Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a validat acordul de soluţionare amiabilă a cererii depuse de TVR împotriva Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit paginii de internet a externelor de la București decizia CEDO are putere executorie și se aplică imediat. Aplicarea acesteia va fi supravegheată de Comitetul Miniştrilor de la Consiliului Europei. Operatorii de cablu din Moldova vor prelua, în maximum 30 de zile de la cererea formală a TVR, programele TVR dedicate Republicii Moldova.

Consiliul pentru prevenirea şi combaterea discriminării va decide dacă este sau nu necesară aplicarea sancţiunilor în cazurile de discriminare sau dacă este suficientă doar formularea de recomandări. IPN o citează pe preşedinta consiliului Oxana Gumennaia cu declarația că dacă va fi nevoie de aplicarea de sancţiuni, se va propune modificarea legislaţiei pentru a da consiliului aceste competenţe. În cele cinci luni de când și-a început activitatea Consiliul pentru prevenirea şi combaterea discriminării a fost sesizat în 16 cazuri de discriminare, între altele pe criteriu de limbă, etnie, dizabilitate și altele.

Secretarul de stat american John Kerry s-a întîlnit cu premierul israelian Biniamin Netaniahu la Ierusalim, înainte de a se alătura discuțiilor de la Geneva legate de programul nuclear al Iranului. Întîlnirea Kerry - Netaniahu, a treia în două zile, survine după ce șeful guvenrnului israelian a afirmat că o posibilă înțelegere cu Iranul ar fi o „greșeală istorică. Joi, Casa Albă a anunțat că cele șase puteri ar putea relaxa unele din sacnțiunile impuse Iranului dacă acesta își încetinește programului nuclear. Înainte de a se întîlni vineri cu John Kerry, Biniamin Netaniahu a spus presei că Israelul respinge ferm ceea ce el a numit „înțelegere foarte proastă”.

Standard & Poor's a redus ratingul de creditare al Franței de la AA+ la AA. Agenția internațională de rating a spus vineri că Franța va avea dificultăți cu reducerea deficitului să public, cu reducerea șomajului (acum de 10 la sută), și cu aplicarea reformelor necesare pentru a-și face economia mai competitivă. Ministerul francez de finanșe Pierre Moscovici a criticat pe de altă parte „judecățile inexacte” ale celor de la Standard & Poor's, și a spus că ratingul de creditare al Franței este unul din cele mai înalte în Uniunea Europeană și în lume. Franța e a doua ca mărime economie din zona euro, după Germania, și această ultimă reduce a ratingului de creditare survine în timp ce zona euro se luptă să-și revină din crixa financiară.

O cincime din respondenții evrei ai unui sondaj european spun că au avut de înfruntat în ultimul an insulte anti-semite, hărțuiri sau atacuri fizice. Sondajul, făcut de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene de la Viena, a fost dat publicității vineri în ajunul aniversării a 75 de ani de la pogromurile anti-evreiești din Germania. La sondaj au răspuns online 5.800 de evrei din Belgia, Marea Britanie, Germania, Franța, Ungaria, Italia, Letonia și Suedia, cele opt țări în care se estimează că trăiesc aproximativ 90 la sută din evreii din Uniunea Europeană. Potrivit autorilor sondajului, acesta arată că antisemitismul este în continuare răspîndit în UE, în ciuda eforturilor țărilor membre de a-l combate.

Serbia a anunțat că va extrăda un cetățean rus acuzat pentru mai multe crime. Ilia Goriacev a fost arestat în Serbia la cererea autorităților ruse la începutul anului. El fusese condamnat în absență pentru asasinarea udecătorului Eduard Ciuvașov de la tribunalul orășenesc din Moscova în aprilie 2010, și a avocatului Stanislav Markelov în ianuarie 2009. Goriacev este de asemenea bănuit de uciderea a trei activiști antifasciști și a patru cetățeni din Caucaz, între care se afla campionul de box Muslim Abdulaev.

Doi polițiști din regiunea Aqmola, Kazahstan, au fost condamnați la trei ani de închisoare pentru tortură. Un tribunal din districtul Astrahan i-a găsit vinovați de torturarea unui fermier obligat să recunoască furtul unor vite. Kazahstanul este deseori criticat pentru folosirea forței de către polițiști de către organizațiile interne și internaționale pentru drepturile omului. Judecarea unor polițiști pentru tortură și alte încălcări ale drepturilor omului este un caz rar în Kazahstan.

Delegaţia moldovenească în Comisia Unificată de Control - CUC a anunțat că Tiraspolul instalează posturi de control în zona de securitate. Agenția IPN citează o declarație a delegaţiei moldoveneşti în această comisie în care se spune că Tiraspolul utilizează o terminologie greşită în legătură cu deschiderea celor șase oficii teritoriale ale biroului de migraţie şi azil ale Moldovei, și că autoritățile moldovene nu au ca obiectiv să organizeze controlul de frontieră la Nistru. De asemenea, delegaţia moldovenească informează că partea transnistreană speculează şi induce în eroare publicul referindu-se la instalarea de către autorităţile constituţionale a unor staţii de autobuz în localităţile din apropierea Zonei de Securitate.

Locul Republicii Moldova este în spaţiul european şi în cel transatlantic, a afirmat asistentul adjunct al secretarului de stat american Eric Rubin, în cadrul unei întrevederi la Chişinău cu preşedintele Moldovei Nicolae Timofti. Rubin a mai spus că Washingtonul susţine apropierea Republicii Moldova de Occident. adjunctul secretarului de stat a adăugat că dacă Rusia va supune Moldova la presiuni politice, Statele Unite sînt dispuse să acorde mai multă susţinere Chişinăului, inclusiv de ordin financiar. Eric Rubin a salutat de asemenea decizia autorităţilor de la Chişinău de a furniza trupe pentru misiunea de menținere a păcii în Kosovo. Președintele Nicolae Timofti a spus că Moldova apreciează orice semnal de încurajare, citez: „din partea prietenilor noștri americani” în această perioadă determiantă pentru viitorul european al Moldovei.

La Geneva au loc discuții intense cu privire la programul nuclear iranian, a anunțat Michael Mann, purtătorul de cuvînt al coordonatoarei politicii eexterne și de securitate a Uniunii Europeană Catherine Ashton.
Se pare că reprezentanții Iranului și ai celor șase mari puteri se apropie de un acord care va limita activitatea nucleară suspectă a Teheranului în schimbul unor relaxări a sancțiunilor economice internaționale impuse Iranului. La Moscova, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că cele șase puteri și Iranul ar putea cădea de acord asupra unie foi de drum pentru a pune capăt crizei legate de programul nuclear iranian.

CEDO a condamnat Rusia la plata 200.000 de euro unui grup de zece ceceni ale căror rude sînt date dispărute din anul 2000. Rudele dispăruților susțin că aceștia au fost duși la Moscova de militari ruși în timpul celui de-al doilea război ruso-cecen. Mii de persoane au fost ucise, date dispărute și alungate de la casele lor în timpul celor două războaie cu Rusia pierdute de separatiștii ceceni la mijlocul anilor '90 și începutul anilor 2000.

Procuratura militară spune că mai multe de două sute de tineri încorporați în armată de la începutul anului 2011 până la mijlocul anului curent sufereau de maladii grave, inclusiv tuberculoză, hepatită virală B sau C și maladii psihice.
Procuratura spune astăzi într-un comunicat că a trimis concluziile „alarmante” Comisiei de Stat pentru Încorporare în urma unui control care a depistat „grave abateri”, inclusiv încorporarea unui tânăr din Cantemir cu grad de invaliditate, aflat la evidența neurologului.
Nu este limpede dacă pot fi trași la răspundere oficialii comisiei de încorporare. Datele difuzate de Procuratură survin la scurt timp după un al patru deces în armată anul acesta, când un tânăr militar s-ar fi împușcat cu propria armă. Asociația neguvernamentală, Mamele Ostașilor a acuzat săptămâna trecută oficialii militari că înrolează tineri instabili psihic fără controale medicale meticuloase.

Presa moldoveană relatează că un nou investitor străin, producătorul american de interioare pentru automobile Lear Corporation ar avea dificultăți în Republica Moldova și s-ar fi răzgândit să mai deschidă o fabrică nouă. Lear Corporation care are deja o fabrică la Ungheni intenționa să mai deschidă una la Strășeni, dar s-a răzgândit și a ales în schimb Iașul, în România.
Portalul în profunzime.md îl citează pe premierul Iurie Leancă spunând că firmei americane i s-ar fi cerut taxe vamale pentru deșeuri. În afara de aceasta, producătorul americani nu putea găsi 150 de muncitori pentru completarea locurilor vacante la fabrica de la Ungheni, deși oferă salarii de 4500 de lei pe lună. Anul trecut, o companie germană din același domeniu, Draexlmaier a spus că se va retrage din cauza unor șicane la care ar fi fost supusă de fisc, fiind nevoie de intervenția diplomației germane în apărarea investitorului.

Regele Olandei, Willem-Alexander se va întâlni astăzi cu președintele rus, Vladimir Putin la Kremlin pe fundalul câtorva dispute ruso-olandeze izbucnite anul acesta. Kremlinul spune că regele, însoțit de regina Maxima, sunt așteptați la Moscova diseară, urmând să participe la ceremonii care vor marca 400 de ani de relații diplomatice.
Vizita coincide cu procesul intentat Rusiei de Olanda în justiția internațională din cauza arestării vasului sub pavilion olandez, Artic Sunrise și a doi cetățeni olandezi implicați în protestul Greenpeace din septembrie față de explorarea petrolului arctic de către Rusia. Relațiile au mai fost umbrite anul acesta de reținerea unui diplomat rus turbulent de către poliția olandeză și un atac asupra unui diplomat olandez la Moscova, aparent din cauza orientării sexuale a acestuia.

Un purtător de cuvânt al Uniunii Europene spune că la convorbirile internaționale cu Iranul de la Geneva se depune „o muncă foarte intensă” pentru a se ajunge la o înțelegere pe marginea controversatului program nuclear iranian. Michael Mann, purtătorul de cuvânt al șefei politicii externe și de securitate Catherine Ashton, a spus că participanții la convorbiri speră să „înregistreze progrese astăzi”.
Agenda negocierilor se referă la posibila limitare a programului nuclear iranian, în schimbul relaxării unor sancțiuni impuse pentru refuzul Iranului de a se conforma rezoluțiilor Consiliului de Securitate ONU de a opri îmbogățirea uraniului.

Secretarul de stat al Statelor Unite, John Kerry s-a întâlnit astăzi cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, înainte de a se îndrepta către Geneva pentru a lua parte la negocierile internaționale cu Iranul. Întâlnirea lui Kerry cu Netanyahu la Ierusalim, a treia în două zile, a avut loc după declarația liderului israelian că un acord cu Iranul ar fi „o greșeală istorică”.
Joi, Casa Albă a spus că cele șase puteri internaționale care iau parte la convorbiri sunt gata să relaxeze unele sancțiuni, dacă Iranul face pași clari pentru a îndeplini rezoluțiile Consiliului de Securitate ONU care îi cer să oprească îmbogățirea uraniului. Ministrul iranian de externe, Javad Zarif a sugerat într-un interviu la CNN că țara sa ar putea cădea de acord să suspende parțial programul nuclear.

Președintele american Barack Obama a salutat decizia președinților azer și armean, Ilham Aliyev și Serzh Sarkisian de a se întâlni luna aceasta pentru a lua în discuție conflictul armeano-azer din Nagorno-Karabah conflict. Obama a făcut declarația într-o scrisoare trimisă lui Aliyev. În scrisoarea citată astăzi de presa azeră, președintele american nu-l felicită însă pe liderul azer pentru realegerea sa la prezidențialele de luna trecută, dar îi urează numai „toate cele bune”.
Obama subliniază că parteneriatul americano-azer poate atinge „potențialul deplin” dacă Azerbaidjanul va „aprofunda respectul pentru dreptul universal la asociere, întrunire și expresie”. Departamentul de Stat american a criticat deficiențele democratice din timpul alegerilor prezidențiale azere.

Partidul comuniștilor și-a repetat cererea ca guvernul să demisioneze, să fie organizate alegeri anticipate și să se țină un referendum pentru aderarea la Uniunea Vamală dominată de Rusia. Într-un comunicat postat pe site-ul său de internet, PCRM fixează termenul de 21 noiembrie pentru demisia guvernului și spune că, în cazul neîmplinirii condițiilor lor, comuniștii își vor chema susținătorii să se adune îndată la Chișinău „pentru a obține în orice condiții realizarea cerințelor... prin metode pașnice”.
Termenul de 21 noiembrie menționat de comuniști este cu o săptămână înaintea summitului de la Vilnius, la care Moldova vrea să parafeze un acord de asociere la UE.

După guvern, și diaspora moldoveană vrea să organizeze manifestări de stradă pentru integrarea europeană. Potrivit agenției IPN, liderii comunităților de moldoveni din occident vor să țină înaintea summitului de la Vilnius mitinguri la care să ceară țărilor-gazdă să susțină politicile pro-europene ale Moldovei.
Inițiativa vine după ce duminică guvernarea de la Chișinău a adunat în centrul capitalei o mulțime estimată de poliție la 117.000 de oameni, ca să arate cât sprijin popular are opțiunea pro-europeană a Moldovei. Țările unde ar putea avea loc demonstrații pro-europene ale disaporei moldovene sunt: Franța, Italia, Belgia, Marea Britanie, Canada și Statele Unite.

Parlamentul Ucrainei a primit o săptămână ca să adopte legea care ar permite eliberarea Iuliei Timoșenko pentru a pleca la tratament în Germania, așa încât Kievul să poată semna acordul de asociere la Uniunea Europeană la sfârșitul lunii, la Vilnius.
Vicepreședintele Parlamentului, Ruslan Koshulinsky, a declarat că termenul a fost stabilit joi de emisarii Uniunii Europene, Aleksander Kwasniewski și Pat Cocs, după o tentativă eșuată de a adopta legea.
Uniunea Europeană spune că întemnițarea Iuliei Timoșenko pentru presupuse abuzuri comise pe când conducea guvernul este un exemplu al justiției selective și cere Ucrainei s-o elibereze înainte de semnarea acordului la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius.

Armenia a semnat un memorandum de cooperare cu Comunitatea Economică Eurasiatică, structura care supraveghează integrarea câtorva foste republici sovietice în Uniunea Vamală dominată de Rusia.
Guvernul armean a anunțat că memorandumul aprobat de președinții Rusiei, Belarusului și Kazahstanului luna trecută, a fost semnat la Erevan miercuri, la o întâlnire a premierului Tigran Sarkisian cu oficiali ai Comunității.
Armenia a anunțat în septembrie că vrea să se alăture Uniunii Vamale, fapt care o împiedică să se asocieze la Uniunea Europeană. Semnarea memorandumului ar garanta că Armenia nu se va răzgândi.

Brazilia și Germania au cerut oprirea spionajului electronic excesiv. Cele două țări au depus un proiect de rezoluție la Adunarea Generală ONU în care își exprimă îngrijorarea față de „violarea drepturilor omului și abuzuri care pot rezulta” în urma supravegherii comunicațiilor. Propunerea are loc pe fundalul dezvăluirilor făcute de fostul angajat al serviciilor de informații americane, Edward Snowden despre interceptarea telefoanelor liderilor lumii de către al Agenția Națională de Securitate din Statele Unite, inclusiv a cancelarei germane, Angela Merkel și președintei braziliene, Dilma Rousseff.
Ambasadorul german Peter Wittig și-a exprimat speranța că inițiativa va provoca o dezbatere și va duce la luarea de măsuri. Rezoluțiile Adunării Generale nu sunt obligatorii spre deosebire de cele ale Consiliului de Securitate ONU.

La Geneva, continuă astăzi pentru a doua și ultima zi noua rundă de convorbiri internaționale pe tema programului nuclear al Iranului. Autoritățile americane spun că secretarul de stat, John Kerry aflat într-un turneu european se va alătura negocierilor.
Joi, Casa Albă a spus că cele șase puteri internaționale care iau parte la convorbiri sunt gata să relaxeze unele sancțiuni, dacă Iranul face pași clari pentru a îndeplini rezoluțiile Consiliului de Securitate ONU care îi cer să oprească îmbogățirea uraniului. Ministrul iranian de externe, Javad Zarif a sugerat într-un interviu la CNN că țara sa ar putea cădea de acord să suspende parțial programul nuclear.

Primăria capitalei a decis suspendarea temporară a lucrărilor la un nou centru comercial în sectorul Ciocana după ce locatarii din zonă s-au luat la bătaie cu muncitorii care îngrădeau viitorul șantier. Potrivit unui comunicat de presă de la primărie, primarul Dorin Chirtoacă a cerut verificarea suplimentară a actelor de proiect. ProTV relatează că un reprezentant al firmei care urma să construiască centrul comercial și de agrement din strada Milescu-Spătaru, Vitalie Verejan, a spus că achiziționarea lotului de teren a fost în regulă, ca și documentația proiectului. Locatarii blocurilor din preajmă spun că firma nu are actele necesare construcției.

Principalul partid de opoziție din Grecia, formațiunea socialistă Syriza, a inițiat un vot de neîncredere în guvern după evacuarea forțată a sediului fostei radioteleviziuni publice ERT, unde cam 50 de jurnaliști protestau de aproape cinci luni împotriva închiderii postului. Potrivit DPA, votul de neîncredere ar urma să aibă loc chiar săptămâna aceasta. Guvernul elen a decis să închidă ERT la 11 iunie, concediind toți cei 2700 angajați, cu promisiunea că vor putea candida la slujbe noi într-o instituție reformată. De atunci, unii jurnaliști au ocupat studiourile din clădirea radioteleviziunii, transmițând în continuare emisiuni mai ales pe internet, până ce au fost evacuați astăzi în zori.