exteme.

În Georgia, premierul Bidzina Ivanișvilli l-a propus pe aliatul său, actualul ministru de interne Irakli Garibașvili, drept succesor la conducerea guvernului. Premierul Ivanișvilii se retrage din această funcţie în câteva săptămâni, după ce la 17 noiembrie, preşedintele ales Giorgi Margvelaşvili depune jurământul. Candidatul la funcţia de premier trebuie să fie propus de noul preşedinte şi aprobat de Parlament – ambele etape sunt considerate formalităţi, pentru că alianţa „Visul georgian” al lui Ivanișilli, controlează forul legislativ iar noul preşedinte al ţării este aliatul apropiat al premierului. În acest moment, în Georgia, premierul are cele mai multe prerogative după ultimele amendamente constituţionale care au redus mult din puterea preşedintelui ţării.

Potrivit corespondenţilor Europei Libere/Libertatea, miliţiile Taliban din Pakistan şi-au ales un nou lider în persoana lui Khan Said, cunoscut sub numele de Sajna. Fostul lider a fost ucis vineri într-un atac american cu avioane teleghidate (drone). Ştirea uciderii fostul lider Taliban a fost confirmată de surse din regiunea de graniţa dintre Pakistan si Afganistan, regiune controlată de Talibani. Alegerea noului lider nu este confirmată, reuniunea conducerii Taliban fiind încă în desfăşurare.

În Moldova există peste 47 de mii de întreprinderi mici şi mijlocii, care au avut de suferit de pe urma crizei economice, dar şi a practicilor monopoliste. Din aceste motive, numărul lor stagnează, la fel ca și volumul afacerilor, a declarat Eugen Roşcovan, preşedintele Asociaţiei Micului Business din Moldova, citat de IPN .
Potrivit studiului „Constrângeri majore asupra mediului de afaceri din Moldova”, făcut la solicitarea Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova, peste o treime din oamenii de afaceri susţin că se lovesc de practici monopoliste. De asemenea, 40% din aceştia consideră legislaţia anti-monopol ineficientă, iar 60% consideră că pentru a beneficia de programe guvernamentale de sprijin trebuie să aibă legături politice.

Legea privind finanţele publice locale a fost adoptată de Parlament vineri. Legea dă primăriilor mai multă autonomie financiară, ceea ce nu înseamnă şi mai mulţi bani. Noua lege intră în vigoare doar în ianuarie 2015, iar anul viitor va fi testată în patru raioane. Documentul prevede extinderea autonomiei financiare a autorităţilor publice locale.

Coaliția de guvernare a înaintat în Parlament un proiect de lege care să reducă imunitatea parlamentară, respectiv să faciliteze ridicarea imunităţii. Schimbarea presupune amendarea a doua articole din Constituţie, pentru care este nevoie de cel puţin 67 de voturi. Propunerea guvernamentală este susţinută în acest moment de 50 de parlamentari ai majorităţii.

Rusia ar putea relua, treptat, importul de produse lactate din Lituania, interzise luna trecută de Serviciul federal fitosanitar Rospotrebnadzor. Anunţul a fost făcut de serviciul rus, după o serie de inspecţii în Lituania, dar nu se menţionează nici o dată pentru ridicarea embargoului, precizează Interfax.

Liderul miliţiilor Taliban din Pakistan a fost ucis vineri, se pare într-un atac amerian cu avioane teleghidate (drone), alături de alte patru persoane. Astăzi, relatează surse din serviciile secrete pakistaneze, ar urma să fie ales un nou şef al miliţiilor Taliban, active mai ales în zona de graniţă cu Afganistanul.

Preşedintele american Barack Obama l-a primit la Casa Albă pe premierul irakian Nuri al-Maliki, pe care l-a îndemnat să amendeze legea electorală pentru a permite organizarea de alegeri generale corecte, anul viitor. Al Maliki a declarat, la rândul său, că îşi doreşte o soluţie paşnică a tensiunilor din Irak, dar că pentru moment, reţeaua teroristă al Qaida şi-a intensificat atacurile.

La Naţiunile Unite, Germania şi Brazilia au înaintat un proiect de rezoluţie în care se cere limitarea activităţii de spionaj şi respectarea drepturilor individuale, garantate de legislaţia internaţională. Proiectul va fi discutat luna aceasta.
Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a Statelor Unite este bănuită că a interceptat milioane de convorbiri telefonice şi mesaje electronice în lumea întreaga, inclusiv că a interceptat convorbirile unor lideri politici precum cancelara Germaniei, Angela Merkel, şi preşedinta Braziliei, Dilma Rousseff.

În Grecia, doi membri ai partidului de extrema dreapta „Zorii Aurii” au fost ucişi şi unul rănit, într-un atentat, în faţa sediului partidului, la Atena. În septembrie, un actor cunoscut pentru simpatiile sale de stânga a fost ucis într-un bar. Crima este pusă pe seama unui membru al partidului „Zorii Aurii”. Ulterior, mai mulţi lideri ai partidului de extrema dreaptă au fost reţinuţi, sub acuzaţia de a fi creat o reţea criminală.

Pe aeroportul din Los Angeles, o persoană a deschis focul şi a ucis un membru al forţelor de securitate. Alte persoane au fost rănite. Atacatorul, un tânăr în vârstă de 23 de ani, a fost rănit şi este în arestul poliţiei. Se pare că a acţionat singur, iar motivele sale nu sunt cunoscute.

Parlamentul a aprobat trimiterea a 41 de militari moldoveni în Kosovo, unde vor participa la misiunea internațională de menţinere a păcii. Votul a fost criticat de opoziţia comunistă care a invocat neutralitatea Moldovei, dar şi faptul că Republica Moldova nu a recunoscut independenţa Kosovo. Militari moldoveni au participat deja la o serie de operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii, între care în Irak cu peste 100 de militari.

Şefa diplomaţiei de la Tiraspol, Nina Ştanski, a avertizat că prăpastia economică între cele două maluri ale Nistrului se va adânci, după ce Republica Moldova semnează acordul de Asociere şi Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Aflată în Germania, relatează agenţia Infotag, la conferinţa internaţională despre reglementarea conflictului transnistrean, d-na Ştanski a respins şi propunerea făcută tot în Germania de premierul Iurie Leancă de creare a unui grup internațional de monitorizare a situaţiei din Zona de Securitate.

Edward Snowden, fostul expert al Agenţiei Naţionale de Securitate americane, refugiat în Rusia, a declarat că ar vrea să depună mărturie în faţa congresului american sau al unei comisii a congresului înainte de a depune mărturie în parlamentul german.

Snowden a făcut aceste declarații joi, la Moscova, unde s-a întâlnit cu un lider al partidului ecologist din Germania. Discuţia s-a concentrat pe ancheta lansată de parlamentul german legată de informaţiile că Agenţia Naţională de Securitate, NSA, ar fi ascultat telefonul mobil al cancelarei Angela Merkel. Ancheta se bazează pe documente secrete NSA, făcute publice de Snowden.

Statele Unite cer extrădarea lui Snowden, acuzat de spionaj. Pentru moment, acesta are azil în Rusia. Statele Unite cer expulzarea lui Snowden, după ce a făcut publice o serie de documente care au expus programul global de spionaj al Serviciulu Naţional de Securitate din America.

Pentru prima dată, secretarul de stat american John Kerry a admis că programele de spionaj ale Statelor Unite „au mers uneori, necontrolat, prea departe”. Kerry a ţinut să precizeze că spionajul internaţional este necesar în lupta cu terorismul internaţional şi că metodele folosite s-au dezvoltat „automat”, odată cu tehnologia.

Secretarul de stat a precizat că preşedintele Barack Obama va revizui toate programele de spionaj pentru a se asigura că nu se comit abuzuri.

În Germania, experţii guvernului sunt pregătiţi să discute cu Edward Snowden, fostul colaborator al Serviciului Naţional american de Securitate (NSA), despre bănuielile că telefonul mobil al cancelarei Angela Merkel ar fi fost ascultat de NSA.

Ministrul de interne german a declarat că autorităţile sunt dispuse să analizeze orice materiale pe care Snowden le-ar putea prezenta, legate de acest caz. Ieri, la Moscova, s-a aflat unul din liderii partidului ecologist german care s-a întâlnit cu Edward Snowden. Acesta ar fi declarat că este dispus să răspundă întrebărilor în Germania sau în Rusia, unde are azil temporar. Avocatul său a avertizat însă că va pierde statutul de refugiat dacă pleacă din Rusia.

Statele Unite cer expulzarea lui Snowden, acuzat de spionaj, după ce a făcut publice o serie de documente care au expus programul global de spionaj al Serviciului Naţional de Securitate din America.

Se relatează că avioane de luptă israeliene au lovit ţinte în Siria, deşi Ierusalimul refuză să comenteze aceste informaţii. Se pare că ţinta a fost o bază militară din apropiere de portul Lataki, unde, susţin surse ale opoziţie siriene, ar fi depozitate rachete fabricate în Rusia. Israelul mai este bănuit că a mai lovit o serie de ţinte din Siria, anul acesta, dar nici unul din atacuri nu a fost comentat de Ierusalim.

Compania rusă Rosatom a câştigat contractul pentru prima central nucleară din Iordania. Rosatom va deţine 49 la sută din acţiunile noii centrale, statul iordanian restul. Iordania speră că cele două reactoare vor acoperi, până în 2020, cam 12 la sută din consumul naţional de energie.

Legea privind finanţele publice locale a fost adoptată de parlament în lectură finală. Legea dă primăriilor mai multă autonomie financiară: 75 la sută din banii acumulaţi din impozitarea persoanelor fizice urmează să rămână în bugetul satelor şi comunelor. Raioanele și municipiile vor putea administra 25 şi, respectiv, 45 la sută din veniturile acumulate din impozitele cetăţenilor.

Legea intră în vigoare doar în ianuarie 2015, anul viitor va fi testată în patru raioane. Documentul prevede extinderea autonomiei financiare a autorităţilor publice locale.

Parlamentul a numit-o pe Liliana Catan în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Ea va păstra mandatul până la împlinirea vârstei limită de 65 de ani.

Liliana Catan era judecător la Curtea de Apel Chişinău şi a fost propusă în această funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii.

Coaliţia pentru Guvernare Pro-Europeană propune relaxarea condiţiilor pentru ridicarea imunităţii parlamentare. Liderul fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, a spus că proiectul presupune modificarea articolului 70 – „Incompatibilităţi şi imunităţi”. Din titlu se va exclude cuvântul„imunităţi” şi totodată se va renunţa la aliniatul 3, care prevede că „deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa”.

Totodată, deputaţii propun ca în articolul 71 din Constituţie – „Independenţa opiniilor” - să se adauge cuvântul „public” în sintagma: „deputatul să nu poată fi persecutat sau tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile exprimate (public) în exercitarea mandatului”.

Valeriu Streleț a declarat că proiectul este semnat de 50 de deputați ai coaliţiei de guvernare. Pentru modificarea articolelor din Constituţie este nevoie de votul a minimum 67 de deputaţi.

În prezent, imunitatea parlamentară poate fi ridicată la solicitarea Procuraturii Generale, cu votul majorităţii deputaţilor.

Președintele Parlamentului, Igor Corman, propune deputaților să adopte o declarație în sprijinul integrării europene a Republicii Moldova. Potrivit postului Publika TV, inițiativa nu este sprijinită de comuniști. Dar aceeași sursă spune că Igor Corman ar vrea ca reprezentanții PCRM să fie prezenți alături de ceilalți într-un grup de lucru care ar urma să elaboreze declarația dorită în termen de zece zile. Inițiativa spicherului democrat vine cu puțin timp înaintea marelui miting în favoarea integrării europene pe care puterea vrea să-l țină duminică la Chișinău.