Văduva liderului palestinian Yasser Arafat spune că testele elvețiene au arătat că soțul ei a fost otrăvit mortal cu poloniu radioactiv în 2004. Suha Arafat a spus astăzi că moartea soțului ei a fost „asasinat politic”. Anul trecut la cererea familiei experții au deschis mormântul lui Arafat de la Ramallah pentru a verifica speculațiile că ar fi fost ucis. Suha Arafat a primit rezultatele anchetei elvețiene astăzi. Ea a spus: „Avem dovezi științifice că a fost ucis”. Suha nu a învinuit pe nimeni anume că i-ar fi otrăvit soțul, spunând că fostul lider al Organizației pentru Eliberarea Palestinei avea mulți adversari. Pe de altă parte, televiziunea Al Jazeera, a informat că în concluziile anchetei elvețienilor se spune că „rezultatele sprijină moderat ideea că moartea a fost consecința otrăvirii cu poloniu-210”. Arafat, care a murit la 75 de ani, a pretins mereu că ar fi supraviețuit unui număr de 40 de tentative de asasinat.

Șeful Comitetului Internațional Olimpic, Thomas Bach, a respins apelurile la boicotarea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci, propusă de unele organizații pentru drepturile omului ca răspuns la legislația și atmosfera anti-gay din Rusia lui Vladimir Putin. Vorbind la sediul din New York al Națiunilor Unite, Bach a spus astăzi că orice boicot „contrazice fundamental spiritul sportiv”. Șeful CIO a făcut această remarcă cu ocazia depunerii de către Rusia a unui proiect de rezoluție pentru declararea unui armistițiu „tradițional și simbolic” pe durata Jocurilor Olimpice și Paralimpice de Iarnă de la Soci, programate pentru lunile februarie și martie.

Se relatează că liderul asociației „Moldova Mea”, Fiodor Ghelici, bănuit de trafic de persoane, va sta 30 de zile în arest la domiciliu, începând din 10 noiembrie. Decizia a fost luată astăzi de Judecătoria sectorului Râșcani din capitală. Ghelici se află acum în izolator. El a fost arestat luna trecută în urma unei percheziții acasă și la birou.

Procurorii pentru crimă organizată și poliția de frontieră îl bănuiesc că racola oameni și îi forța să cerșească în Rusia. Fostul om de afaceri, care a devenit politician și a candidat la alegerile din 2009 pe listele PLDM, se află astăzi în conflict cu guvernarea liberal-democrată și spune că acuzațiile ar fi motivate politic.

În România mii de dascăli au demonstrat astăzi la București cerând salarii mai bune și încetarea amestecului politicii în sistemul de învățământ. Demonstranții au cerut guvernului să mărească cheltuielile pentru educație la 6% din Produsul Intern Brut, adică mai mult decât dublul proporției de 2,5% din prezent. Sindicaliștii români spun că media în UE este de 5%. Sindicaliștii au cerut de asemenea ca directorii instituțiilor de învățământ să fie numiți pe merit, nu pe criterii politice. Potrivit AP, un profesor începător în România are salariul lunar de 700 de lei, sau 217 dolari, mai puțin de jumătate din salariul mediu pe economie.

Rusia a introdus la Adunarea Generală ONU o rezoluție în care propune un armistițiu tradițional, simbolic, în timpul Jocurilor Olimpice și Paralimpice de Iarnă de la Soci. Rezoluția urmează să fie aprobată în cursul serii de astăzi. Jocurile Olimpice vor avea loc în perioada 7-23 februarie, iar cele paralimpice între 7 și 16 martie. AP notează că în trecut asemenea rezoluții olimpice au avut impact neglijabil asupra conflictelor armate. Rusia și Georgia au purtat un scurt război chiar în timpul Jocurilor Olimpice de Vară de la Beijing din 2008.

Soțul Nadejdei Tolokonnikova, membră întemnițată a grupului Pussy Riot, s-a plâns că nu poate comunica cu ea de peste două săptămâni, pe fondul transferului ei la altă închisoare. Tolokonnikova ispășește o pedeapsă de doi ani pentru huliganism din cauza protestului înscenat de Pussy Riot în principala catedrală ortodoxă din Moscova la începutul anului trecut. Piotr Verzilov, soțul Tolokonnikovei, a spus astăzi agenției Associated Press că nu a mai primit nicio veste de la ea de 17 zile și că autoritățile au făcut „tot posibilul” pentru a o împiedica să comunice. Autoritățile ruse au spus că Tolokonnikova este transferată la altă închisoare după ce s-a plâns de condițiile din colonia penitenciară unde a început ispășirea pedepsei.

În Tadjikistan au avut loc astăzi alegeri prezidențiale pe care toată lumea se așteaptă să le câștige președintele în exercițiu, Emomali Rahmon, care conduce țara de 21 de ani și va avea probabil al patrulea mandat. Rezultatele preliminare ar putea fi anunțate mâine, joi. Autoritățile fostei republici sovietice din Asia Centrală, una din cele mai sărace țări din regiune, spun că au participat la vot peste 80% din cetățenii cu drept de vot. Rahmon, care are 61 de ani, a concurat cu cinci candidați care adesea l-au ridicat în slăvi în campaniile lor electorale. Activistei pentru drepturile omului Oinihol Bobonazarova nu i s-a permis să înregistreze în cursă pentru că nu ar fi reușit să adune suficiente semnături de sprijin.

Un american care a deturnat un avion spre Cuba în urmă cu 30 de ani se află în drum spre patrie, unde va fi judecat. William Potts, de 56 de ani, ar putea fi condamnat în Statele Unite la 20 de ani de închisoare pentru piraterie aeriană. Potts, membru al grupării militante afro-americane Panterele Negre, a deturnat în 1984 avionul de pasageri cu 56 de oameni la bord spre Cuba comunistă, așteptându-se să fie bine primit. Dar a fost arestat și condamnat la 13 ani de închisoare. Potts spune acum că urmărește închiderea dosarului și se așteaptă la clemență din partea justiției americane. Se crede că în Cuba se află cel puțin zece membri ai grupării Panterele Negre care au deturnat avioane.

Câteva zeci de persoane au cerut astăzi din nou în fața guvernului demiterea ministrului apărării, Vitalie Marinuța, în urma unor decese în rândul militarilor în termen. Protestul a fost organizat de asociația „Mamele ostașilor”, care au cerut demiterea lui Marinuța și în urmă cu o săptămână. Pe pancartele purtate astăzi se putea citi: „Marinuța – afară!”, „Moartea copiilor noștri e pe conștiința lui Marinuța” și altele. Site-ul tribuna.md scrie că ministrul apărării a scris pe contul său de Facebook că asociația „Mamele ostașilor” este o simplă marionetă a unor forțe politice, pe care nu le-a numit.

Un sondaj de opinie arată că 42% din moldoveni ar dori aderarea la Uniunea Europeană, dar 38% ar prefera Uniunea Eurasiatică. Sondajul realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova mai arată că majoritatea moldovenilor (52%) doresc semnarea acordului de asociere la UE, iar o majoritate și mai mare (64%) s-ar bucura să poată călători în Europa fără vize. 58% din moldoveni cred că viața lor ar fi mai bună dacă țara ar adera la UE, iar 23% cred că situația s-ar înrăutăți. Sondajul de opinie mai arată printre altele că pe scena politică preferințele moldovenilor sunt în linii mari neschimbate: comuniștii rămân cel mai popular partid individual, iar șeful lor, Vladimir Voronin, este politicianul care se bucură de cea mai mare încredere.

Comisia juridică din parlament a avizat pozitiv mai multe legi anti-corupție propuse de ministrul justiției, Oleg Efrim. Schimbările propuse de Efrim se referă la răspunderea disciplinară a judecătorilor, testarea la poligraf a conadidaților la funcția de judecător și procuror. Efrim mai propune printre altele posibilitatea confiscării averilor agonisite în mod ilicit. Guvernul spune că aceste legi noi, și altele, au ca scop reforma justitției, de care Moldova are nevoie inclusiv în perspectiva încheierii Acordului de Asociere la UE. Pachetul de legi anti-corupție urmează să fie discutat în regim prioritar într-una din ședințele următoare ale parlamentului.

Grecia a promis să urgenteze liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni, după ce va prelua de la 1 ianuarie președinția rotativă a UE. Potrivit serviciului de presă al președinției moldovene, promisiunea a fost făcută de noul ambasador elen în Moldova cu sediul la Kiev, Vassilis Papadopoulos, care i-a prezentat astăzi scrisorile de acreditare președintelui Nicolae Timofti, la Chișinău. În comunicatul președinției se mai spune că diplomatul elen a încurajat ambiția Republicii Moldova de a semna cât mai curând Acordul de Asociere la UE.

Autoritățile electorale din Kosovo au anunțat că au decis să anuleze și să repete votul din orașul divizat Mitrovița, unde alegerile locale de duminică au fost întrerupte de radicalii sârbi. Comisia Electorală Centrală cu sediul la Priștina a spus că rezultatele de la trei secții de votare din partea sârbească a orașului divizat au fost anulate datorită deteriorării urnelor de votare. Data repetării votului urmează să fie stabilită curând. Violențele electorale de la Mitrovița au fost condamnate de organizațiile internaționale, dar și de autoritățile Serbiei, aflate într-un efort de normalizare a relațiilor cu kosovarii pe fondul aspirațiilor Serbiei de a adera la UE.

Un oficial rus de rang înalt a spus că Rusia este gata să găzduiască discuții informale între guvernul sirian și opoziție în pregătirea unei posibile conferințe de pace. Viceministrul rus de externe, Mihail Bogdanov, a spus că discuțiile ar fi preliminare și nu ar duce neapărat la vreun acord. Diplomatul rus a făcut declarația după ce a discutat miercuri la Geneva cu reprezentanții opoziției siriene. Bodganov a spus că eventuala întâlnire din Rusia ar avea ca scop crearea „atmosferei” necesare viitorului dialog. El a mai spus că unii membri ai opoziției siriene au căzut deja de acord să meargă la Moscova, dar nu a dat detalii. Opoziția siriană rămâne puternic divizată în privința participării la eventuala conferință de pace. Ținerea ei, probabil la Geneva, a fost inițiată de Rusia și Statele Unite, dar încă nu a fost stabilită vreo dată.

O bombă a explodat astăzi în capitala siriană Damasc, omorând cel puțin opt oameni și rănind 50, relatează presa siriană de stat. Agenția oficială de știri SANA a spus că explozia s-a produs la prânz, în apropierea pieței centrale Hijaz, și că de vină ar fi „teroriștii”, cuvântul folosit de guvernul președintelui Bașar al-Assad pentru a numi forțele de opoziție. Într-un al doilea incident petrecut astăzi, un număr neprecizat de persoane au fost rănite în orașul Sweidah, la sud-est de Damasc.

Autoritățile armene au început să investigheze ciocnirile de ieri de la Erevan dintre poliție și naționaliști. Ministerul de interne a spus că liderul unui partid naționalist, Shant Harutiunian, fiul lui și 18 suporteri sunt încă în arest și au fost acuzați de violență împotriva autorităților și daune aduse proprietății. Naționaliștii au încercat marți să ia cu asalt palatul prezidențial spunând că țara are nevoie de o revoluție. Poliția spune că a găsit asupra unora dintre demonstranți bâte și bombe de fabricație artizanală.

O alianță de militanți pentru dreptul la viață privată, avocați și jurnaliști vrea să dea în judecată guvernul Olandei pentru legăturile sale cu servicii de informații străine. Potrivit AP, alianța a anunțat astăzi că va cere Tribunalului din Haga să interzică guvernului folosirea informațiilor culese de agenții străine prin metode de interceptare contrare legilor Olandei. Anunțul vine după dezvăluirile că serviciile de informații olandeze, ca și multe altele, ar fi făcut schimb de informații cu Agenția Națională de Securitate (NSA) din Statele Unite. Ministrul de interne olandez, Ronald Palsterk, a recunoscut existența acestor legături după ce a confirmat că într-o singură lună a anului trecut NSA a colectat informații despre aproape două milioane de convorbiri telefonice olandeze. Cazul ar urma să fie examinat de tribunal la 27 noiembrie.

Democratul Bill de Blasio a devenit noul primar al New Yorkului, învingându-l detașat la alegerile de marți pe fostul șef al companiei metropolitane de transport, republicanul Joe Lhota. De Blasio a promis să reducă în mare metropolă americană diferențele dintre bogați și săraci mărind impozitele celor mai prosperi new-yorkezi pentru realizarea unor proiecte sociale pentru toți. De Blasio, care are 52 de ani, va prelua oficial postul de primar al New Yorkului la 1 ianuarie de la miliardarul Michael Bloomberg, catre a ocupat funcția o perioadă-record de 12 ani.

Primul ministru Iurie Leancă s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, Victor Ianukovici, și premierul ucrainean, Mikola Azarov, în timpul unei vizite de câteva ore, ieri la Kiev. Potrivit guvernului moldovean, agenda discuțiilor a cuprins cooperarea economică și energetică, procesul de reglementare a conflictului transnistrean, cel de demarcare a frontierei și agenda proeuropeană a ambelor țări înainte de summit-ul Parteneriatului Estic de la sfârșitul lunii, la Vilnius. Ucraina ar putea să semneze, iar Republica Moldova să parafeze la Vilnius acordurile de asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană.

Ministrul Sanatatii, Andrei Usatâi a declarat pentru Europa Liberă că în zilele următoare clădirile Spitalului de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă” şi ale celui de Traumatologie şi Ortopedie vor fi scoase din lista de privatizări a Guvernului.
Decizia guvernului de a privatiza cladirile si terenurile aferente a fost deja contestata, luni, de Partidul Liberal la Curtea Constitutionala, pentru ca cele doua cladiri sunt monumente istorice. In interviul cu Europa Libera, Ministrul Sanatatii a explicat si rationamentul care a stat in spatele deciziei initiale a guvernului de a pune cele doua spitale pe lista privatizarilor: „Este o iniţiativă bună, care prevede îmbunătăţirea baza tehnico-materială a ambelor spitale. Adică, viitorul antreprenor sau partener privat este obligat conform condiţiei unei legi speciale adoptate în 2007 să construiască două spitale, unul „Toma Ciorbă” şi altul de Traumatologie. Ce e rău în faptul că vrei să obţii un spital nou dotat cu tehnologii moderne?”

Ministrul suedez de externe, Carl Bildt a declarat Europei Libere că nu este sigur dacă Ucraina va putea semna acordul de asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană luna aceasta la Vilnius din cauza trenării chestiunii Timoșenko. In acelasi interviu, ministrul suedez de externe a spus ca este prea devreme sa se vorbeasca acum despre posibilitatea ca la summitul din 2015, de la Riga al Parteneriatului Estic unele din ţările acestui program sa devină ţări candidate la aderare, dar ceea ce Uniunea Europeana ar trebui să faca intre summitul de luna viitoare la Vilnius si cel din 2015, este sa ia in considerare „pasii următori ce ar trebui făcuţi in termenii integrarii economice cu ţările care vor si care care vor fi capabile sa o faca”.

România şi-a reconfirmat sprijinul pentru cursul de integrare europeană al Moldovei. Oficiali de la Bucureşti şi de la Chişinău, au semnat, la reuniunea Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, o declaraţie comună in care se arată disponibilitatea Romaniei de a ajuta Moldova şi in viitor. „Pe noi nu a avut cine să ne ajute, am învăţat singuri, pe dumneavoastră vă vom ajuta noi", a declarat copreşedintele Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, Florin Constantinescu citat de Publika.md. Membrii celor două delegaţii au discutat şi despre mai multe proiecte comune din domeniile economic, energetic, al educaţiei.

UE a decis să aloce patru milioane de euro pentru proiecte de cooperare derulate de organizaţiile moldoveneşti împreună cu cele ucrainene din regiunile Cernăuţi, Viniţa şi Odesa. Sunt eligibile autorităţile centrale şi locale, şcoli, universităţi, spitale ONG-uri. Excepţie fac partidele politice, organizaţiile religioase şi societăţile comerciale. Aplicaţiile trebuie să vizeze dezvoltarea social-economică a regiunii, soluţionarea problemelor comune precum mediul, ocuparea forţei de muncă ş.a. şi sprijinirea problemelor comune care vizează comunicarea transfrontalieră şi contactele personale. Finanţarea minimă alocată va fi de 20.000 de euro şi nu va depăşi plafonul maxim de 200.000. De asemenea, 10% din grant trebuie să constituie contribuţia beneficiarilor, care poate fi know-how, echipament tehnic, expertiză etc, informează site-ul ziarului Adevarul.

In capitala Armeniei, la Erevan au avut loc ciocniri intre poliţie si un grup de naţionalişti care au incercat sa ajungă la reşedinţa prezidenţiala. 37 de protestatari au fost reţinuţi. Liderul partidului care a organizat protestul, Şant Harutiunian, a declarat că vrea să organizeze „o revoluţie” şi să arunce in aer palatul prezidenţial. Harutiunian a fost si el arestat de politie. In ciocniri nouă oameni au fost răniți și duşi la spital: opt polişti si un tinar de 16 ani. Principalul bulevard al Erevanului este incercuit de cordoane de poliţie.

Negociatorul Iranului in problema programului nuclear al Teheranului a declarat că ar putea să se ajungă la o schiţă de inţelegere cu reprezentanţii puterilor occidentale chiar in aceasta săptamina. Ministrul iranian de externe Javad Zarif s-a intilnit la Paris cu omologul sau francez Laureant Fabius. Inilnirea a avut loc cu două zile inainte de o noua runda de convorbiri intre reprezentantii Teheranului si cei ai puterilor occidentale: Statele Unite, Rusia, China, Franta , Marea Britanie si Germania. Intr-o declaraţie la canalul de televiziune France 24, Zarif a spus ca Teheranul şi-ar putea folosi influenţa pentru ca forţele străine din Siria sa se retraga din acea ţară. Un deputat iranian a recunoscut ca in Siria se afla „sute“ de luptatori iranieni care participă in luptele cu forţele preşedintelui Bashar al-Assad.