Primăria capitalei a decis suspendarea temporară a lucrărilor la un nou centru comercial în sectorul Ciocana după ce locatarii din zonă s-au luat la bătaie cu muncitorii care îngrădeau viitorul șantier. Potrivit unui comunicat de presă de la primărie, primarul Dorin Chirtoacă a cerut verificarea suplimentară a actelor de proiect. ProTV relatează că un reprezentant al firmei care urma să construiască centrul comercial și de agrement din strada Milescu-Spătaru, Vitalie Verejan, a spus că achiziționarea lotului de teren a fost în regulă, ca și documentația proiectului. Locatarii blocurilor din preajmă spun că firma nu are actele necesare construcției.

Principalul partid de opoziție din Grecia, formațiunea socialistă Syriza, a inițiat un vot de neîncredere în guvern după evacuarea forțată a sediului fostei radioteleviziuni publice ERT, unde cam 50 de jurnaliști protestau de aproape cinci luni împotriva închiderii postului. Potrivit DPA, votul de neîncredere ar urma să aibă loc chiar săptămâna aceasta. Guvernul elen a decis să închidă ERT la 11 iunie, concediind toți cei 2700 angajați, cu promisiunea că vor putea candida la slujbe noi într-o instituție reformată. De atunci, unii jurnaliști au ocupat studiourile din clădirea radioteleviziunii, transmițând în continuare emisiuni mai ales pe internet, până ce au fost evacuați astăzi în zori.

Șeful negociatorilor iranieni a spus că o propunere a Teheranului legată de programul său nuclear ar fi fost acceptată la Geneva de puterile globale. Potrivit lui Abbas Araghchi, citat de televiziunea iraniană de stat, Teheranul s-a oferit să limiteze anumite activități atomice în schimbul relaxării unor sancțiuni internaționale. Negociatorii internaționali au refuzat să comenteze această declarație. Tot de la Geneva s-a relatat că diplomații iranieni și americani au avut o întrevedere „substanțială și serioasă” pe marginea negocierilor în format 5+1. Iar la Casa Albă purtătorul de cuvânt Jay Carney a spus că puterile globale promovează un proiect de acord în baza căruia unele sancțiuni împotriva Iranului ar putea fi relaxate în mod „limitat”, dacă Iranul oprește sau chiar „reversează” unele activități nucleare.

Rusia a anunțat că unii din activiștii Greenpeace arestați în timpul unui protest anti-Gazprom în apele arctice ar putea primi acuzații suplimentare. Cei 30 fuseseră acuzați inițial de piraterie, apoi doar de huliganism. Dar acum șeful unei structuri investigative subordonate Kremlinului, Vladimir Markin, a spus că unii din suspecți vor fi acuzați și că au opus rezistență la arestare, ceea ce le-ar putea aduce pedepse suplimentare de până la cinci ani de închisoare. Markin a făcut precizarea într-un intrerviu cu site-ul de știri gazeta.ru. Greenpeace insistă că protestul ecologist a fost pașnic, iar guvernul Olandei, al cărei steag îl arbora nava ecologiștilor, a dat Rusia în judecată la un tribunal maritim.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin a spus că a cerut Parlamentului să aprobe o lege care să promoveze folosirea imnului național și a steagului Rusiei ca mijloace de creștere a patriotismului în rândul tinerilor. Putin nu a dat detalii despre conținutul legii. Agenția Reuter observă că apelul lui Putin, făcut astăzi la reședința sa de lângă Moscova, unde a primit mai mulți profesori universitari de drept, vine la scurt timp după marșurile naționaliste de la începutul săptămânii, pe fondul ostilității sporite a societății ruse față de migranți. Aceeași sursă spune că Putin a criticat astăzi folosirea cuvintelor străine în limba rusă, spunând că aceia care abuzează de ele dau dovadă de lipsă de profesionalism și „slăbiciune”.

Șefii serviciilor de informații britanice au fost audiați public în parlament pentru prima oară pe fondul dezbaterilor privind metodele de supraveghere dezvăluite de Edward Snowden. Andrew Parker și John Sawers, care conduc Agenția britanică de securitate internă MI5 și respectiv Serviciul de informații externe MI6, au venit în Parlament cu Iain Lobban, directorul Agenției de supraveghere electronică GCHQ, pentru a răspunde întrebărilor comisiei pentru servicii de informații și securitate din parlament. În premieră, apariția publică a șefilor serviciilor de securitate britanice a fost televizată în direct, ce-i drept însă cu o mică întârziere. AFP scrie că șefii spionajului britanic l-au criticat aspru pe Snowden pentru că cu dezvăluirile sale ar fi ajutat dușmanii democrației, inclusiv teroriștii.

Ministrul de externe al Iranului, Javad Zarif, a spus că Iranul și șase puteri mondiale au făcut unele progrese la negocieri „dure” pe tema programului nuclear al Teheranului. Zarif, care este și șeful negociatorilor iranieni, a făcut declarația după prima rundă de noi discuții purtate la Geneva cu Statele Unite, Rusia, Franța, Marea Britanie, China și Germania. Puterile globale speră să ajungă la un așa-numit „acord de primă treaptă”, care să înlăture măcar în parte îngrijorările legate de cercetările nucleare iraniene. Michael Mann, purtătorul de cuvânt al șefei politicii externe UE Catherine Ashton, a spus că sesiunea de discuții de joi dimineață a fost „bună”, dar a refuzat să dea detalii.

Activiștii pentru drepturile LGBT din Grecia au salutat un verdict al Curții Europene a Drepturilor Omului care condamnă excluderea cuplurilor de același sex dintr-o lege a partneriatului civil introdusă în Grecia în 2008. O comisie de judecători CEDO a decis astăzi că legislația elenă este discriminatorie și a obligat statul să plătească reclamanților câte 5000 de euro și costuri de judecată. Parteneriatele civile sunt preferate în Grecia de cuplurile care nu doresc să se căsătorească, dar vor anumite drepturi conjugale. Grigoris Vallianatos, un proeminent activist LGBT, a spus că decizia CEDO este „un moment de cotitură” pentru gay-ii din Grecia și cea mai importantă victoria a lor în ultimii 30 de ani. Grecia este alături de Italia singura din membrele „vechi” ale UE care nu oferă niciun fel de recunoaștere cuplurilor de același sex.

Statele Unite au condamnat partidul ungar de extremă-dreaptă Jobbik pentru recenta dezvelire a unei statui a liderului Ungariei pro-hitleriste, Miklos Horthy. Într-o declarație citată de Reuter, ambasada Statelor Unite la Budapesta spune că participanții la ceremonia de duminică de la Budapesta „și-au promovat nu doar propria intoleranță, ci și o imagine profund negativă a Ungariei”. Dezvelirea statuii lui Horthy a fost condamnată și de Congresul Mondial Evreiesc. Săptămâna aceasta președintele lui Ronald Lauder a spus că a onora un asemenea personaj este „un travesti istoric”. Partidul Jobbik este al treilea din Parlamentul Ungariei. Sondajele de opinie arată că are șanse să câștige 8-9% din voturi la următoarele alegeri, din primăvara anului viitor.

Partidul comuniștilor și-a repetat cererea ca guvernul să demisioneze, să fie organizate alegeri anticipate și să se țină un referendum pentru aderarea la Uniunea Vamală dominată de Rusia. Într-un comunicat de presă postat pe site-ul său de internet, PCRM fixează termenul de 21 noiembrie pentru demisia guvernului și spune că în cazul neîmplinirii condițiilor lor își vor chema susținătorii să se adune îndată la Chișinău „pentru a obține în orice condiții realizarea cerințelor... prin metode pașnice”. Termenul de 21 noiembrie menționat de comuniști este cu o săptămână înaintea summitului de la Vilnius, la care Moldova vrea să inițializeze un acord de asociere la UE.

După guvern, și diaspora moldoveană vrea să organizeze manifestări de stradă pentru integrarea europeană. Potrivit agenției IPN, liderii comunităților de moldoveni din Occident vor să țină înaintea summitului de la Vilnius mitinguri la care să ceară țărilor-gazdă să susțină politicile pro-europene ale Moldovei. Inițiativa vine după ce duminică guvernarea de la Chișinău a adunat în centrul capitalei o mulțime estimată de poliție la 117.000 de oameni, ca să arate cât sprijin popular are opțiunea pro-europeană a Moldovei. Țările unde ar putea avea loc demonstrații pro-europene ale disaporei moldovene sunt: Franța, Italia, Belgia, Marea Britanie, Canada și Statele Unite.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a decis că Moldova trebuie să reia transmisiunile postului public de televiziune din România, întrerupte în 2007, pe vremea guvernării comuniste. Verdictul de astăzi al instanței cu sediul la Strasbourg, care a aprobat o înțelegere amiabilă între București și Chișinău, a fost salutat de Ministerul de externe al României. În baza înțelegerii, programele televiziunii publice din România ar urma să fie retransmise obligatoriu de operatorii de televiziune prin cablu din Moldova cel mai târziu peste 30 de zile. Ulterior, emisiunile vor fi preluate în Moldova și în alte forme, inclusiv în televiziunea digitală, după introducerea ei în 2015.

Savanții elvețieni spun că răposatul lider palestinian Yasser Arafat a îngurgitat poloniu radioactiv, cel mai probabil ca victimă a unei otrăviri deliberate. Experții care au examinat rămășițele lui Arafat au spus astăzi că nu pot nici confirma, nici infirma că el a murit din cauza poloniului. Dar aceiași savanți au spus că o asemenea cantitate de poloniu, cum a fost cea găsită în mostre, nu avea cum să ajungă în organism pe cale naturală. Speculațiile că Arafat a fost otrăvit au început să apară încă de la moartea sa într-un spital militar francez în 2004. Ieri văduva lui Arafat a spus că soțul ei a fost victima unui „asasinat politic”, dar nu acuzat pe nimeni în special. Israelul a negat în mod repetat că ar fi încercat să-l asasineze.

Secretarul de stat al Statelor Unite, John Kerry, a spus că s-au făcut „progrese semnificative” în direcția unui acord între Israel și palestinieni. Kerry a făcut declarația astăzi după sosirea în capitala Iordaniei, Amman. El a mai spus că atât liderii israelieni, cât și cei palestinieni sunt în favoarea discuțiilor de pace, în ciuda unor „momente” tensionate. Kerry urmează să se întâlnească la Amman cu regele iordanian Abdullah și cu președintele autorității palestiniene, Mahmud Abbas. Ieri Kerry s-a întâlnit separat cu Abbas și cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, îndemnându-i să accepte „compromisuri reale”. Tensiunile din Orientul Mijlociu au crescut după ce Israelul a anunțat recent construcția a 3.500 de apartamente pentru evrei în Ierusalimul de est, predominant arab.

Curtea Europeană de Justiție a decis că homosexualitatea poate fi motiv de azil politic în UE. Verdictul a fost pronunțat în cazurile a trei bărbați africani care ceruseră statut de refugiat în Olanda de teamă că în țările lor vor fi persecutați din cauza orientării sexuale. Cererile lor fuseseră respinse de autoritățile olandeze. Într-un apel ulterior, ministerul olandez de externe spunea că solicitanții ar putea da dovadă de „reținere” în țările lor de origine ca să scape de persecuție. Dar Curtea Europeană de Justiție a spus în verdictul de astăzi că „orientarea sexuală este un aspect așa de important al identității umane încât nimeni nu ar trebui să fie forțat să renunțe la ea.” Cele trei dosare au fost trimise înapoi autorităților olandeze. Deciziile Curții Europene de Justiție se aplică în toate țările UE.

Deputaţi comunişti şi simpatizanţi ai Partidului Comuniştilor au marcat 7 noiembrie, ziua revolutiei bolsevice, la monumentul lui Lenin din Chisinau. Deputatii comunisti au citit o declaratie in care cer guvernului sa demisioneze pin ape 21 noiembrie / inainte de summitul Parteneriatului Estic de la Vinius. Daca nu se organizeaza alegeri anticipate, PCRM ameninta din nou cu proteste de amploare in toata tara.

Actuala rundă de negocieri privind programul nuclear al Iranului ar putea stabili principiile de baza ale unui acord, crede ministrul de externe Iranian Javad Zarif. Zarif a facut aceasta declaratie la Geneva, inainte de inceperea negocierilor, la care Iranul spera sa obtina ridicarea unor sanctiuni economice international. In schimb, asa numitul grup al celor 6, format din tarile member permanente ale Consiliului de Securitate, plus Germania, vor ca Iranul sa-si limiteze programul de imbogatire a uraniului. Programul nuclear Iranian este banuit de a avea si o component militara.

Organizatia pentru Eliberarea Palestinei, PLO, a cerut deschiderea unei anchete internationale legata de decesul fostului sau lider Yasser Arafat, Miercuri, vaduva lui Arafat a declarant ca potrivit expertilor elvetieni, care au examinat ramasitele sotului sau, se pare ca acesta ar fi fost otravit cu polonium radioactiv. Specualtii ca Arafat ar fi fost asasinat au aparut imediat dupa decesul acestuia in 2004, intr-un spital militar francez. Mormantul lui Arafat de la Ramallah a fost deschis anul trecut, la cererea familiei.

Ministrul de externe francez Laurent Fabius a declarat ca este plauzibila teoria ca cei doi jurnalisti francezi, rapiti si ucisi simbata in Mali, au fost victimele unei retele teroriste legata de Al-Qaida. Asa numita organizatie Al-Qaida din Magrebul Islamic si-a asumat responsabilitatea pentru asasinat.

Observatorii OSCE la alegerile prezidentiale de miercuri din Tadjikistan au declarant ca electoratul nu a avut o alegere reala. Presedintele in exercitiu, Emomali Rahmon a cistigat, cu peste 80 la suta din voturi, al patrulea mandate consecutiv. Rahmon s-a confruntat cu cinci contra candidate, toti considerati aliati ai presedintelui. Singurul sau contracandidat plauzibil nu a avut dreptul sa participle.

Parlamentul ucrainean reia dezbaterile pe marginea a patru proiecte de lege care permit detinutilor sa fie tratati medical in străinatate. Daca proiectele sunt aprobate, fostul premier Iulia Timoseko va putea pleca la tratament in Germania iar Ucraina va putea semna la Vislnius, acordul de asociere la Uniunea Europeana. Doamna Tomosenko sufera de probleme acute de spate. Ea ispaseste o pedeapsa de sapte ani inchisoare pentru abuz de putere. Miercuri, presedintele Victor Ianukovic, fostul rival al d-nei Timoseko, declara ca Ucraina are nevoie de acordurile cu Uniunea Europeana, pentru a-si relansa economia.

Aflat la Vilnius, președintele parlamentului georgian Davit Usupașvili a dat asigurări ca nimeni din vechea administratie a presedintelui Mikhail Saakașvili nu va fi victima vreunui proces motivat politic. Recent, intr-un interviu cu Europa Liberă, ministrul de externe suedez Carl Bild avertiza Georgia ca si-ar putea submina relatiile cu Uniunea Europeana daca il trimite in judecata pe presedintele Saakasvili, asa cum avertizase premierul demisionar ca s-ar putea intimpla. Saakasvili isi incheie al doilea si ultimul mandate presidential pe 17 noiembrie.

Secretarul de stat american John Kerry, aflat intr-un turneu diplomatic in Orientul Mijlociu, a sosit în Iordania unde se va intilni cu regele Adullah si cu presedintele administratiei palestiniene Mahmud Abbas. Miercuri, la Betlehem, Kerry a cerut guvernului israelian sa limiteze programul de colonizare a teritoriilor care ar urma sa intre intr-un stat Palestinian. Negocierile de pace israelo palesitniene sunt din nou in impas, dupa ce Israelul a anuntat ca intentioneaza sa construiasca 3.500 de locuinte noi in estul Ierusalimului si in Cisiordania.

Flacăra olimpică face o premieră, în periplul său prin Rusia: astăzi, la bordul unei navete spaţiale, a fost trimisă în afara orbitei terestre, la Staţia Spaţială Internaţională. Din motive de securitate, nu va arde în timpul zborului. Lansarea are loc la Baikonur, în Kazahstan. Sâmbătă, flacăra olimpică va fi scoasă în afara Staţiei Spaţiale iar luni se întoarce pe Pământ.

Serviciul de mesaje scurte, Twitter, iese astăzi pe bursă. Acţiunile sunt cotate iniţial la 26 de dolari. Reţeaua Twitter este estimată la 18 miliarde de dolari şi pe piaţa vor fi scoase 70 de milioane de acţiuni. Este cea mai interesantă lansare pe piaţa bursieră din 2012, când Facebook a fost cotat la bursă.