Reprezentanții puterilor internaționale și Iranul participă la a treia zi de convorbiri la Geneva în privința controversatului program nuclear iranian.

Miniștrii de externe din Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China au zburat la Geneva pentru a asigura o înțelegere cu ministrul iranian de externe pentru limitarea programului nuclear, în schimbul relaxării unor sancțiuni internaționale.

Diplomații implicați în negocierile în diverse formate spun că numeroase divergențe încă rămân și că ajungerea la o înțelegere astăzi este improbabilă. Ministrul iranian Javad Zarif a declarat că mai rămân multe de făcut până la un acord.

Liderii Partidului Comunist al Chinei au început o conferință de patru zile la Beijing despre reformele de revigorare a economiei care încetinește după trei decenii de creștere vertiginoasă.

Guvernul Chinei a introdus o serie de reforme temporare, dar plenara Comitetul Central urmează să aprobe o abordare mai cuprinzătoare.

Agenția de știri Xinhua citează un lider de partid spunând că pachetul de reforme va fi ”larg, puternic și fără precedent”. Un document difuzat de un centru de cercetări guvernamental înainte de conferință propune admiterea inițiativei private în domenii controlate de stat ca energia și căile ferate. Conferința mai ia în discuție reforme funciare și agricole.

Una din cele mai puternice furtuni înregistrate vreodată a făcut numeroase victime în Filipine.

Taifunul Haiyan cu viteză a vântului de 315 kilometri pe oră a lovit vineri insulele Leyte și Samar, aducând valuri de 3 metri înălțime.

Autoritățile au confirmat deocamdată 138 de morți, dar bilanțul crește. Crucea Roșie a estimat numărul victimelor la cel puțin 1200. Peste 800.000 de oameni au fost trimiși în adăposturi speciale. Furtuna se îndreaptă acum către Vietnam, urmând să ajungă vineri, dar să slăbească pe drum.

Președintele Ucrainei Viktor Ianukovici se află într-o vizită neașteptată la Moscova pentru convorbiri cu omologul său rus Vladimir Putin.

Este a treia întâlnire a lui Ianukovici cu Putin în mai puțin de două săptămâni, site-ul președintelui ucrainean spunând că pe agendă se află chestiuni comerciale și economice.

Convorbirile au loc înainte de summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius de pe 28 și 29 noiembrie, când Ucraina spune că ar vrea să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Rusia se opune, îndemnând Ucraina să se alăture în schimb Uniunii Vamale estice pe care o construiește cu Kazahstanul, Belarusul și alte foste republici sovietice. Rusia a convins deja un partener estic al Uniunii Europene, Armenia, să nu parafeze acordul de asociere la Vilnius și să se îndrepte către Uniunea Vamală.

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat că principalele amenințări la adresa securității Rusiei sunt terorismul internațional, instabilitatea care poate urma retragerii trupelor internaționale din Afganistan la sfârșitul lui 2014 și extinderea NATO. Șoigu a făcut declarațiile într-un interviu difuzat de televiziunea Rossia 1. El a spus că Moscova consideră „absolut neîntemeiată” extinderea NATO „în direcția granițelor” Rusiei. Oficialul s-a mai plâns că NATO nu ține cont de cererile Rusiei.

Locul Republicii Moldova este în spaţiul european şi în cel transatlantic, a afirmat asistentul adjunct al secretarului de stat american Eric Rubin, în cadrul unei întrevederi la Chişinău cu preşedintele Moldovei Nicolae Timofti. Rubin a mai spus că Washingtonul susţine apropierea Republicii Moldova de Occident. adjunctul secretarului de stat a adăugat că dacă Rusia va supune Moldova la presiuni politice, Statele Unite sînt dispuse să acorde mai multă susţinere Chişinăului, inclusiv de ordin financiar. Eric Rubin a salutat de asemenea decizia autorităţilor de la Chişinău de a furniza trupe pentru misiunea de menținere a păcii în Kosovo. Președintele Nicolae Timofti a spus că Moldova apreciează orice semnal de încurajare, citez: „din partea prietenilor noștri americani” în această perioadă determiantă pentru viitorul european al Moldovei.

La Kiev a eșuat o nouă tentativă a Parlamentului Ucrainei de a adopta legea pentru trimiterea Iuliei Timoșenko la tratament în Germania fără de care Kievul nu va putea semna la sfârșitul lunii la Vilnius acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

Opoziția care o sprijină pe Timoșenko și rivalii ei din Partidului Regiunilor al președintelui Viktor Ianukovici n-au reușit să se înțeleagă vineri, în ciuda presiunilor exercitate de emisarii europeni, Aleksander Kwasniewski și Pat Cocs, care le-au acordat un termen limită, până miercurea viitoare.

Uniunea Europeană spune că întemnițarea Iuliei Timoșenco pentru șapte ani sub acuzația de abuzuri comise pe când conducea guvernul este motivată politic și reprezintă un exemplu al justiției selective care trebuie eliminată înainte de Vilnius.

O nouă rundă de convorbiri internaționale cu Iranul la Geneva a intrat astăzi în a treia zi, depășind calendarul inițial de două zile.

Convorbirilor care vizează posibila limitare a programului nuclear iranian, în schimbul relaxării unor sancțiuni internaționale li s-a alăturat vineri secretarul de stat american, John Kerry în încercarea să asigure ajungerea la o înțelegere. Astăzi, la negocieri va lua parte și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Ministrul iranian de externe, Javad Zarif a declarat că întâlnirea pe care a avut-o vineri cu Kerry și cu șefa politicii externe și de securitate europene Catherine Ashton a fost productivă, dar că mai rămân multe de făcut până la un acord.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și cel olandez Frans Timmermans au purtat convorbiri pentru aplanarea tensiunilor bilaterale iscate chiar în „anul prieteniei” dintre cele două țări, care marchează 400 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.

Convorbirile de vineri în cadrul vizitei la Moscova a regelui olandez Willem-Alexander au vizat în primul rând procesul intentat Rusiei de Olanda pentru arestarea unui vas și a doi cetățeni olandezi, implicați în protestul Green Peace din septembrie față de exploatarea petrolului arctic.

Rusia a acuzat vineri Olanda că este responsabilă de protestul la o instalație petrolieră a Gazpromului din Marea Barents pentru că cei 30 de protestatari arestați au ajuns la fața locului cu un vas olandez. Olanda cere eliberarea tuturor, spunând că arestul este o măsură exagerată.

Un nou stat american, Hawai, este pe cale să legalizeze căsătoriile între persoane de același sex.

Legea a fost votată vineri de Camera Reprezentanților a statului insular din Pacific și urmează să fie adoptată de Senat săptămâna viitoare.

Guvernatorul Neil Abercombie a spus că va promulga legea neîntârziat. Când o va face, Hawai va fi al 15 sau al 16 stat american care aprobă căsătoriile de același sex, depinzând de viteza cu care o lege asemănătoare va fi promulgată în statul nordic Illinois.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a validat acordul de soluţionare amiabilă a cererii depuse de TVR împotriva Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit paginii de internet a externelor de la București decizia CEDO are putere executorie și se aplică imediat. Aplicarea acesteia va fi supravegheată de Comitetul Miniştrilor de la Consiliului Europei. Operatorii de cablu din Moldova vor prelua, în maximum 30 de zile de la cererea formală a TVR, programele TVR dedicate Republicii Moldova.

Consiliul pentru prevenirea şi combaterea discriminării va decide dacă este sau nu necesară aplicarea sancţiunilor în cazurile de discriminare sau dacă este suficientă doar formularea de recomandări. IPN o citează pe preşedinta consiliului Oxana Gumennaia cu declarația că dacă va fi nevoie de aplicarea de sancţiuni, se va propune modificarea legislaţiei pentru a da consiliului aceste competenţe. În cele cinci luni de când și-a început activitatea Consiliul pentru prevenirea şi combaterea discriminării a fost sesizat în 16 cazuri de discriminare, între altele pe criteriu de limbă, etnie, dizabilitate și altele.

Secretarul de stat american John Kerry s-a întîlnit cu premierul israelian Biniamin Netaniahu la Ierusalim, înainte de a se alătura discuțiilor de la Geneva legate de programul nuclear al Iranului. Întîlnirea Kerry - Netaniahu, a treia în două zile, survine după ce șeful guvenrnului israelian a afirmat că o posibilă înțelegere cu Iranul ar fi o „greșeală istorică. Joi, Casa Albă a anunțat că cele șase puteri ar putea relaxa unele din sacnțiunile impuse Iranului dacă acesta își încetinește programului nuclear. Înainte de a se întîlni vineri cu John Kerry, Biniamin Netaniahu a spus presei că Israelul respinge ferm ceea ce el a numit „înțelegere foarte proastă”.

Standard & Poor's a redus ratingul de creditare al Franței de la AA+ la AA. Agenția internațională de rating a spus vineri că Franța va avea dificultăți cu reducerea deficitului să public, cu reducerea șomajului (acum de 10 la sută), și cu aplicarea reformelor necesare pentru a-și face economia mai competitivă. Ministerul francez de finanșe Pierre Moscovici a criticat pe de altă parte „judecățile inexacte” ale celor de la Standard & Poor's, și a spus că ratingul de creditare al Franței este unul din cele mai înalte în Uniunea Europeană și în lume. Franța e a doua ca mărime economie din zona euro, după Germania, și această ultimă reduce a ratingului de creditare survine în timp ce zona euro se luptă să-și revină din crixa financiară.

O cincime din respondenții evrei ai unui sondaj european spun că au avut de înfruntat în ultimul an insulte anti-semite, hărțuiri sau atacuri fizice. Sondajul, făcut de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene de la Viena, a fost dat publicității vineri în ajunul aniversării a 75 de ani de la pogromurile anti-evreiești din Germania. La sondaj au răspuns online 5.800 de evrei din Belgia, Marea Britanie, Germania, Franța, Ungaria, Italia, Letonia și Suedia, cele opt țări în care se estimează că trăiesc aproximativ 90 la sută din evreii din Uniunea Europeană. Potrivit autorilor sondajului, acesta arată că antisemitismul este în continuare răspîndit în UE, în ciuda eforturilor țărilor membre de a-l combate.

Serbia a anunțat că va extrăda un cetățean rus acuzat pentru mai multe crime. Ilia Goriacev a fost arestat în Serbia la cererea autorităților ruse la începutul anului. El fusese condamnat în absență pentru asasinarea udecătorului Eduard Ciuvașov de la tribunalul orășenesc din Moscova în aprilie 2010, și a avocatului Stanislav Markelov în ianuarie 2009. Goriacev este de asemenea bănuit de uciderea a trei activiști antifasciști și a patru cetățeni din Caucaz, între care se afla campionul de box Muslim Abdulaev.

Doi polițiști din regiunea Aqmola, Kazahstan, au fost condamnați la trei ani de închisoare pentru tortură. Un tribunal din districtul Astrahan i-a găsit vinovați de torturarea unui fermier obligat să recunoască furtul unor vite. Kazahstanul este deseori criticat pentru folosirea forței de către polițiști de către organizațiile interne și internaționale pentru drepturile omului. Judecarea unor polițiști pentru tortură și alte încălcări ale drepturilor omului este un caz rar în Kazahstan.

Delegaţia moldovenească în Comisia Unificată de Control - CUC a anunțat că Tiraspolul instalează posturi de control în zona de securitate. Agenția IPN citează o declarație a delegaţiei moldoveneşti în această comisie în care se spune că Tiraspolul utilizează o terminologie greşită în legătură cu deschiderea celor șase oficii teritoriale ale biroului de migraţie şi azil ale Moldovei, și că autoritățile moldovene nu au ca obiectiv să organizeze controlul de frontieră la Nistru. De asemenea, delegaţia moldovenească informează că partea transnistreană speculează şi induce în eroare publicul referindu-se la instalarea de către autorităţile constituţionale a unor staţii de autobuz în localităţile din apropierea Zonei de Securitate.

Locul Republicii Moldova este în spaţiul european şi în cel transatlantic, a afirmat asistentul adjunct al secretarului de stat american Eric Rubin, în cadrul unei întrevederi la Chişinău cu preşedintele Moldovei Nicolae Timofti. Rubin a mai spus că Washingtonul susţine apropierea Republicii Moldova de Occident. adjunctul secretarului de stat a adăugat că dacă Rusia va supune Moldova la presiuni politice, Statele Unite sînt dispuse să acorde mai multă susţinere Chişinăului, inclusiv de ordin financiar. Eric Rubin a salutat de asemenea decizia autorităţilor de la Chişinău de a furniza trupe pentru misiunea de menținere a păcii în Kosovo. Președintele Nicolae Timofti a spus că Moldova apreciează orice semnal de încurajare, citez: „din partea prietenilor noștri americani” în această perioadă determiantă pentru viitorul european al Moldovei.

La Geneva au loc discuții intense cu privire la programul nuclear iranian, a anunțat Michael Mann, purtătorul de cuvînt al coordonatoarei politicii eexterne și de securitate a Uniunii Europeană Catherine Ashton.
Se pare că reprezentanții Iranului și ai celor șase mari puteri se apropie de un acord care va limita activitatea nucleară suspectă a Teheranului în schimbul unor relaxări a sancțiunilor economice internaționale impuse Iranului. La Moscova, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că cele șase puteri și Iranul ar putea cădea de acord asupra unie foi de drum pentru a pune capăt crizei legate de programul nuclear iranian.

CEDO a condamnat Rusia la plata 200.000 de euro unui grup de zece ceceni ale căror rude sînt date dispărute din anul 2000. Rudele dispăruților susțin că aceștia au fost duși la Moscova de militari ruși în timpul celui de-al doilea război ruso-cecen. Mii de persoane au fost ucise, date dispărute și alungate de la casele lor în timpul celor două războaie cu Rusia pierdute de separatiștii ceceni la mijlocul anilor '90 și începutul anilor 2000.

Procuratura militară spune că mai multe de două sute de tineri încorporați în armată de la începutul anului 2011 până la mijlocul anului curent sufereau de maladii grave, inclusiv tuberculoză, hepatită virală B sau C și maladii psihice.
Procuratura spune astăzi într-un comunicat că a trimis concluziile „alarmante” Comisiei de Stat pentru Încorporare în urma unui control care a depistat „grave abateri”, inclusiv încorporarea unui tânăr din Cantemir cu grad de invaliditate, aflat la evidența neurologului.
Nu este limpede dacă pot fi trași la răspundere oficialii comisiei de încorporare. Datele difuzate de Procuratură survin la scurt timp după un al patru deces în armată anul acesta, când un tânăr militar s-ar fi împușcat cu propria armă. Asociația neguvernamentală, Mamele Ostașilor a acuzat săptămâna trecută oficialii militari că înrolează tineri instabili psihic fără controale medicale meticuloase.

Presa moldoveană relatează că un nou investitor străin, producătorul american de interioare pentru automobile Lear Corporation ar avea dificultăți în Republica Moldova și s-ar fi răzgândit să mai deschidă o fabrică nouă. Lear Corporation care are deja o fabrică la Ungheni intenționa să mai deschidă una la Strășeni, dar s-a răzgândit și a ales în schimb Iașul, în România.
Portalul în profunzime.md îl citează pe premierul Iurie Leancă spunând că firmei americane i s-ar fi cerut taxe vamale pentru deșeuri. În afara de aceasta, producătorul americani nu putea găsi 150 de muncitori pentru completarea locurilor vacante la fabrica de la Ungheni, deși oferă salarii de 4500 de lei pe lună. Anul trecut, o companie germană din același domeniu, Draexlmaier a spus că se va retrage din cauza unor șicane la care ar fi fost supusă de fisc, fiind nevoie de intervenția diplomației germane în apărarea investitorului.

Regele Olandei, Willem-Alexander se va întâlni astăzi cu președintele rus, Vladimir Putin la Kremlin pe fundalul câtorva dispute ruso-olandeze izbucnite anul acesta. Kremlinul spune că regele, însoțit de regina Maxima, sunt așteptați la Moscova diseară, urmând să participe la ceremonii care vor marca 400 de ani de relații diplomatice.
Vizita coincide cu procesul intentat Rusiei de Olanda în justiția internațională din cauza arestării vasului sub pavilion olandez, Artic Sunrise și a doi cetățeni olandezi implicați în protestul Greenpeace din septembrie față de explorarea petrolului arctic de către Rusia. Relațiile au mai fost umbrite anul acesta de reținerea unui diplomat rus turbulent de către poliția olandeză și un atac asupra unui diplomat olandez la Moscova, aparent din cauza orientării sexuale a acestuia.

Un purtător de cuvânt al Uniunii Europene spune că la convorbirile internaționale cu Iranul de la Geneva se depune „o muncă foarte intensă” pentru a se ajunge la o înțelegere pe marginea controversatului program nuclear iranian. Michael Mann, purtătorul de cuvânt al șefei politicii externe și de securitate Catherine Ashton, a spus că participanții la convorbiri speră să „înregistreze progrese astăzi”.
Agenda negocierilor se referă la posibila limitare a programului nuclear iranian, în schimbul relaxării unor sancțiuni impuse pentru refuzul Iranului de a se conforma rezoluțiilor Consiliului de Securitate ONU de a opri îmbogățirea uraniului.