Intr-un interviu cu Radio Europa Libera, ministrul suedez de externe Carl Bildt a declarat ca este îngrijorat de întreaga situaţie din regiune, inclusiv de cea din regiunea transnistreana. Diplomatul a spus, între altele: „Sunt ingrijorat de intreaga situatie. De la 1 martie [de cind Consiliul Federaţiei a votat in unanimitate folosirea forţei militare in Ucraina], preşedintele Rusiei are autoritatea sa foloseasca forţa militara pe intreg teritoriul Ucrainei si stim ca există o masare a fortelor ruseşti la granita cu Ucraina. Ar trebui sa ne intrebam de ce. Vedem si anume semne in Transnistria. Sunt relatari de astazi de dimineata, din presa de la Odesa, ca ar exista acolo persoane ce ar părea sa faca parte din forţele speciale ruseşti. Asa ca la sud, intreaga intindere de la Crimeea la Odesa nu trebuie neglijată…”

Premierul Turciei Recep Tayyip Erdogan a anunţat că armata turcă a doborît astazi un avion sirian de război care a intrat neautorizat in spaţiul aerian turc. Potrivit spuselor sale: „Un avion sirian a violat spatial nostru aerian. Avionul nostru F16 l-a ţintit si l-a doborît. De ce ? Pentru ca dacă cineva intra în spaţiul meu aerian, reacţia noastra va fi dură.”
Siria a confirmat incidentul si a acuzat Turcia de „agresiuni”. Potrivit observatorului sirian pentru drepturile omului de la Londra, astazi au avut loc lupte grele in apropierea de graniţa cu Turcia, linga localitatea Kasab, o zona populată masiv de armeni. Televiziunea siriana a relatat ca forţele guvernamentale siriene au produs „mari pagube” rebelilor care au „intrat in Siria din Turcia”. Razboiul din Siria intra in al patrulea an, facind pina acum peste 150 de mii de victime.

Comandantul şef al forţelor Alianţei Nord Atlantice din Europa, generalul american Philip Breedlove, a avertizat la o conferinţă la Bruxelles că Rusia a desfăşurat impresionante efective militare la graniţele Ucrainei şi a spus ca este îngrijorat că aceasta situaţie ar putea reperezenta o ameninţare pentru regiunea separatista a Moldovei, Transnistria. Potrivit declarației sale: „Exista suficiente forţe ruseşti care au înţesat graniţa de est a Ucrainei şi care ar putea intra in Transnistria, daca va fi luata o decizie in acest sens, iar aceasta este foarte îngrijorător”.
Generalul american a mai spus si ca Rusia acţionează mai degrabă „ca un duşman al Alianţei Nord Atlantice”, nu ca un partener, şi că puternica mobilizare a forţelor ruseşti vine dupa ce preşedintele Vladimir Putin şi-a expus politica ce ar justifica desfasurarea de forţe ruseşti în alte ţări, iar acest lucru este foarte ingrijorător.

Forţele ruseşti controlează în acest moment toate obiectivelor militare din Crimeea, dupa ce sâmbătă a fost luate cu asalt două baze aeriane ucrainene. La Belbek atacatorii au folosit tehnică blindată, grenade fumigene şi au tras focuri de armă. Cel puţin un militar ucrainean a fost rănit. În aceeaşi zi, câteva sute de manifestanţi pro-ruşi, neînarmaţi, au acaparat baza militară de la Novofedorivka. La Sevastopol, aşa numitele forţe de auto-apărare şi trupele speciale ale Federaţiei Ruse au reuşit să acapareze nava militară Slavutici, considerata nava cea mai importanta a flotei ucrainene. Comandatul Forţelor Navale ale Ucrainei, amiralul Serhii Haiduk, a declarat că navele militare ucrainene blocate la Donuzlav mai au provizii numai pentru 10 zile. Amiralul a spus că în total, în Crimeea, sunt blocate 30% din navele flotei militare ucrainene. Ministrul britanic de externe William Hague a declarat ca Londra ia în considerare sa limiteze cooperarea militara cu Rusia şi vînzarea de arme si tehnica militara Moscovei, ca raspuns la anexarea Crimeii de catre Rusia.

Preşedintele din Belarus, Aleksandr Lukaşenka, a declarat ca anexarea Crimeii de către Rusia reprezinta „un precedent rău”, dar regiunea era, in opinia liderului de la Minsk, „de facto” parte a Rusiei. Intrebat despre refuzul sau de a recunoaste anexarea Crimeii, presedintele Lukaşenka a spus că indiferent daca anexarea va fi sau nu recunoscuta, „Crimeea este parte a Rusiei acum, si că situaţia nu se va schimba”. In Belarus numai 8% din populatie se declara rusa, dar limba vorbita in ţara este majoritar limba rusa, ceea ce ar putea trezi ingrijorare la Misnk, pentru ca Putin ar putea folosi argumentele pentru Crimeea si pentru Belarus.

Comisarul Uniunii Europene pentru comerţ, Karel de Gucht, a criticat Rusia că nu face ceea ce a promis cînd a semnat acordurile prin care a fost admisa in Organizaţia Mondiala a Comerţului. Vorbind la Forumul de la Bruxelles, comisarul european a spus ca poate da „exemple nesfîrsite” de promisiuni comerciale facute de Rusia şi care nu au fost îndeplinite. De Gucht a spus ca economia rusa este lipsita de însemnătate şi ca singurul domeniu care conteaza este exploatarea de gaze naturale. Comisarul a mai spus ca Oseția de Sud este „o gaura neagra”, a acuzat Rusia că destabilizeaza Georgia şi că a împiedicat Armenia să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana, amenintind-o că nu o va sprijini in chestiunea Nagorno-Karabach, daca va semna intelegerea europeana.

Anchetatori ucraineni au facut mai multe descinderi la locuinta si la biroul fostului ministru ucrainean al energiei in cabinetul lui Mikola Azarov, Eduard Ştaviţki. Anchetatorii au gasit 42 de kilograme de aur, aproape cinci milioane de dolari bani gheaţă, si ceasuri foarte scumpe. Bunurile au fost confiscate. Ştaviţki a fost răspunzător de negocierile cu Rusia in probleme energetice şi a fugit din ţara. Vineri, la Kiev a fost arestat şi Evgheni Bakulin, şeful companiei de stat Naftogaz, sub acuzatia ca ar fi delapidat patru miliarde de dolari. In ultimele zile noile autorităţi au întreprins raiduri la locuinţele mai multor foşti inalti domnitari ai regimului preşedintelui alungat Viktor Ianukovici.

Grupul paramilitar ucrainean de extrema dreapta „Sectorul Drept” a anunţat astazi că s-a constiuit in partid politic. Grupul a avut un rol important in alungarea preşedintelui Viktor Ianukovici si in protestele de pe EuroMaidan. Unul din membrii grupării, Andri Denișsenko, a facut anuntul intr-o inregistrare video postata pe Youtube, in care a spus ca partidul va fi pentru spectrul politic din Ucraina, ceea este „un kalaşnikov pe cimpul de lupta”. Lider al partidului a fost ales Dmitri Iaroș, care a anunţat ca se va prezenta in alegerile prezidenţiale din 25 mai. Iaroș a negat luna trecuta ca gruparea sa ar fi antisemita si neonazista, spunind ca se considera succesoarea Armatei de Insurgenţa Ucrainiana, care a luptat impotriva forţelor sovietice si naziste în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

La Madrid au avut loc proteste care au degenerate in violenţe, împotriva saraciei şi măsurilor de austeritate. Demonstranţii au aruncat cu pietre in forţele speciale de politie, iar poliția raspuns cu gloanţe de cauciuc. Autorităţile spaniole spun ca 19 protestatari au fost raniti şi 50 de poliţisti. Unul dintre poliţisti este în stare grava. La protestul de ieri, intitulat „Marsul demnităţii” au participat sute de mii de oameni, care au cerut loczri de munca, locuinte sociale, asistenţă medicala, îmbunătăţirea sistemului de educatie si combaterea sărăciei. Protestatatarii au cerut guvernului conservator spaniel sa nu plateasca datoriile externe şi, în schimb, sa foloseasca banii pentru imbunataţirea vietii spaniolilor. Rata şomajului este in Spania de 26 %.

în Franţa au loc astazi alegeri locale şi se aşteapta ca socialistii preşedintelui Francois Hollande să înregistreze pierderi însemnate. Preşedintele are in acest moment cea mai scazuta rata de încredere a populatiei. Analistii estimeaza ca Frontul Naţional, de extrema dreapta, ar putea cistiga din primul tur primariile mai multor orase şi sate. Pentru Primaria Parisului, pentru prima data, cele mai mari şanse le au candidatele femei.

Forţele ruseşti controlează în acest moment majoritatea obiectivelor militare din Crimeea, transmit agenţiile de ştiri internaţionale. Sâmbătă a fost luată cu asalt baza aeriană a Ucrainei de la Belbek. Potrivit BBC, atacatorii au folosit tehnică blindată, grenade fumigene şi au tras focuri de armă. Cel puţin un militar ucrainean a fost rănit. În aceeaşi zi, câteva sute de manifestanţi pro-ruşi, neînarmaţi, au acaparat baza militară de la Novofedorivka. Iar la Sevastopol, Centrul pentru operaţiuni informaţionale al Flotei Militare a Ucrainei a anunţat că a primit un nou ultimatum şi aşteaptă asaltul trupelor ruse. Şi tot la Sevastopol, aşa numitele forţe de auto-apărare şi trupele speciale ale Federaţiei Ruse au reuşit să acapareze navei militară Slavutici, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului ucrainean al apărării, citat de agenţia Unian. Comandatul Forţelor Navale ale Ucrainei, Serhii Haiduk, a declarat că navele militare ucrainene blocate la Donuzlav mai au provizii numai pentru 10 zile. Amiralul a spus că în total, în Crimeea, sunt blocate 30% din navele flotei militare a Ucrainei. Potrivit datelor ministerului rus al apărării, steagul rusesc a fost arborat pe 147 de baze şi instituţii militare ucrainene şi pe 54 din 67 de nave militare ale Ucrainei. Marina rusă a confiscat şi singurul submarin ucrainean, „Zaporojie”.

În Irak, zeci de publicaţii şi-au sistat ediţiile de astăzi în semn de protest faţă de uciderea jurnalistului Mohamed Bdaiwi Owaid, şeful biroului de la Badgad al serviciului irakian al postului nostru de radio. Îniţiatorul protestului este uniunea jurnaliştilor profesionişti din Irak. Owaid a fost împuşcat la un punct de control din apropierea reşedinteţi prezidenţiale şi a biroului Radio Irakul Liber. Potrivit martorilor, ofiţerul care l-a împuşcat era membru al gărzilor prezidenţiale şi între cei doi s-ar fi iscat o dispută. Premierul Irakului, Nuri al-Maliki a cerut deschiderea unei investigații şi a promis la o întâlnire cu rudele lui Owaid că ucigaşul va fi găsit şi deferit justiţiei. Ulterior, televiziunea irakiană a difuzat imagini cu un presupus ucigaş aflat deja în detenţie.

Fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili a refuzat să se prezinte la procuratura din Tbilisi, pe 27 martie, care l-a convocat pentru a fi interogat ca martor în mai multe dosare penale. Ex-preşedintele şi-a motivat refuzul prin, citez, „aspiraţia de a continua lupta în calitate de om liber”. Saakaşvili nu se află în Georgia şi este profesor la o universitate americană, post pe care l-a ocupat imediat după ce şi-a încheiat mandatul de preşedinte, în noiembrie anul trecut. Colegii lui Saakaşvili l-au sfătuit să nu revină în patrie şi au acuzat guvernul de la Tbilisi că răzbunare, la comanda Moscovei, pentru implicarea lui Saakaşvili în protestele proeuropene de la Kiev şi solidaritatea exprimată Euromaidanului. Ex-preşedintele georgian a fost citat în 10 dosare legate de corupţie şi depăşirea atribuţiilor, precum şi în cel legat de moartea în 2005 a fostului premier Zurab Zvania. Zeci de colaboratori ai săi sunt investigaţi în legătură cu cazuri de corupţie şi abuz de putere, din 2012, de când la putere a venit mişcarea „Visul Georgian” a multimiliardarului Bidzina Ivanişvili.

Comandantul forţelor aliate ale NATO în Europa, generalul Philip Breedlove, a avertizat că Rusia dispune de ample forţe militare la graniţa cu Ucraina şi s-a arătat îngrijorat de pericolul pe care acestea pe prezintă pentru regiunea separatistă a Moldovei Transnistria. Generalul american a făcut declaraţia la Bruxelles, în cadrul unei dezbateri organizate de fondul german Marshall. Breedlove a spus că „Moscova acţionează acum mai mult ca un adversar, decât ca un partenâer” al NATO. El a adăugat că Rusia dispune de „forţe foarte, foarte ample” şi „absolut suficiente” ca să invadeze Transnistria, dacă Kremlinul va lua o asemenea decizie. Mobilizarea trupelor ruseşti – urmare a noii politici a preşedintelui rus Vladimir Putin, care justifică intervenţiile militare în ţările străine – este una foarte îngrijorătoare, a declarat Philip Breedlove.

La Sevastopol, Centrul pentru operaţiuni informaţionale al Flotei Militare a Ucrainei aşteaptă asaltul trupelor ruse. Informaţia a fost comunicată presei de jurnalista Natalia Gumeniuk, cu referinţă la surse din cadrul Centrului potrivit cărora forţele ruse le-au înaintat până acum două ultimatumuri. Centrul a rămas, practic, singura unitate militară din Crimeea ce mai rămâne sub controlul forţelor armate ale Ucrainei.

În cursul zilei de sâmbătă, trupele ruse au acaparat baza aeriană de la Belbek. Potrivit Reuters, comandantul bazei Iuliu Mamciur a fost scos de pe teritoriu „pentru negocieri”.

Mamciur a reuşit să comunice că în timpul asaltului, un militar ucrainean a fost rănit.

Tot astăzi forţele ruse au acaparat baza ucraineană de la Novofiodorivka.

Comandatul Forţelor Navale ale Ucrainei, Serhii Haiduk, a declarat că navele militare ucrainene blocate la Donuzlav mai au provizii numai pentru 10 zile. Amiralul a spus că în total, în Crimeea, sunt blocate 30% din navele flotei militare a Ucrainei.

Potrivit datelor ministerului rus al apărării, steagul rusesc a fost arborat pe 147 de baze şi instituţii militare ucrainene şi pe 54 din 67 de nave militare ale Ucrainei.

Marina rusă a confiscat şi singurul submarin ucrainean, „Zaporojie”.

Între timp, în localitatea Doneţk din estul Ucrainei, în jur de 5 000 de oameni au participat la un miting pro-rus, scandând lozinci prin care cerea secesiunea de Ucraina.

La Simferopol, în Crimeea au avut loc astăzi înmormântările celor două victime ale violenţelor din această săptămână: un soldat ucrainean şi un militant pro rus. Premierul regiunii anexate de Rusia, Serghei Aksionov, a spus la înmormântare că cei doi sunt „eroi ai Crimeii”, în timp ce liderul miliţiilor pro ruse din Crimeea, Mihail Şeremet, a declarat că cei doi au fost victime ale provocărilor, în timpul luptelor de marţi, de la Simferopol. Şeremet a spus şi că se investighează modul în care cei doi au fost omorâţi.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a ordonat forţelor ruseşti din flota de la Marea Neagra să le permită militarilor ucraineni care doresc să părăsească Crimeea să plece într-o maniera „organizată”. Potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului rus al apărării, militarii ucraineni îşi pot folosi maşinile şi vor fi escortaţi „până la graniţă” de militari ruşi şi că până acum 2 000 de militari ucraineni şi-au exprimat dorința să părăsească peninsula. În Crimeea se afla 18 mii de militari ucraineni. Ministerul rus al apărării a anunţat că steagul rusesc flutură pe 147 de baze militare ucrainene din Crimeea şi pe 54 de vase ucrainene.

Seful biroului din Bagdad al serviciului irakian al postului nostru de radio a fost împuşcat astăzi de un membru al gărzii prezidenţiale irakiene. Mohamed Bdaiwi Owaid, care lucra la postului nostru de radio din 2004 îşi semna relatările cu numele de microfon Hasan Rashid. El a fost împuşcat in timp ce venea la birou, la un punct de control păzit de gărzile prezidenţiale. Ofițerul care l-a împușcat s-a ascuns în corpul gărzii prezidenţiale şi a fost ulterior predat autorităţilor. Premierul Irakului, Nuri al-Maliki a cerut deschiderea unei investigații. Colegul nostru avea 46 de ani şi 3 copii şi era profesor asociat de jurnalism la Universitatea din Bagdad.

Semnarea Acordurilor de Asociere a Uniunii Europene cu Moldova și cu Georgia se va produce nu mai târziu de luna iunie, a anunțat președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, vineri, la încheierea sumitului Uniunii Europene, de două zile, de la Bruxelles:

„Vom continua să ne întărim relațiile cu Georgia și cu Moldova și, așa cum am decis azi-noapte, semnarea acordurilor de asociere va avea loc nu mai târziu de luna iunie. Hotărârea e de partea lor, așa cum e și de partea noastră”, a spus Van Rompuy.

Reamintim că vineri premierul ucrainean în exercițiu Arseni Iațeniuk a semnat la Bruxelles capitolele politice ale Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Ucraina.

Ministrul interimar de externe al Ucrainei, Andrei Deşciţa, şi-a exprimat ieri la Bruxelles îngrijorarea faţă de evoluțiile din regiunea transnistreană:

„Situația în Transnistria reprezintă o îngrijorare majoră. Şi nu numai pentru Ucraina, nu numai pentru Moldova, dar este şi ar trebui să fie o îngrijorare majoră pentru Europa. Dacă Rusia va conecta Transnistria cu Crimeea şi Abhazia, va crea un coridor care va crea o zona extrem de destabilizatoare în Europa”, a spus fostul negociator al Kievului pentru soluţionarea conflictului transnistrean.

Ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier a denunţat la Kiev tentativa Rusiei de a „fractura Europa” prin organizarea unui referendum despre independenta regiunii Crimeea din Ucraina. Declaraţia a fost făcuta după convorbirile pe care le-a avut cu preşedintele interimar de la Kiev, Olexandr Turcinov.

Procurorii din Georgia l-au convocat pe fostul preşedinte Mihail Saakaşvili pentru a fi interogat ca martor într-o investigaţie penală. Într-o declaraţie a procuraturii din aceasta dimineaţă, Saakaşvili este convocat joi la procuratură pentru a fi interogat în legătură cu 10 cazuri, printre care şi cel legat de moartea în 2005 a fostului premier Zurab Zvania.

Saakaşvili nu se află în Georgia şi este profesor la o universitate americană, post pe care l-a ocupat imediat după ce şi-a încheiat mandatul de preşedinte, în noiembrie anul trecut.

Zeci de colaboratori ai săi sunt investigaţi în legătură cu cazuri de corupţie şi abuz de putere, din 2012, de când la putere a venit mişcarea „Visul Georgian” al multimiliardarului Bidzina Ivanişvili.

Rusia spune că sancţiunile impuse ieri de Uniunea Europeana împotriva a 12 ruşi şi ucraineni, pentru anexarea Crimeii de către Rusia, reprezintă „un divorţ de realitate”. Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe a spus astăzi că Rusia îşi rezervă dreptul să ia măsuri similare ca răspuns.

Într-o altă declaraţie, ministerul rus de externe şi-a exprimat speranţa că desfăşurarea în Ucraina a unei importante misiuni de monitorizare a OSCE va ajuta la „rezolvarea crizei interne ucrainene” şi „va opri banditismul naţionalist”. În declaraţie se mai spune ca misiunea OSCE nu va merge şi în Crimeea şi la Sevastopol, ceea ce, în opinia Moscovei, ar reflecta noile realităţi politice şi legale, cele două entităţi fiind acum parte a Federaţiei Ruse.

OSCE afirmă că misiunea sa de observatori va aduna informaţii timp de 6 luni despre situaţia de securitate „din întreaga Ucraină”.

Uniunea Europeană a publicat numele a încă 12 persoane din Ucraina și Rusia care au interdicție de călătorie și ale căror bunuri au fost înghețate. Pe listă se află, între alții, vicepremierul rus Dmitri Rogozin, președinta camerei superioare a Parlamentului rus, Valentina Matvienko, jurnalistul rus Dmitri Kiseliov (care a avertizat că Statele Unite ar putea fi transformate în cenușă radioactivă), și președintele comisiei pentru referendumul din regiunea ucraineană Crimeea, Mihailo Malîșev. Cele 12 persoane anunțate după summitul Consiliului European de vineri de la Bruxelles se adaugă altor 21 de oficialități de pe lista anunțată săptămâna aceasta de Uniunea Europeană. Uniunea a decis şi acordarea Ucrainei a unor ajutoare financiare de 11 miliarde de euro. Președintele României, Traian Băsescu a spus ca Uniunea Europeană este pregătită pentru această situație şi a cerut Ucrainei să respecte drepturile minorităţilor şi să se asigure că în guvern va fi reprezentat tot spectrul etnic al ţării.

Un fost director important al unei mari companii de oţel rusească, Victor Lipukin, cetăţean rus şi fost rezident în statul american Missouri, a fost pus sub acuzare de un mare juriu federal pentru evaziune fiscala de milioane de dolari. Potrivit tribunalului, Lipukin a ascuns de autorităţile fiscale americane între 4 şi 7,5 milioane de dolari în conturi bancare, între anii 2002-2007. Lupukin a fost preşedintele unei filiale americane a celei mai mari companii de oţel ruseşti, AO Severstal.