Compania rusă de cale ferată a anunţat că de pe 14 decembrie suspendă pentru un an aproape toate trenurile de pasageri spre Azerbaidjan, Ucraina, Kazahstan şi Tadjikistan din lipsă de pasageri. Căile ferate tadjice şi kazahe au replicat că ele vor continua să asigure legăturile cu Rusia. Rusia va continua să asigure legăturile feroviare cu Republica Moldova, Belarus, nordul Kazahstanului şi cu Uzbekistan, trecând prin Kazahstan. Relaţiile Rusiei cu Ucraina sunt foarte încordate în acest moment, dar Kazahstanul este partener în Uniunea Eurasiatică, iar Moscova încearcă să strângă relaţiile cu majoritatea fostelor republici sovietice.

Într-un raport al Senatului american se arată că Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a folosit împotriva suspecților de terorism metode „brutale” şi „mult mai dure” decât a lăsat să se creadă oficial. Mai mult, aceste metode nu au adus informaţii corecte. Raportul întocmit de comisia senatorială pentru serviciile de informaţii analizează metodele folosite de CIA în timpul interogatoriilor conduse în locuri secrete de detenţie din Europa şi Asia, în anii care au urmat atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 de la New York şi Washington. CIA este acuzată că a indus în eroare oficialităţile, care nu au fost informate despre cât de brutale erau cu adevărat metodele la care s-a recurs împotriva suspecților de terorism. Preşedintele Barack Obama a calificat concluziile raportului drept „îngrijorătoare” şi a reamintit că după ce a venit la Casa Albă a interzis utilizarea torturii în cursul interogatoriilor pentru că „astfel de metode sunt în contradicţie cu valorile” americane.

Curtea Constituţională a validat alegerile generale din 30 noiembrie şi mandatele noilor deputaţi. Curtea a respins contestațiile înaintate de PCRM, PSRM, „Patrioții Moldovei” şi Blocului Electoral „Alegerea Moldovei Uniunea-Vamală” privind legalitatea scrutinului. A respins şi alte două contestații care cereau renumărarea voturilor şi atribuirea unui mandat de deputat pentru un candidat independent.

S-a mărit gradul de securitate la toate reprezentanţele americane din lume, începând cu cele diplomatice, în aşteptarea raportului care va fi dat astăzi publicităţii de Senatul american despre centrele secrete de interogare folosite de CIA în Europa şi Asia, în lupta împotriva reţelei teroriste Al Qaida. Raportul acoperă perioada 2001 – 2009 când preşedintele Barack Obama a ordonat încheierea acestui program controversat.

Premierul irakian Haider al-Abadi a cerut Statelor Unite să intensifice raidurile de bombardament ale forţei aviatice internaţionale împotriva poziţiilor miliţiilor organizaţiei extremiste a Statului Islamic. În cadrul unei întâlniri la Bagdad cu ministrul american al apărării Chuck Hagel, premierul irakian a cerut şi mai multe arme grele pentru armata naţională care, a asigurat el, a câştigat teren în faţa miliţiilor, dar nu poate avansa şi mai mult fără sprijin exterior. Pe de altă parte, Hagel a declarat din nou că Statele Unite ştiu că au de jucat în continuare un rol în Irak, dar că acesta nu va fi decât unul de sprijin.

Rusia şi Ungaria au semnat un acord privind încheierea lucrărilor la centrala nucleară Paks din Ungaria. În baza acordului, firma rusă Atomenergoprom va livra două reactoare noi centralei de la Paks care deja produce peste jumătate din energia electrică folosită în Ungaria. Rusia va şi finanţa parţial proiectul şi s-a angajat să nu-l abandoneze precum a făcut cu gazoductul South Stream, s-a anunţat la Budapesta.

În Hong Kong, studenţii care protestează pentru mai multă democraţie, se aşteaptă ca forţele de ordine să intervină la acest sfîrşit de săptămână pentru a „curăţa” locul manifestaţiilor, din apropiere de Admiralitate. Curtea Supremă tocmai a decis deblocarea străzilor ocupate încă din septembrie de tineri. Aceşti cer între altele dreptul ca la viitoarele alegeri, care vor fi şi primele de la trecerea Hong Kong-ului sub controlul Beijingului, candidaţii să nu fie aleşi de autoităţile chineze.

Aflat luni la Tbilisi, ministrul de externe german Frank- Walter Steinmeier a declarat că ţara sa nu recunoaşte acordul încheiat luna trecută de Rusia cu regiunea separatistă Abhazia, din Georgia. Este vorba de un acord prin care cele două părţi îşi garantează „reciproc” securitatea. Totodată se prevede crearea în decurs de un an a unei forţe militare comune iar Moscova se angajează să finanţeze modernizarea armatei abhaze.

Parlamentul din Kosovo a aprobat astăzi componența unui nou guvern condus de Isa Mustafa, fostul primar al capitalei Priștina. Partidul premierului Hashim Thaci, ajuns la capăt de mandat, și partidul primarului au semnat luni 8 decembrie un acord de guvernare care pune capăt lungii perioade de incertitudine de după alegerile anticipate din luna iunie. Potrivit înțelegerii Mustafa va fi premier, iar Thaci ministru de externe.

Thaci a condus statul balcanic de când și-a proclamat unilateral independența față de Serbia în 2008. Kosovo s-a desprins de facto în 1999, când NATO a bombardat Serbia și Muntenegrul pentru a opri expulzarea civililor albanezi de către forțele militare ale Belgradului.

Din Ucraina se relatează că armistiţiul declarat pentru astăzi în estul ţării, sub numele de „Ziua Tăcerii”, este în mare parte respectat. Respectarea armistiţiuului a fost anunţată de preşedintele ucrainean Petro Poroşenko. El a mai declarat, în Singapore, la o întîlnire cu oameni de afaceri, că guvernul său este oricînd dispus să pună capăt luptelor cu separatiştii pro-ruşi, dar nu cu „preţul integrităţii, suveranităţii şi independenţei Ucrainei”.

Concomitent s-a confirmat că Rusia a reluat livrările de gaze spre Ucraina după o pauză de şase luni. Moscova a sistat livrările de gaze pe măsură ce au crescut tensiunile dintre cele două ţări vecine, în relație cu mişcările separatiste pro-ruse din Ucraina.

29 de organizaţii neguvernamentale au adresat un apel viitoarei coaliţii de guvernare cerînd să se dea prioritate reformei justiţiei şi combaterii corupţiei. La o conferinţă de presă organizată de agenţia IPN, Vladislav Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice şi unul din semnatarii apelului, a declarat că reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei sunt cruciale pentru sporirea investiţiilor externe, creşterea economică şi dezvoltarea durabilă a ţării. De asemenea, ele reprezintă şi o condiţie esenţială pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Parlamentul Republicii Moldova preia de la 1 ianuarie preşedinţia Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră de la Parlamentul Greciei. Vorbind la Atena, relatează IPN, preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a subliniat importanţa aceste organizaţii pentru cooperarea dintre ţări, care între timp aparţin sau vor să aparţină unor „zone economice diferite precum Uniunea Europeană, Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan sau ţările Comunităţii Statelor Independente”. El a reamintit că Moldova, Ucraina şi Georgia au semnat deja Acordul de Asociere la UE. Igor Corman a vorbit şi despre agenda europeană a Moldovei, menţionând că rezultatul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie reconfirmă faptul că viitorul politic şi economic al Republicii Moldova este în Uniunea Europeană.

Comitetul Internațional Olimpic a recunoscut pe deplin statul Kosovo, ceea ce înseamnă că țara balcanică va putea participa cu o delegație sportivă la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro din 2016, informează Associated Press. Decizia, luată astăzi de plenul CIO la Monaco, confirmă o recunoaștere provizorie oferită în octombrie de consiliul executiv CIO. Kosovo și-a proclamat unilateral independența de Serbia în 2008. Serbia a refuzat s-o accepte, iar decizia CIO referitoare la Kosovo a fost criticată de Belgrad. Republica Moldova, România și Rusia sunt câteva din puținele țări care nu recunosc existența noului stat Kosovo.

Rudele jurnalistului și analistului militar din Belarus Alyaksandr Alesin spun că el a fost învinuit de înaltă trădare și spionaj. Rudele au spus Europei Libere că au fost înștiințate de autorități că Alesin a fost arestat la sfârșitul lunii trecute când se întâlnea la o cafenea din Minsk cu un diplomat străin căruia îi preda documente secrete. Naționalitatea diplomatului nu a fost divulgată. Dacă va fi găsit vinovat, Alesin riscă până la 15 ani de închisoare. El se află în prezent în arestul preventiv al KGB-ului din Belarus. Rudelor nu li s-au permis să-l vadă de când a fost arestat. Alesin spunea recent că Belarus ar trebui să înceapă reforma forțelor armate în lumina evenimentelor din Ucraina.

Prețul petrolul a atins nivelul cel mai scăzut din ultimii cinci ani. Barilul de țiței Brent s-a vândut marți 9 decembrie pentru scurt timp cu 65,33 de dolari, după care s-a scumpit ușor. A fost cel mai mic preț din septembrie 2009. Încetinirea creșterii economice în China și în alte economii în ascensiune a contribuit la declinul abrupt al prețului petrolului după un vârf atins în iunie 2014. Decizia OPEC de luna trecută de a nu scădea producția a contribuit și ea la ieftinire. Prețurile în scădere dăunează Rusiei, care obține o bună parte din veniturile bugetare din exportul de petrol și gaz și se confruntă anul acesta și cu sancțiunile impuse de Occident din cauza politicii Moscovei față de Ucraina.

Poliția a informat că suspectează 11 persoane din Republica Moldova de contrabandă cu uraniu, relatează Moldpres. Șapte membri ai presupusei rețele criminale au fost arestați, iar ceilalți patru sunt dați în căutare, a spus la o conferință de presă la Chișinău șeful Inspectoratului General al Poliţiei, Ion Bodrug. Oficialul moldovean a spus că traficanții au introdus în țară din Federația Rusă 205 grame de uraniu pe care doreau să-l vândă contra sumei de 1,6 milioane de euro. Depistarea delictului s-a făcut prin infiltrarea unui polițist sub acoperire care a procurat cinci grame de material radioactiv. Biroul Federal de Investigaţii al SUA (FBI) a stabilit că substanţa este uraniu. Suspecţii sînt persoane cu vârsta cuprinsă între 35 şi 75 de ani, locuitori ai municipiului Chişinău, oraşele Orhei şi Edineţ. În prezent, aceştia sînt cercetaţi penal pentru contrabandă şi pentru transportarea materiei prime utilizată în scopuri nucleare.

Ministrul apărării din Statele Unite, Chuck Hagel, a ajuns la Bagdad într-o vizită neanunțată, în condiții sporite de securitate. Este prima vizită în Irak a unui șef al Pentagonului din decembrie 2011, când Statele Unite au marcat sfârșitul misiunii lor militare. Hagel urma să poarte convorbiri cu oficial guvernamentali irakieni și să se întâlnească cu comandanți militari americani. Luni 8 decembrie, în Kuwait, Hagel a spus că forțele de securitate irakiene și-au luat „un nou avânt” grație și loviturilor aeriene ale Statelor Unite împotriva organizației extremiste Statul Islamic, care a cucerit în vară mari teritorii din Irak și Siria. Hagel și-a anunțat demisia la 24 noiembrie, dar va rămâne în post până va fi confirmat un înlocuitor. Președintele Barack Obama l-a numit în locul lui Hagel pe Ashton Carter.

Serviciul de presa a Curtii Constitutionale a spus „Europei libere” că șase concurenți electorali au contestat rezultatele alegerilor: este vorba de PCRM, Partidul Comunist Reformator, PSRM, Partidul Patria, Blocul Alegerea Moldovei - Uniunea Vamala si candidatul independent, activistul Oleg Brega. Curtea examineaza astazi aceste contestatii, urmand sa confirme sau sa infirme printr-un aviz legalitatea scrutinului.

Curtea Constituţională examinează astăzi cererea autorității electorale de confirmare a rezultatelor alegerilor parlamentare. Şedinţa este anunţată pentru ora 10.00.Curtea va confirma sau infirma, printr-un aviz, legalitatea alegerilor. În același timp urmează a fi validate mandatele deputaţilor aleşi şi confirmate listele candidaţilor supleanţi. În cazul în care alegerile sunt declarate legale, Comisia Electorală Centrală eliberează legitimaţii deputaţilor aleşi. Parlamentul nou-ales se întruneşte în şedinţa de constituire la convocarea preşedintelui Republicii Moldova, în cel mult 30 de zile de la alegeri.

Partidul care a câștigat numeric alegerile de la 30 noiembrie, Partidul Socialiștilor, a contestat la Curtea Constituțională rezultatul scrutinului, spunând că moldovenii aflați în Federația Rusă au fost împiedicați să participe la vot. Într-o contestare depusă de partidul lui Igor Dodon se spune că guvernarea a limitat intenționat numărul secțiilor de votare din Rusia la numai cinci, deși în acea țară s-ar afla 700.000 de moldoveni. În schimb – au mai spus socialiștii – în țările UE și în Statele Unite, unde ar trăi numai 200.000 de moldoveni, au fost deschise 90 de secții de votare. Socialiștii și alții consideră că moldovenii din Rusia ar vota predominant forțele politice pro-ruse de la Chișinău.

Femeia cercetată în așa-numitul dosar ANTIFA rămâne în arest, după ce Curtea de Apel Chişinău a respins ieri demersul avocaţilor acesteia de a-i modifica măsura de pedeapsă, a informat Publika TV. Bănuita, pe care presa nu o numește, insistă că este nevinovată şi afirmă că armamentul şi planurile clădirilor de stat care au fost descoperite în cadrul percheziţiei la domiciliul său au fost plasate chiar de anchetatori. Publika.md precizează că femeia şi alţi cinci presupuși activişti de extreme-stânga au fost arestaţi cu câteva zile înainte de alegeri. Trei din ei se află în arestul poliţiei, iar alţii trei - în arest la domiciliu.

Meteorologii au prelungit până la 11 decembrie inclusiv avertizarea cu cod galben de ghețuș și polei emisă mai întâi sâmbătă. Potrivit presei de la Chișinău, zeci de oameni au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce au căzut pe gheață. Meteorologii au avertizat de asemenea pentru perioada 8-12 decembrie asupra fenomenului gheții de pe râuri și lacuri, avertizând că stratul de gheață va fi subțire și este total contraindicată mersul pe suprafața ei.

În Ucraina forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși urmează să țină astăzi o așa-numită zi „a Tăcerii” menită să aducă încetarea focului în regiunile estice ale țării. Președintele Petro Poroșenko a anunțat că armata Ucrainei va înceta focul la 9 decembrie, spunând că măsura este cuprinsă în armistițiul semnat la Minsk la 5 septembrie. Ministrul ucrainean al apărării, Stepan Poltorak, a spus ieri că forțele armate „sunt gata de tăcere”. Unii din rebelii pro-ruși care controlează regiuni din estul Ucrainei au spus și ei că vor respecta „Ziua Tăcerii”. Poroșenko a spus că s-a ajuns la un acord să se țină discuții de pace astăzi la Minsk, dar un lider rebel a spus că întâlnirea nu ar trebui să aibă loc mai devreme de 12 decembrie.

Parlamentul din Kosovo urmează să voteze astăzi componența unui nou guvern condus de Isa Mustafa, fostul primar al capitalei Priștina. Partidul premierului la capăt de mandat Hashim Thaci și partidul primarului au semnat luni 8 decembrie un acord de guvernare care ar pune capăt lungii perioade de incertitudine de după alegerile anticipate din luna iunie. Potrivit înțelegerii Mustafa va fi premier, iar Thaci ministru de externe. Thaci a condus statul balcanic de când și-a proclamat unilateral independența față de Serbia în 2008. Kosovo s-a desprins de facto în 1999, când NATO a bombardat Serbia și Muntenegrul pentru a opri expulzarea civililor albanezi de către forțele militare ale Belgradului.

La ambasadele americane din lumea întreagă sunt în vigoare măsuri de securitate speciale înaintea publicării unui raport al Senatului de la Washington despre interogările secrete făcute de agenția centrală de informații a Statelor Unite, CIA. Raportul ce va fi publicat azi cuprinde informații noi despre felul cum CIA a deținut și interogat presupuși membri ai rețelei teroriste Al Qaeda în locuri secrete din Europa și Asia după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 de la Washington și New York. Se așteaptă ca documentul să constate că interogatoriile foarte dure nu au dat rezultatele scontate. Președintele Barack Obama a oprit interogatoriile CIA când a preluat puterea în 2009, recunoscând să metodele folosite pentru interogări au echivalat cu tortura.