Comitetul pentru afaceri externe din Camera Reprezentanților a Congresului Statelor Unite a propus astăzi adoptarea mai multor rezoluţii, printre care şi una referitoare la trei ţări din Parteneriatul Estic: Ucraina, Moldova şi Georgia. Democratul Eliot Engel a declarat cu această ocazie:

„Sprijinim dreptul Ucrainei, Moldovei şi Georgiei de a-şi exercita drepturile suverane şi de a a-şi adânci colaborarea economică şi politică cu Uniunea Europeană. Cerem tuturor naţiunilor să respecte drepturile acestor ţări de a intra în orice parteneriat doresc. Le cerem tuturor naţiunilor, mai ales Rusiei…”

Alte doua rezoluţii propuse Camerei Reprezentanţilor se referă la convorbirile pe teme nucleare între Iran şi cele şase puteri ale lumii şi la nevoia respectării drepturilor omului de către Iran.

Comisia Europeană a lansat, miercuri, patru proceduri de infringement împotriva României, care nu a transpus legislaţia europeană în cea naţională în domeniul mediului, al mării şi al controalelor importurilor de sare din Ucraina şi Belarus. Aceste proceduri înseamnă că România (ca şi Slovenia, şi Italia) nu au trimis în timp util informaţiile necesare despre aceste domenii Comisiei Europene. În toate cele patru cazuri, Comisia avertizează Bucureştiul că, dacă nu acţionează în termen de două luni, cazurile pot fi înaintate Curţii de Justiţie a UE care poate impune sancţiuni financiare.

În Parlamentul României, în Camera Deputaţilor a fost introdusă o propunere legislativă care susţine dezvoltarea culturală, educaţională, socială şi economică a cetăţenilor moldoveni prin acordarea mai uşoară de vize şi prin înfiinţarea unui oficiu special pentru relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău, oficiu ce ar urma să fie în directă subordine a premierului României. Propunerea legislativă a fost avansată în baza campaniei organizată de Platforma Civică Acţiunea 2012, proiect susţinut de 117 mii de persoane şi de 34 de parlamentari români de la toate partidele. Anunţul referitor la depunerea propunerii legislative a fost făcut de deputatul Bogdan Diaconu, vicepreşedintele comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor României.

Președintele legislativului de la Chișinău, Igor Corman, a avut astăzi o întrevedere cu Vladimir Iakunin, preşedintele S.A. „Căile Ferate ale Rusiei”, care este și președinte al Consiliului pentru transport feroviar al Comunităţii Statelor Independente și participă, în perioada 19 - 20 noiembrie, la reuniunea Consiliului pentru transportul feroviar al CSI.

„În reforma căilor ferate din Republica Moldova ne bazăm atât pe experiența specialiștilor europeni, cât și pe cea a experților ruși. Dezvoltarea cooperării regionale rămâne pentru noi o prioritate, relațiile cu Federația Rusă – la fel”, a declarat Igor Corman, citat de Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova.

„Punctul nostru de vedere comun este că transportul feroviar constituie elementul de bază al infrastructurii și necesită o atenție și o planificare minuțioasă în procesul de reformare”, a spus şi preşedintele „Căilor Ferate ale Rusiei”, Vladimir Iakunin, citat de site-urile moldoveneşti.

Pactul Responsabilităţii Naţionale pentru o Moldovă Europeană a fost semnat de Marian Lupu, preşedinte al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, prim-vicepreşedintele partidului, Dumitru Diacov, preşedintele de onoare şi Igor Corman, vicepreşedinte al democraţilor şi Preşedinte al Parlamentului, informează agenția Moldpres.

Potrivit serviciului de presă al PDM, anunţul a fost făcut astăzi de către Marian Lupu. „Este important ca, prin acţiuni comune, să fie atins scopul comun al Coaliţiei: să asigurăm dezvoltarea europeană şi socială a Republicii Moldova”, a spus Lupu.

Pactul a fost semnat ieri şi de ex-preşedinţii Republicii Moldova Mircea Snegur şi Petru Lucinschi. Pînă în prezent, pactul a fost semnat pe site-ul www.pacteu.com de circa 1800 de persoane.

„Republica Moldova este singura ţară latină de pe continentul european care nu face parte din UE. Uniunea Europeană este locul unde ţara trebuie să se regăsească într-o formă firească, integrarea în UE înseamnă mişcarea înainte, iar cei care propun alte opţiuni propun mişcarea înapoi a ţării”, a spus liderul Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, în cadrul primului Facebook Forum organizat la Chişinău, transmite IPN.

Liderul PLDM a spus că după summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere cu UE, va începe o etapă poate şi mai complicată, doar că moldovenii vor avea în spate experienţă, vor avea susţinere şi perspectivă asigurată.

Preşedintele Parlamentului European, socialistul Martin Schulz a declarat într-un interviu cu postul nostru de radio că se aşteaptă ca Ucraina să decidă abia în ultimul moment dacă semnează sau nu acordul de Asociere şi Liber Schimb cu Uniunea Europeană. El a spus că „nu a pierdut încă speranţa” că acest lucru se va întîmpla şi că politicienii de la Kiev vor rezolva disputa cu Uniunea Europeană despre soarta Iuliei Timoşenko până la summitul de la Vilnius de săptămâna viitoare. Martin Schulz a spus că este conştient de situaţia complicată în care se află preşedintele Viktor Ianukovici „între Moscova şi Uniunea Europeană”.

La Geneva a început astăzi o nouă rundă de convorbiri pe tema programului nuclear iranian între reprezentanții Teheranului şi cei ai celor 6 mari puteri ale lumii. Înaintea rundei de discuţii de astăzi, liderul spiritual suprem al Iranului, ayatolahul Ali Khamenei a declarat, într-o alocuţiune televizată că puterile lumii trebuie să respecte „liniile roşii” impuse de Teheran. Puterile occidentale doresc ca Teheranul să oprească 20% din operaţiile de îmbogăţire a uraniului şi îşi exprimă îngrijorări în legătură cu reactorul nuclear afişat în construcţie la Arak, în vestul Iranului. Occidentul bănuieşte că programul nuclear iranian are o dimensiune militară, ceea ce Teheranul neagă.

Organizaţia Human Rights Watch a dat publicităţii la Kabul un raport în care vorbeşte despre încălcarea drepturilor refugiaţilor afgani de către Iran, care deportează „mii de afgani într-o ţară în care pericolul este real si serios”. Autorităţile iraniene obligă mii de afgani care locuiesc în Iran de ani de zile să se întoarcă în ţara lor. HRW cere Iranului să respecte standardele internaţionale în ceea ce priveşte drepturile refugiaţilor.

Activista pentru dreptul la învățătură pentru fetele din Pakistan, Malala Yousafzai a primit astăzi la Parlamentul European premiul Saharov pentru anul 2013. Malala, care a fost împuşcată în cap de talibani pentru că mergea la şcoala şi încuraja şi alte fete să facă la fel, a declarat că premiul este „o mare onoare” pentru ea şi că o încurajează să îşi continue eforturile. Premiul Saharov este în valoare de 50 000 de euro şi este acordat în onoarea celor care apăra drepturile omului şi libertatea de expresie.

Statele Unite au lăudat Azerbaidjanul şi Armenia pentru prima întâlnire în decurs de doi ani, faţă în faţă a celor doi preşedinţi. Intr-o declaraţie a Departamentului de Stat se arată că întâlnirea de ieri de la Viena „este un pas important pentru reluarea dialogului şi o dovadă că cei doi lideri doresc să pună capăt conflictului legat de Nagorno-Karabah”. Cei doi preşedinţi, Ilham Aliev şi Serj Sarkisian, s-au întâlnit la sediul OSCE, sub auspiciile grupului de la Minsk, ai căror copreşedinţi sunt Franţa, Rusia şi Statele Unite.

Vasile Bumacov, ministrul agriculturii, călătorește astăzi la Moscova pentru discuta cu șefa interimară a serviciului sanitar rus, Ana Popova, despre reluarea exporturilor de vin moldovenesc pe piața rusă. Va fi prima întâlnire a ministrului Bumacov cu noua șefă de la Rospotrebnadzor, după demisia lui Ghennadi Onişenko la expirarea mandatului luna trecută. Rusia a blocat pe 10 septembrie importul băuturilor alcoolice din Republica Moldova pe motiv că ar fi descoperit în câteva loturi substanțe nocive.

Experții ruși de aviație au ajuns la concluzia preliminară că prăbușirea Boeingului 737 la Kazan duminică s-a datorat unei erori a piloților și că aeronava nu avea defecțiuni tehnice.
Comitetul Interstatal de Aviație, care investighează incidentele din CSI, a spus că cei doi piloți au trecut la controlul manual pentru a recâștiga din viteza pierdută la o primă tentativă nereușită de aterizare. Dar aeronava a coborât prea rapid a doua oară, izbindu-se de pistă și ucigând toți cei 50 de oameni aflați la bord.
Presa rusă a relatat însă că piloții ar fi raportat turnului de control că o problemă tehnică i-a împiedicat să aterizeze din prima tentativă. Pilotul secund era de origine din Republica Moldova.

Cel puțin 18 oameni, inclusiv patru copii, au fost uciși de inundații pe insula italiană Sardinia în urma unui ciclon și ploi puternice. Mai mulți oameni au fost dați dispăruți. Râurile au ieșit de albii, inundând case, distrugând poduri și răsturnând mașini. Cel mai grav a fost afectată regiunea orașului Olbia din nord-est, unde apa a ajuns pe alocuri la 3 metri adâncime. Premierul italian Enrico Letta a vorbit despre o „tragedie națională”, a declarat stare de urgență și a anunțat ajutoare imediate de 20 de milioane de euro.

Ministrul georgian de interne Irakli Garibașvili a declarat în fața deputaților la Tbilisi că autoritățile investighează dispariția câtorva sute de oameni în timpul fostei puteri. Garibașvili a vorbit înaintea votului prin care urmează a fi instalat în fruntea guvernului, în locul premierului Bidzina Ivanișvili care s-a retras.
Fostul președinte Mihail Saakașvili și-a încheiat mandatul duminică, cedând locul președintelui nou, Giorgi Margvelașvili din formațiunea de guvernare „Visul Georgian”, care a preluat întreaga putere. Mai multor apropiați ai lui Saakașvili le-au fost deschise dosare penale de când „Visul Georgian” a preluat puterea în octombrie trecut.

Poliția rusă a reținut peste 100 de muncitori la un centru comercial din raionul Liublino în sud-estul Moscovei, spunând că îi verifică dacă se află legal în Rusia sau dacă sunt dați în căutare pentru vreo crimă. Poliția și-a întețit raidurile împotriva imigranților fără acte după uciderea unui tânăr luna trecută în raionul Biriuliovo al Moscovei, pusă pe seama unui suspect azer.
Incidentul cauzase un amplu protest al naționaliștilor ruși, care a degenerat în violențe. Câțiva muncitori din Asia Centrală și Caucaz au fost uciși ulterior în Rusia.

Un val de explozii în capitala irakiană Bagdad a ucis cel puțin 24 de oameni azi dimineață în cartierele șiite. Oficiali ai poliției spun că atacul cel mai violent a avut loc în cartierul Sadria, unde o mașină capcană a sărit în aer lângă o piață în aer liber, ucigând cinci cumpărători și rănind mulți alții.
Irakul se confruntă cu sporirea violențelor încă din luna aprilie, după un raid al forțelor de securitate împotriva unei tabere de protestatari antiguvernamentali sunniți din nordul țării. Națiunile Unite estimează că atacurile care au urmat s-au soldat până acum cu peste 5500 de morți.

Premierul Iurie Leancă se va întâlni cu omologul său rus Dmitri Medvedev în marginea unei reuniuni a șefilor de guvern din CSI, astăzi, la St. Petersburg. Întrevederea bilaterală, confirmată de guvernul moldovean, va avea loc cu numai opt zile înainte de așteptata parafare de către Republica Moldova, la Vilnius, a Acordului de asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană, căruia Rusia i se opune.
Guvernul de la Kiev a anunțat că premierul ucrainean Mikola Azarov va încerca la St. Petersburg să reanimeze un acord de liber schimb în CSI, datând din 2011. În ultimele zile, conducerea ucraineană a dat semnale negative Uniunii Europene în privința intenției de a semna cu aceasta Acordul de asociere și liber schimb la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, de pe 28 și 29 noiembrie.

Ministrul român de externe Titus Corlățean a felicitat autoritățile moldovene pentru raportul pozitiv al Comisiei Europene în vederea liberalizării vizelor. Vorbind marți la Chișinău, Corlățean a spus că România sprijină obiectivul guvernului moldovean de a obține mai repede liberalizarea, care va fi, în cuvintele sale, o decizie politică a Uniuni Europene.
Comisia Europeană a spus vineri că va propune în curând Parlamentului și țărilor membre ale Uniunii Europene să aprobe abolirea vizelor de scurtă ședere pentru cetățenii moldoveni cu pașapoarte biometrice, pentru că Moldova a îndeplinit condițiile tehnice ale unui plan de acțiuni de aproape patru ani.

Directorul institutului IMAS, Doru Petruți, a spus în urma unui nou sondaj de opinie că partidele coaliției de guvernare își revin cu greu în fața opoziției comuniste în urma crizei politice din primăvară. Rezultatele sondajului difuzate marți sugerează că pentru comuniști ar fi votat 35% din alegători, dacă s-ar fi organizat alegeri în ultima lună.
Partidele Liberal-democrat și Democrat, aflate la guvernare, ar fi acumulat împreună cu aproximativ 10% mai puțin, liberalii reformatori din coaliția guvernamentală n-ar fi intrat în Parlament, dar ar fi redus procentul Partidul Liberal din care s-au desprins, când acesta a rămas în opoziție. Peste 24% din alegători ar fi indeciși.

Guvernul a numit-o pe experta anticorupție, Cristina Țărnă directoare adjunctă a Centrului Național Anticorupție.
Experta a declarat portalului Unimedia că propunerea de a prelua funcția i-a fost reîmprospătată cu o săptămână în ură de directorul CNA, Viorel Chetraru. Numirea Cristinei Țărnă, care este una din autorii Strategiei Naționale Anticorupție, a trenat multe luni, timp în care CNA a trecut din subordinea Parlamentului în cea a guvernului, pe fundalul crizei politice din primăvară.

Președinții azer și armean au fost felicitați de Statele Unite pentru întâlnirea lor de marți la Viena, prima în aproape doi ani, la care au discutat despre rezolvarea disputei din Nagorno-Karabakh.
Departamentul de Stat a spus într-o declarație că întâlnirea lui Ilham Aliyev cu Serzh Sarkisian „este un pas important către reluarea dialogului”.
Grupul de la Minsk al Rusiei, Franței și Statelor Unite care mediază rezolvarea conflictului a spus după întrevedere că cei doi președinți au convenit să se întâlnească din nou în viitorul apropiat.

Un tribunal de la St. Petersburg a decis marți să elibereze pe cauțiune nouă activiști ai organizației ecologiste Greenpeace arestați în septembrie pentru protestul lor la o platformă Gazprom din Arctic. Cetățeni străini din opt țări, cei nouă activiști vor fi eliberați la plata a 2 milioane de ruble, aproximativ 61 de mii de dolari pentru fiecare. Tribunalul luase luni o decizie asemănătoare în privința a trei cetățeni ruși.
Alți aproape 20 de participanți la protestul Greeenpeace împotriva exploatării petrolului arctic mai așteaptă în detenție decizia tribunalului.

Puterile internaționale și Iranul reîncep astăzi la Geneva negocierile pe marginea controversatului program nuclear iranian Iran. Convorbirile au scopul ajungerii la o înțelegere pentru suspendarea sau limitarea activităților nucleare ale Iranului în schimbul relaxării sancțiunilor impuse de puterile occidentale, care îl suspectează de încercarea de a construi bomba atomică.
Iranul spune că urmărește doar obiective pașnice. Convorbirile precedente s-au încheiat cu 10 zile în urmă fără vreun acord, chiar dacă s-au purtat atunci la unul dintre cele mai înalte niveluri.

Un tribunal din Sankt Petersburg a acceptat ca încă nouă membri ai organizaţiei Greenpeace să fie eliberaţi pe cauţiune. Pentru fiecare s-a stabilit o cauţiune de 61.300 de dolari. Luni, au fost deja eliberaţi pe cauţiune trei cetăţeni ruşi. Toţi fac parte din grupul de 30 de activişti Greenpeace reţinuţi în septembrie după ce încercaseră să „ocupe” o platformă a concernului Gazprom în semn de protest faţă de exploatarea gazului arctic. Iniţial au fost acuzaţi de piraterie, ceea ce poate aduce pedepse de până la 15 ani închisoare, ulterior acuzaţia s-a schimbat în huliganism, care poate aduce până la şapte ani închisoare.