Premierul Iurie Leancă a numit situația migranților moldoveni din Rusia printre problemele cu care se va confrunta R. Moldova în anul viitor, alături de alegerile parlamentare și nevoia de mai multe reforme. În mesajul postat pe site-ul guvernului cu ocazia Zilei Internaționale a Migrantului, Iurie Leancă nu spune ce anume pericole i-ar pândi în 2014 pe moldovenii aflați la muncă în Federația Rusă. În ultima vreme, autoritățile ruse au adoptat schimbări în legislația migrației și a muncii, iar guvernul moldovean și-a îndemnat frecvent compatrioții să le respecte.

Slovenia a injectat astăzi 2,7 miliarde de euro în cele mai mari bănci de stat din țara membră în zona euro, după ce recapitalizarea fusese aprobată de UE. Guvernul de la Liubliana insistă că această injecție va fi suficientă pentru însănătoșirea unui sector bancar împovărat de credite neperformante și că UE nu va trebui să salveze Slovenia de la faliment, așa cum a făcut-o până acum în cazul Greciei, Portugaliei, Irlandei, Spaniei și Ciprului.

Premierul Marii Britanii David Cameron va bloca orice încercări de a da UE un rol mai mare în coordonarea politicilor de apărare ale țărilor-membre la summitul european de săptămâna aceasta, relatează agenția Reuter, citând un oficial britanic pe care nu-l numește. UE discută cum să-și consolideze industria de armament și să făurească o politică de apărare comună a celor 28 de țări membre, de pildă prin încurajarea cooperării în mari proiecte militare. Dar Marea Britanie se teme că orice schimbare va submina alianța nord-atlantică (NATO), va slăbi industria britanică de armament și va acapara puteri deținute în mod tradițional la nivel național.

Începând de la anul, statul va plăti medicamentele pentru cei aproximativ 8000 de moldoveni care trăiesc cu virusul SIDEI, relatează IPN, amintind că în prezent tratamentele retrovirale sunt plătite în Moldova din ajutoare internaționale. Vorbind la o conferință pe tema SIDEI în capitală, Andrei Matei, șef de direcție la Ministerul Sănătății, a spus că în 2014 statul va cheltui de cinci ori mai mult decât anul acesta, mai precis peste 9 milioane de lei, pentru purtătorii virusului HIV, ca și pentru programe de prevenire a răspândirii virusului în rândul consumatorilor de droguri injectabile și în alte categorii de risc.

Site-ul Unimedia.md scrie că președintele Nicolae Timofti nu va merge la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Soci din Federația Rusă. Președinția a confirmat neparticiparea șefului statului la evenimentul sportiv din februarie, fără să explice însă motivele și spunând că Nicolae Timofte nu dorește să discute subiectul. Printre liderii internaționali care au anunțat că nu vor participa la ceremoniile de deschidere sau închidere a Jocurilor de la Soci se numără președintele Franței Francois Hollande, al Germaniei, Joachim Gauck și al Statelor Unite, Barack Obama.

Un deputat din Duma de Stat a Federației Ruse a pledat pentru consolidarea contingentului militar rusesc din Transnistria ca răspuns la ceea ce a numit „pretențiile teritoriale ale României”. Potrivit agenției Infotag, deputatul democrat-liberal Roman Hudiakov a spus că România nu-și ascunde intențiile de a se uni cu Republica Moldova, iar Moscova are datoria să apere interesele celor 200.000 de ruși trăitori în Transnistria. Hudiakov a spus că lărgirea contigentului militar rusesc ar fi necesară pentru contracararea unei așa-numite „provocări în stil Saakașvili”, adică a unei eventuale încercări de reluare prin forță a controlului asupra Transnistriei de către autoritățile centrale de la Chișinău.

Ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a respins criticile occidentale la adresa desfășurării de rachete rusești în enclava Kaliningrad, spunând că Rusia are dreptul să amplaseze rachete unde dorește pe teritoriul său. Potrivit agenției Itar-Tass, Șoigu a mai spus că Rusia nu poate urmări cu mâinile în sân cum occidentul construiește scutul antirachetă în apropierea granițelor sale și a anunțat că Moscova își va întări prezența militară în zona arctică. „Nu credeți zvonurile că Rusia este slabă și neputincioasă”, a avertizat ministrul rus. Statele Unite, UE, Polonia și țările baltice s-au declarat recent îngrijorate de amplasarea de către ruși a unor rachete „Iskander” la Kaliningrad, în imediata vecinătate a membrilor NATO.

Negocierile dintre puterile globale și Iran pe tema programului nuclear iranian se vor relua mâine la nivel de experți la Geneva, a anunțat astăzi o purtătoare de cuvânt a șefei politicii externe europene, Catherine Ashton. Nabila Massrali a spus AFP că discuțiile pe care le-a numit ”tehnice” vor începe joi și vor dura până vineri. Experții au purtat patru zile de discuții săptămâna trecută, dar iranienii le-au părăsit după ce Statele Unite au extins o așa-numită ”listă neagră” de sancțiuni economice împotriva unor companii acuzate că ar coopera cu Teheranul. În cadrul unei înțelegeri istorice convenită la Geneva la 24 noiembrie Iranul a acceptat să blocheze parte din progamul nuclear timp de jumătate de an în schimbul ridicării unor sancțiuni și al promisiunii de a nu adopta alte, noi sancțiuni.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat Bucureștiul să respecte dreptul unui deținut budist moldovean la mâncare vegetariană în închisoare. Potrivit agenției France Presse, verdictul CEDO a venit ca răspuns la plângerea lui Ghenadi Vartic, care ispășește o condamnare la 25 de ani de închisoare în România. România va trebui să plătească moldoveanului de 40 de ani despăgubiri în sumă de 3300 de euro. AFP scrie că moldoveanul a trecut la budism și la regimul vegetarian în închisoare, în 2007. La început familia i-a trimis de mâncare, dar autoritățile i-au interzis apoi să mai primească asemenea pachete.

Consiliul Municipal Chişinău a aprobat astăzi, după mai multe încercări eşuate, fuziunea „Termocom” cu „CET-1” și „CET-2” într-o singură companie, comunică Moldpres.

Proiectul a fost aprobat cu votul a 26 de consilieri municipali liberali, liberal-democraţi şi neafiliaţi. Aleşii din fracţiunea Partidului Comuniştilor s-au abţinut de la vot.

Consilierii au decis şi crearea unei comisii de supraveghere a fuziunii. Pentru crearea noii întreprinderi, Banca Mondială este dispusă să ofere Republicii Moldova 40 milioane de dolari. Proiectul de hotărâre, care prevede restructurarea sistemului de încălzire centralizată din Chişinău a fost avizat de Guvern la mijlocul lunii noiembrie.

Premierul României, Victor Ponta, a anunțat un ajutor guvernamental de 20 de milioane de euro pentru școlile din Republica Moldova. Potrivit relatării agenției Mediafax Ponta a făcut anunțul la o întâlnire cu elevi români premiați la olimpiade internaționale, spunând că unii „copii români” din Republica Moldova au nevoie de ajutor pentru a putea învăța. Ponta a mai spus că l-a înștiințat despre ajutorul pentru sistemul de educație moldovean pe colegul său de la Chișinău, Iurie Leancă, cu care a discutat astăzi la telefon.

Publika TV relatează că secțiile consulare românești din Republica Moldova au încetat de astăzi să mai primească cereri de viză, ca să poată rezolva toate cererile deja primite până la sărbători. Potrivit postului de televiziune, încetarea primirii de cereri a dat peste cap planurile multor moldoveni care calculaseră că mai pot obține viză înaintea Crăciunului pe stil nou. Ambasada României din Chișinău a avertizat pe pagina ei de internet, săptămâna trecută, că va înceta să mai primească dosare de la operatorii turistici la 17 decembrie 2013.

Conducerea transnistreană s-a plâns că eventuala semnare de către Chișinău a acordului de asociere la Uniunea Europeană va cauza numai necazuri în stânga Nistrului. Într-un interviu cu „Rossiskaia Gazeta” preluat de Interfax ministrul de externe al regimului separatist, Nina Ștanski, a spus că multe companii transnistrene se tem că piața europeană le va rămâne inaccesibilă, în timp ce piața rusă li se va închide ca răspuns la orientarea pro-europeană a Moldovei. Ștanski s-a declarat de asemenea nemulțumită de faptul că Tiraspolul nu a fost consultat în procesul negocierii acordului de asociere a Moldovei la UE. Oficialul de la Tiraspol a mai spus că acordul nu ține seama de diferențele dintre sistemele economice, de impozitare, monetare și de credit de pe cele două maluri ale Nistrului.

Duma de Stat a Federației Ruse a aprobat o amnistie care le-ar putea pune în libertate pe membrele grupării punk Pussy Riot și ar putea înlătura acuzațiile de huliganism pentru 30 de activiști Greenpeace. Amnistia a fost votată de Dumă cu 446 de voturi pentru și niciunul împotrivă și se referă mai ales la deținuți minori, gravide și mame cu copii mici. Ea ar urma să se aplice și câtorva din demonstranții antiguvernamentali întemnițați după protestele din mai 2012 din Piața Bolotnaia. Amnistia este văzută ca o încercare a Kremlinului de a para acuzațiile de nerespectare a drepturilor omului înaintea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci. Amnistia nu se va aplica însă fostului magnat petrolier Mihail Hodorkovski, nici politicianului de opoziție Alexei Navalnîi, care a fost condamnat cu suspendare la cinci ani de închisoare pentru furt.

La o zi după ce Ucraina a acceptat un împrumut de salvare de miliarde de dolari de la Rusia, liderii vest-europeni și-au reafirmat interesul pentru integrarea europeană a Ucrainei.

Cancelarul german Angela Merkel a spus parlamentului de la Berlin că regretă nesemnarea deocamdată a acordului de asociere a Ucrainei la UE de către președintele Viktor Ianukovici, dar a adăugat că ”oferta rămâne pe masă”.

Tot astăzi în parlamentul Marii Britaniii premierul conservator David Cameron a adus un omagiu ucrainenilor care doresc un viitor european, care doresc ”pacea, prosperitatea și stabilitatea” oferită de relația cu Europa și a spus că lumea întreagă urmărește comportamentul conducerii ucrainene față de protestatari.

O delegație a Parlamentului European s-a întors dintr-o vizită de o săptămână în Iran, prima din 2007 până acum. Vizita a avut loc pe fondul unui dezgheț în relațiile Iranului cu occidentul. În Iran delegația s-a întâlnit cu activiștii pentru drepturile omului Nasrin Sotoudeh și Jafar Panahi, ambii laureați ai premiului Saharov acordat de legislativul UE. Deputații europeni i-au invitat pe cei doi să-și ridice premiul din 2012, dar nu este limpede dacă autoritățile iraniene le vor da drumul. Delegația care a revenit din Iran astăzi a spus că speră ca un emisar special al Uniunii Europene pentru drepturile omului să poată începe în curând la Teheran un dialog cu Iranul.

Presedintele ucrainean Victor Ianukovici a declarat ca a incheiat cu Moscova, marti, un „acord istoric”, care va asigura stabilitate economica si financiara. Mai mult, acesta va salva Ucraina de la „faliment si colaps economic”. Marti, la Moscova, Ianukovici si presedintele rus Vladimir Putin au incheiat un acord prin care Rusia oferă un credit de 15 miliarde de dolari, in schimbul unor obligatiuni de stat, și o reducere cu o treime a pretului gazului.
Pe de alta parte, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a criticat din nou, drept inacceptabile, presiunile „deschise” exercitate asupra Ucrainei, o referinta directa la incercarile Uniunii Europene de a convinge totusi guvernul de la Kiev sa semneze Acordul de Asociere, pe care l-a refuzat in ultimul moment, inainte de summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Refuz care a provocat manifetantiile non-stop de la Kiev din ultimele trei saptamini. Opozitia ucrainenană a chemat la continuarea demonstrațiilor pe perioada Sarbatorilor de iarna.

In a doua lectura, Duma de stat de la Moscova a modificat proiectul amnistiei, inaintat de presedintele Vladimir Putin. Acum, amnistia acopera si „acte de huliganism”, ceea ce inseamna ca ar fi posibila eliberarea celor 30 de activisti Greenpeace, retinuti in septembrie dupa ce au incercat sa ocupe o platformă a Gazprom-ului pentru a protesta impotriva exploatarii gazului arctic.
A treia si ultima lectura va avea loc la sfarsitul zilei. Amnistia ar putea permite si eliberarea inainte de termen a celor doua membre a grupului punk Pussy Riot. Nu este de asteptat nici o clementa in cazul fostului oligarh Mihail Hodorkovski sau a bloggerului anti-coruptie, Alexei Navalni.

In Afganistan, un ofiter de politie a fost ucis in atacul sinucigas, lansat de militiile Taliban impotriva unui convoi NATO cu carburanti. Atacul a avut loc in apropiere de granița cu Pakistanul. Toti atacatori au fost ucisi ulterior, in cursul unui schimb de focuri de arma, informeaza surse oficiale afgane.

In Pakistan au avut loc mai multe atacuri izolate, soldate cu cel putin cinci morti si zece raniti. Potrivit corespondentilor postului nostru de radio, cel mai grav atac a avut loc in apropiere de capitala Islamabad.

Din delegatia americana la Jocurile Olimpice de la Soci va face parte cunoscuta jucatoare de tenis Billie Jean King, lesbiană si activistă cunoscuta pentru drepturile minoritatilor sexuale. Pe de alta parte, pentru prima data din 2000, din delegatia americana nu vor face parte un presedinte, fost presedinte, un vicepresedinte sau o prima doamna a tarii. Anuntind componenta delegatiei, Casa Alba nu s-a referit la legile rusesti anti-gay, dar a declarat ca aceasta va reprezenta ce are America mai bun de oferit, diversitate. Presedintele Barack Obama nu va participa la Jocurile Olimpice din lipsa de timp, s-a mai anuntat la Casa Albă.

De Ziua Internationala a MIgrantilor, Natiunile Unite au dat publicitatii un apel in care reamintesc lumii intregi ca si „migrantii sunt oameni cu drepturi depline”. Asa ca ar trebui sa inceteze abuzurile la care sunt supusi. Natiunile Unite avertizează, de asemenea, ca migrantii nu trebuie redusi la notiunea de „agenti ai cresterii economice” sau „victime”. O discutie deschisa despre soarta migrantilor poate ajuta o societate sa fie mai toleranta, sa accepte diversitate, fie ea rasiala, sociala sau religioasa.

Fuzionarea dintre Termocom şi CET-uri, care nu a primit încă aprobarea Consiliului administrativ al capitalei, este soluţia pentru a rezolva problema datoriei istorice la gaze, crede primarul general Dorin Chirtoacă. Într-un interviu cu Europa Liberă, Chirtoacă a explicat că prin fuzionare, valoarea celor trei companii o sa crească. Mai mult, aproape jumătate din datoria istorică de 2,5 miliarde de lei (în jur de un miliard de lei) va fi garantată de Bancă Mondială, instituţie care a înaintat planul fuzionării.
În acest fel, a argumentat Dorin Chirtoacă, guvernul va putea semna un acord cu Moldovagaz , rezolvând problema dependenţei Republicii Moldova de Gazprom, acţionarul principal la Moldovagaz.
Dorin Chirtoacă a recunoscut că nu agreează această soluţie, dar este în acest moment, calea cea mai pragmatică. Fuzionarea Termocom cu CET-urile va fi din nou astăzi pe agenda consiliului de administraţie al primăriei Chișinău, iar Chirtoacă şi-a exprimat numai speranţa că vor fi prezenţi 26 de aleşi locali, număr necesar pentru a lua o decizie.

Proiectul de buget şi politica fiscală pentru 2014 au fost aprobate în prima și a doua lectură de plenul Parlamentului. Parlamentul a dezbătut marţi proiectul de buget pe 2014 în absenţa opoziţiei, care a boicotat lucrările în plen după ce fusese înlăturată de la negocierile din cadrul comisiilor de specialitate. Pe lângă criticile aduse modului în care este conceput bugetul pe anul viitor, an electoral, opoziţia critică lipsa de transparenţă a întregului proces prin care guvernul încearcă să treacă bugetul prin Parlament. Liberalii conduşi de Mihai Ghimpu au fost cei care au asigurat cvorumul minim de participare, de 51.

La Kiev au continuat protestele anti-guvernamentale şi pro-Europa, chiar şi după ce preşedintele Victor Ianukovici a obţinut de la Rusia promisiunea ca preţul gazelor să fie redus cu o treime. Mai mult, Moscova se declara dispusă să crediteze Ucraina, care este în prag de faliment, cu 15 miliarde de dolari.
Opoziţia l-a acuzat pe Ianukovici că vinde Ucraina şi a îndemnat la continuare protestelor, peste Crăciun.
La Bruxelles, comisarul european pentru extindere Stefan Füle a declarat că Uniunea Europeană nu a dorit nici un moment, prin Acordul de Asociere, să împingă Ucraina să rupă relaţiile comerciale normale cu Rusia. Mai mult, el a salutat acordul încheiat de Victor Ianukovici cu Vladimir Putin privind normalizarea relaţiilor comerciale bilaterale, mai ales dacă acordul la care s-a ajuns nu contravine acordurilor negociate deja de Ucraina cu Uniunea Europeană.