Se relatează că poliția a folosit gaze lacrimogene împotriva demonstranților care încercau să spargă cordonul de lângă clădirea guvenrului la un mare miting pro-UE în centrul Kievului. Cel puțin 50.000 de oameni au demonstrat astăzi împotriva anunțului de joi al guvernului Ucrainei că suspendă încheierea unui acord de asociere la UE. Forțele de opoziție estimează numărul manifestanților la 100.000. Manifestanții au scandat ”Ucraina e Europa!”, au cerut demisia guvernului și eliberarea din închisoare a fostului premier Iulia Timoșenko.

Oficialii letoni spun că supermarketul din Riga unde au murit cel puțin 54 de oameni după ce s-a prăbușit acoperișul va fi demolat cu echipamente grele. Oficialii cred că în ruine s-ar mai putea afla șapte oameni, dar nu există nicio speranță să fie în viață. Sâmbătă când echipele de salvare cercetau molozul s-a prăbușit încă o porțiune din acoperiș, iar operațiunea a fost întreruptă. Ministerul de interne a spus că din cauza instabilității construcției muncitorii vor folosi începând de astăzi echipamente grele în loc să acționeze manual. Guvernul a publicat lista celor 54 de morți. Printre ei nu se află copii. Președintele țării Andris Berzins a cerut o anchetă rapidă și completă a ceea ce a numit ”uciderea în masă a oamenilor lipsiți de apărare”.

Alegătorii elvețieni au respins la un referendum propunerea de limitare a celor mai mari salarii, care ar fi urmat să fie cel mult de 12 ori mai mari decât salariile cele mai mici din economie. Inițiativa ”1:12” a venit din partea socialiștilor care spun că plafonarea celor mai mari salarii de manageri ar aduce mai multă dreptate socială. Împotriva inițiativei a fost business-ul elvețian, care a argumentat că plafonarea va reduce competitivitatea economiei țării pe plan mondial. Printre oponenții cei mai cunoscuți ai propunerii s-a numărat numără Sepp Blatter, președintele elvețian al FIFA.

Fostul premier georgian Bidzina Ivanișvili a anunțat astăzi la o reuniune a partidului său, Visul Georgian, că renunță la funcția de lider al partidului și pleacă din politică. Potrivit relatării Interfax, el l-a propus pe premierul desemnat Irakli Garibașvili să preia președinția partidului. Luând cuvântul la reuniunea de astăzi premierul Garibașvili a repetat că integrarea euro-atlantică este prioritatea guvernului său. Ca și Moldova, Georgia vrea să parafeze la apropiatul summit de la Vilnius acordul de asociere la UE. Plecarea lui Ivanișvili din politică, venită după alegerea unui nou președinte al țării, era previzibilă. El a spus mereu că nu vrea să fie politician vreme îndelungată, ci doar să ajute temporar la democratizarea țării prin limitarea puterii marelui său rival, fostul președinte Mihail Saakașvili.

Din Egipt se relatează că președintele interimar al țării a semnat o lege despre care apărătorii drepturilor omului spun că limitează mult dreptul cetățenilor la întrunire și la proteste pașnice. Televiziunea de stat a relatat că Adli Mansour a semnat legea care prevede că orice protest va trebui autorizat în prealabil de poliție.

Sute de activiști gay au mărșăluit pe străzile capitalei indiene New Delhi, cerând încetarea discriminării și stigmatizării minorităților sexuale în societatea conservatoare a Indiei. AP relatează că marșul a avut o atmosferă de carnaval, desfășurat în ritmul tobelor indiene. În India o lege moștenită din era colonială care criminaliza homosexualitatea a fost abolită în urmă cu patru ani.

Două persoane au murit într-un incendiu produs astă-noapte într-un depozit de materiale de construcții din sectorul Buiucani al capitalei. Potrivit Publika TV pompierii sosiți la fața locului au spus că incendiul s-a declanșat din cauza unei sobe improvizate. Identitatea celor două victime nu este cunoscută deocamdată. A fost declanșată o anchetă.

Liderii iranieni au salutat acordul la care s-a ajuns la negocierile de la Geneva privind programul nuclear al Teheranului, observând că el permite activitățile nucleare civile, inclusiv îmbogățirea uraniului, sub controlul strict al agenției atomice a Națiunilor Unite. Liderul spiritual al Iranului, aiatolahul Ali Khamenei, a spus astăzi că acordul de la Geneva constituie o ”bază” pentru progrese ulterioare. Acordul a fost salutat la câteva ore după anunțarea lui de către președintele Statelor Unite, Barack Obama și de liderii celorlalte țări participante la negocieri: Franța, Marea Britanie, Rusia, China, Germania. Obama și alți lideri au spus că înțelegerea blochează orice eventuală dorință a iranienilor de a construi arma atomică. Dar premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, exponentul politicii dure față de Iran, a spus că acordul este o ”greșeală istorică”.

Locuitorii din comuna Ucrainca, raionul Căușeni, merg din nou la vot pentru a-și alege primarul în al doilea tur de scrutin. Ei vor avea de ales între liberal-democratul Ion Crivopi, care a obținut la primul tur peste 45% din voturi și comunistul Nicolae Banari, creditat în primul tur cu 31% din voturi.

La Kabul adunarea înțelepților, Loya Jirga, a aprobat un pact de securitate cu Statele Unite. Loya Jirga a făcut de asemenea apel la președintele afgan Hamid Karzai să semneze acordul înaintea sfârșitului anului curent. Karazai a spus joi că semnarea ar putea avea loc abia după alegerile prezidențiale din aprilie anul viitor. Dar spicherului adunării Loya Jirga, Sibghatullah Mojaddedi, a spus secției afgane a postului nostru de radio că președintele nu are dreptul să amâne semnarea unui document despre care Mojaddedi a spus că îndeplinește toate cerințele afganilor. Așa-numitul ”Acord de Securitate Bilateral” ar putea deschide calea staționării a mii de militari americani în Afganistan după retragerea forțelor conduse de NATO la sfârșitul anului curent.

Cunoscuta militantă anti-gay din Duma de Stat a Rusiei, deputata Elena Mizulina, susține că a fost atacată de activiști LGBT la Lepizig, unde participa la o conferință internațională. Potrivit relatării Interfax, Mizulina, care conduce în Dumă Comisia pentru familie, femei și copii, a spus că activiștii ”agresivi” au încercat să obstrucționeze conferința sâmbătă din orașul german și că mai mulți membri ai delegației rusești ar fi fost ”răniți”. Intefax nu dă detalii despre gravitatea presupuselor răni. Mizulina este cunoscută pentru promovarea legii rusești împotriva așa-numitei ”propagande homosexuale”, criticată în multe țări democratice.

Un neo-nazist slovac care consideră NATO organizație teroristă și vrea ieșirea țării din zona euro a câștigat alegerile locale de sâmbătă din regiunea centrală Banska Bystrica. Marian Kotleba a fost șeful unui partid neo-nazist între timp interzis, care a organizata marșuri împotriva romilor și și-a exprimat simpatia pentru statul slovac pro-hitlerist din perioada celui de-al doilea război mondial. Rezultatele alegerilor locale de ieri din Slovacia, publicate astăzi, mai arată că partidul social-democrat al premierului Robert Fico a câștigat în șase din cele opt regiuni ale țării, consolidându-și puterea. Pavol Freso, politician al opoziției de centru-dreapta care a câștigat alegerile în capitala Bratislava, a numit victoria neo-nazistului Kotleba ”o lovitură pentru democrație”.

Alegătorii elvețieni votează astăzi în referendum asupra unei propuneri de limitare a celor mai mari salarii, care ar urma să fie cel mult de 12 ori mai mari decât salariile cele mai mici din economie. Inițiativa ”1:12” vine din partea socialiștilor care spun că plafonarea celor mai mari salarii de manageri va aduce mai multă dreptate socială. Împotriva inițiativei este business-ul elvețian, care argumentează că plafonarea va reduce competitivitatea economiei țării pe plan mondial. Printre oponenții cei mai cunoscuți se numără Sepp Blatter, președintele elvețian al FIFA.

Poliția din orașul rusesc Ekaterinburg, în zona munților Urali, a spus că un kirghiz a murit după ce și-a dat foc într-un parc sâmbătă seară. Poliția nu a dat numele sinucigașului, nici posibilele motive. S-a deschis o anchetă, iar poliția încearcă să afle dacă kirghizul are rude în orașul rusesc.

Poliția britanică spune că suspecții în recent descoperitul caz de sclavie, un bărbat și o femeie de 67 de ani, sunt de origine tanzaniană și indiană și s-au mutat în Marea Britanie în anii 1960. Comandantul de poliție Steve Rodhouse a declarat că două din cele trei femei care ar fi fost ținute în captivitate peste 30 de ani l-au întâlnit pe suspect la Londra „printr-o ideologie politică împărtășită și au trăit împreună într-un fel de colectiv”. Rodhouse nu a dat detalii. Poliția a anunțat joia trecută că le-a eliberat pe cele trei femei: o malaieziană de 69 de ani, o irlandeză de 57 de ani și o britanică de 30 de ani. Suspecții au fost puși în libertate pe cauțiune.

Din Siria se relatează că rebeli islamiști afiliați la Al Qaeda au cucerit principalul câmp petrolifer al țării, blocând aproape integral accesul regimului președintelui Bașar al-Assad la rezervele de petrol. Agenția Reuters spune că anunțul a fost făcut de activiștii antiguvernamentali, iar autoritățile siriene nu l-au comentat. Dacă știrea se confirmă, scrie Reuters, regimul de la Damasc va rămâne aproape total dependent de importul de petrol pentru campania sa militară puternic mecanizată care durează de peste doi ani și jumătate.

Un oficial de rang înalt de la Kremlin a spus că activiștii Greenpeace investigați în urma protestului arctic din septembrie și eliberați săptămâna aceasta pe cauțiune vor putea pleca din Rusia după ce obțin documentele necesare. ”Nimeni nu o să-i oprească”, a spus șeful administrației prezidențiale, Serghei Ivanov, citat de RIA-Novosti. Dar un oficial Greenpeace a spus că oficialii serviciului rusesc de migrație nu vor să elibereze activiștilor vize de tranzit câtă vreme sunt acuzați în instanță. Singurul din cei 30 de activiști care nu a fost eliberat pe cauțiune este australianul Colin Russel, operatorul radio al navei Greenpeace.

Egiptul a anunțat că-l expulzează pe ambasadorul Turciei și a acuzat Ankara că sprijină organizații periculoase pentru statul egiptean, într-o aluzie transparentă la mișcarea Frăția Musulmană a președintelui debarcat Mohamed Morsi. Turcia, care avea legături strânse cu Egiptul cât s-a aflat Morsi la putere, a spus că regretă expulzarea și l-a declarat persona non grata pe ambasadorul egiptean la Ankara. Turcia este una din țările care au criticat cel mai aspru înlăturarea de la putere a lui Morsi, numind evenimentul din vară ”lovitură de stat”.

Într-un discurs la mitingul antiguvernamental din Piața Marii Adunări Naționale din capitală, liderul comunist Vladimir Voronin a acuzat coaliția aflată la guvernare că a sărăcit țara, că este mafiotă și că negociează în taină acordul de asociere la UE. Voronin a reiterat ideea că în loc să se apropie de Uniunea Europeană Moldova trebuie să intre în Uniunea Vamală dominată de Rusia. Unimedia relatează că un grup de fruntași comuniști au cerut să se întâlnească cu premierul Iurie Leancă. Aceeași sursă informează că purtătoarea de cuvânt a premierului, Liliana Vițu, a spus că șeful executivului este gata să răspundă tuturor întrebărilor în parlament, după summitul de săptămâna viitoare de la Vilnius.

Câteva sute de persoane demonstrează în Piața Independenței din Kiev împotriva deciziei guvernului de a suspenda negocierea acordului de asociere la Uniunea Europeană. Ieri au demonstrat în aceeași piață centrală din capitala Ucrainei câteva mii de persoane. Demonstrații de mai mare amploare sunt așteptate pentru duminică în mai multe locuri din centrul Kievului, în organizarea diferitelor partide de opoziție, dar și a uniunii antreprenorilor și a suporterilor echipei naționale de fotbal a Ucrainei.

Secretarul de stat al Statelor Unite, John Kerry, nu va participa la reuniunea din Ucraina a OSCE, a anunțat Departamentul de Stat de al Washington vineri seară, la o zi după ce guvernul ucrainean a abandonat ideea semnării acordului de asociere cu UE. În locul lui Kerry la reuniunea OSCE din decembrie va merge adjuncta sa pentru probleme europene Victoria Nuland. Tot vineri vicepreședintele american Joe Biden l-a contactat telefonic pe președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, comunicându-i dezamăgirea față de îndepărtarea Kievului de obiectivul integrării europene.

La Riga echipele de salvare caută ultimele 10 persoane date dispărute în urma prăbușirii acoperișului unui supermarket joi seară. Bilanțul morților a ajuns la 52. Aproximativ 40 de oameni au fost răniți, 23 dintre ei aflându-se încă în spital. Cauza accidentului, cel mai grav din istoria independentă a Letoniei, încă nu a fost stabilită. Președintele țării baltice, Andris Berzins, a spus că este ”un caz de omucidere” și a promis că vinovații vor fi pedepsiți.

Ombudsmanul rus pentru drepturile omului Vladimir Lukin a spus că ideea consfințirii în constituția țării a rolului special al credinței ortodoxe ar putea duce la război civil. Potrivit Interfax, Lukin i-a numit ”iresponsabili” pe deputații din Duma de Stat care doresc ca religia creștin-ortodoxă să fie înscrisă ca importantă pentru identitatea națională a Rusiei într-un preambul la constituție. Inițiatoarea acestei schimbări este deputata Elena Mizulina, cunoscută mai ales pentru campaniile sale anti-gay sau - în limbajul Kremlinului - împotriva relațiilor sexuale ”netradiționale”.

Partidul comuniștilor a organizat în centrul capitalei un miting de protest împotriva guvernării, căreia îi cere să demisioneze și să convoace alegeri anticipate. Comuniștii vor de asemenea ținerea unui referendum pentru aderarea țării la Uniunea Vamală dominată de Federația Rusă. Potrivit site-ului Unimedia în Piața Marii Adunări Naționale s-au adunat și câteva zeci de persoane care demonstrează împotriva comuniștilor, pentru integrarea europeană. PCRM a dat un ultimatum puterii de a demisiona până la 21 noiembrie, amenințând în caz contrar cu proteste masive.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a spus că UE trebuie să discute cu Federația Rusă ca să se asigure că vecinii estici ai Uniunii nu sunt confruntați cu presiuni de a se alia cu vestul sau cu estul. Remarca lui Merkel, făcută în adresarea ei video săptămânală de sâmbtă, vine după ce Ucraina a anunțat că nu va semna săptămâna viitoare acordul de asociere la UE din cauza presiunilor Moscovei. În remarcile sale de astăzi Angela Merkel a spus că Moscova percepe Parteneriatul Estic ca pe o inițiativă îndreptata împotriva Rusiei, dar a insistat că această persperctivă este incorectă. ”Rusia este partenerul nostru strategic”, a mai spus Merkel.