La Haga, a avut loc o întâlnire între ministrul de externe în exercițiu al Ucrainei Andrei Deşciţa şi șeful diplomației ruse Serghei Lavrov. Este primul contact al celor doi miniștri. Anterior, Deşciţa a spus că speră să se întâlnească cu Lavrov pentru a iniţia un dialog privind reglementarea pe cale paşnică a conflictului dintre Ucraina şi Rusia.

Preşedintele Barack Obama va îndemna liderii ţărilor din grupul G8 să excludă Rusia din această organizație a celor mai dezvoltate tari ale lumii, a declarat un adjunct al asistentului pentru securitate al preşedintelui american, citat de Washington Post. Liderii a 7 tari din G8 vor discuta astăzi la Haga, în marginea summitului pentru securitate nucleară, măsurile de mai departe în legătură cu anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. Potrivit reprezentantului Casei Albe de la Washington, Rusia a încălcat regulile internaţionale create după sfârșitul războiului rece prin efortul grupului G8.

Vladimir Putin şi-a deschis un cont în banca „Rossia”, pe care îi va fi transferat salariul de președinte. Banca „Rossia” a fost trecută pe lista sancţiunilor impuse de Statele Unite după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea. Putin a declarat jurnaliștilor că statul nu numai că va lua banca sub protecție, dar va avea grijă şi de clienții acesteia.

Organizații obștești pro-ruse din Chişinău vor pune sub pază monumentul ostașilor eliberatori sovietici, în locul căruia autorităţile vor să instaleze un monument al limbii române, transmite Itar-Tass. Igor Tuleanţev, președintele Consiliului obștesc „Pentru Patrie!” a spus că membrii organizației așteaptă un răspuns din partea autorităţilor până pe 27 martie, după care vor începe să formeze drujini populare pentru paza obeliscului.

Activiștii spun că pregătesc şi o amplă manifestație de protest căreia i s-au alăturat deja Partidul „Vozrojdenie” al lui Vadim Mişin şi socialiștii lui Igor Dodon.

Potrivit proiectului, Monumentul limbii române va avea forma unei cărți şi ar urma să fie amplasat în faţa Academiei de Științe, unde se află şi obeliscul ce-i are ca autori pe cunoscuții sculptori Naum Epelbaum şi Lazăr Dubinovschi, instalat, după cum e scris pe postament, „în cinstea eliberării Moldovei de ocupanții fasciști”.

Ucraina şi-a retras ambasadorul său din Belarus, în legătură cu declaraţiile preşedintelui Aleksandr Lukaşenka privind anexarea Crimeii. Liderul belarus a spus, între altele, la o întâlnire avută duminică cu presa, „indiferent dacă e recunoscută sau nu, Crimeea este parte a Rusiei, şi nimic nu va schimba acest lucru”. Lukaşenka a spus totuşi că anexarea Crimeii de către Rusia creează un precedent periculos. El s-a arătat convins că Ucraina trebuie să rămână un stat unitar, însă a avertizat asupra pericolului dezmembrării ei în mai mulţi subiecţi ai unei federații.

Secretarul de stat american John Kerry şi-a exprimat speranța că situația de criză din Crimeea nu va afecta eforturile internaţionale pentru distrugerea armelor chimice ale Siriei. Prezent la summitul de la Haga, John Kerry a declarat că jumătate din arsenalul chimic sirian a fost evacuat sau distrus chiar pe teritoriul Siriei. Totuşi, Damascul rămână în urmă de calendarul stabilit. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat la rândul său că armele chimice ale Siriei vor fi evacuate sau distruse până la mijlocul anului acesta.

Cancelarul german Angela Merkel i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o discuție la telefon, să nu încerce să destabilizeze Republica Moldova, a declarat, citat de Mexiafax, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert. Cancelarul Germaniei i-a vorbit, duminică seară, preşedintelui rus şi despre îngrijorările ce există în legătură cu masarea amplă a trupelor militare ruseşti la granița estică a Ucrainei. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului de la Berlin, singurul semn încurajator al discuției dintre Angela Merkel şi Vladimir Putina fost acordul Rusiei pentru trimiterea în Ucraina a unei misiuni din 56 de observatori ai OSCE. Moscova însă nu a acceptat monitorizarea regiunii ucrainene Crimeea.

Premierul malaiezian Najib Razak a anunţat astăzi că potrivit ultimei analize a datelor de satelit, avionul dispărut al companiei Malaysia Airlines s-a prăbușit în sudul Oceanului Indian. Avionul companiei cu 239 de oameni la bord a dispărut în mod misterios pe data de 8 martie, în timp ce zbura de la Kuala Lumpur spre Beijing.

Liderul administraţiei de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a declarat că urmărește „cu atenție” ce se întâmplă în Ucraina şi că dorește ca „situația să se stabilizeze cât mai repede, în aşa fel cum dorește poporul ucrainean”.

Într-un interviu pentru TVR1, Şevciuk a dezmințit informaţiile că armata transnistreană s-ar afla în stare de alertă şi ar fi concentrat militari la granița cu Ucraina, precum şi declarațiile unor oficiali de la Kiev cum că Transnistria ar pregăti provocări pentru a destabiliza situația din Ucraina.

Şevciuk a mai spus că locuitorii regiunii transnistrene au optat deja, în cadrul mai multor referendumuri, pentru independentă şi că din punctul lor de vedere „Transnistria este un stat recunoscut”.

În contextul integrării europene a Moldovei şi Ucrainei, liderul de la Tiraspol a avertizat împotriva încercărilor de a izola economic regiunea transnistreană sau de a îngrădi libertatea circulației. „Aceste măsuri ar amplifica şi mai mult contradicțiile dintre Tiraspol şi Chişinău şi chiar s-ar crea premisele pentru a cere schimbarea formatului de acțiuni şi negocieri. Nu cred că vrea cineva aşa ceva, să crească gradul de confruntare dintre Tiraspol şi Chişinău”, a declarat Evgheni Şevciuk.

Statele Unite şi Uniunea Europeană sunt unanime în hotărârea de a impune un „preţ” Rusiei pentru anexarea regiunii ucrainene Crimeea, a declarat, luni, la Amsterdam, preşedintele american Barack Obama. „Suntem uniţi în privinţa faptului că Rusia trebuie să plătească un preţ pentru acţiunile sale în Crimeea”, a spus Obama, după discuţiile avute cu premierul olandez Mark Rutte. El a mai spus şi că Statele Unite şi Uniunea Europeană sunt unite în sprijinul lor pentru guvernul şi poporul Ucrainei. Preşedintele american va participa astăzi la summitul securităţii nucleare de la Haga, în cadrul căruia va avea loc şi o reuniune a liderilor G7. Liderii celor 7 ţări – SUA, Germania, Marea Britanie, Canada, Franţa, Japonia şi Italia ar urma să diecute şi măsurile de mai departe în legătură cu anexarea peinsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. Delegaţia rusă la summit este condusă de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care ar urma să poate discuţii şi cu secretarul de stat american John Kerry.

Președintele român Traian Băsescu a declarat înainte de a pleca la summit-ul securității nucleare de la Haga că va profita de prezența șefilor de stat pentru a discuta despre nevoia repoziționării resurselor militare ale NATO, ca urmare a activităților militare ale Rusei. Comandantul forțelor NATO în Europa, generalul Philip Breedlove, şi-a exprimat ieri îngrijorarea faţă de concertarea masivă de trupe ruseşti la granița cu Ucraina şi faţă de riscul ca acestea să invadeze regiunea transnistreană a Moldovei, dacă un asemenea ordin va fi dat. Generalul american a anunţat că Alianța Nord Atlantica şi-a adus şi ea armamente mai aproape de Rusia pentru a contrabalansa mobilizarea forțelor ruseşti.

Premierul român Victor Ponta a declarat că situația din regiune oferă o mare oportunitate atât pentru România, cât şi pentru apropierea Republicii Moldova de UE şi NATO, transmite Mediafax. Într-o emisiune la Antena 3, Victor Ponta a spus că „România ar fi suficient de puternică în acest moment pentru a fi pentru Republica Moldova ceea ce a fost Germania de Vest pentru cea de Est”. Însă premierul nu vede soluția unirii decât dacă cetățenii moldoveni vor decide acest lucru prin referendum. „Dacă nu, - a spus Ponta, - cea mai rațională şi mai corectă soluție este ca România să sprijine în mod concret o apropriere ireversibilă a Moldovei de UE”. Totodată, premierul a spus că „atât timp cât nu se rezolvă problema Transnistriei, într-un fel sau altul, Moldova nu va reuși să intre nici în UE, nici în NATO”. Însă nu Bucureștiul ar trebui să spună Chișinăului „cum să o rezolve”, ci „ei trebuie să decidă care este soluția cea mai bună pentru ei”, a mai afirmat Victor Ponta.

Ministerul Transporturilor a semnat contractele de finanțare pentru reabilitarea și reconstrucția a 91 de kilometri de drumuri naționale de la Chișinău spre Giurgiulești, spre Sculeni și ocolirea orașului Ungheni.
Lucrările de 80 de milioane de euro sunt finanțate din fonduri ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi ajutoare acordate de Comisia Europeană.
Pentru reconstrucția și reabilitarea celor două drumuri naţionale R1 și M3 care duc de la Chișinău către nord-vest și către sud-vest, precum și construcția tronsonului de ocolire a Unghenilor, au fost selectate o companie azeră, una cehă și una românească. Lucrările ar trebui să se încheie în 2016.

Deputații liberali din opoziție au cerut Curții Constituționale să-l excludă din componența guvernului pe bașcanul Autonomiei găgăuze, care deține din oficiu calitatea de membru în executiv.
În sesizarea deputaților Valeriu Munteanu, Corina Fusu și Gheorghe Brega depusă astăzi la Curte se spune că cele două funcții sunt incompatibile. Bașcanul n-ar putea munci pentru autonomia locală a unităţii administrative Gagauz-Yeri, fiind, în același timp, subordonat primului ministru în guvernul central.
Liberalii ceruseră și coaliției majoritare să-l excludă din guvern pe bașcanul Mihail Formuzal pe motiv că ar fi sfidat Constituția și alte legi, sprijinind în februarie referendumurile privind independența Autonomiei găgăuze și orientarea Republicii Moldova către Uniunea Vamală eurasiatică.

Președintele în exercițiu al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a dat un ordin de retragere a trupelor ucrainene din Crimeea anexată, spunând că viața și sănătatea militarilor și a familiilor acestora sunt amenințate. Turcinov a transmis Ministerului Apărării ordinul la câteva ore după ce trupele ruse au folosit grenade paralizante și focuri de armă pentru a ocupa unitatea de marinari de la Feodosia, una din ultimele baze din Crimeea care mai arbora azi dimineață drapelul Ucrainei.
Rusia a preluat una câte una unitățile ucrainene, inclusiv navele militare. Duminică, la sfârșitul săptămânii în care Crimeea a fost anexată oficial, Ministerul rus al Apărării a spus că drapelul rus era arborat la 189 de obiective militare din Crimeea.

Președintele american Barack Obama a declarat la Amsterdam că Statele Unite și Uniunea Europeană sunt solidare în vederea impunerii unor costuri Rusiei din cauza anexării Crimeii și în vederea acordării de ajutoare Ucrainei și poporului ei. Vorbind după întâlnirea cu premierul olandez Mark Rutte, la începutul unui turneu european, Obama a spus că aliații din NATO sunt cei mai apropiați parteneri ai Statelor Unite, iar Europa este un element fundamental al politicii externe americane.
Președintele american va mai călători astăzi la Haga pentru convorbiri cu președintele Chinei, Xi Jinping, și pentru a lua parte la deschiderea Summitului de Securitate Nucleară. De asemenea, Obama va examina situația din Ucraina împreună cu liderii Franței, Germaniei, Marii Britanii, Canadei, Italiei și Japoniei care formează grupul G7 al democrațiilor industrializate.

Autoritățile australiene spun că un avion de căutare australian a întrezărit în sudul Oceanului Indian două obiecte care pot fi elemente ale Boeingului malaiezian dispărut cu 239 de oameni la bord pe 8 martie.
Premierul Australiei, Tony Abbott, a spus că o navă este trimisă în larg să investigheze locul, la 2500 de kilometri către sud vest de orașul Perth. Mai devreme, un avion chinezesc a anunțat o descoperire asemănătoare, dar un avion al flotei americane care participă la căutări n-a putut localiza cele două elemente.

Un tribunal din Egipt a condamnat la moarte 529 de susținători ai președintelui înlăturat, Muhammad Morsi și partidului acestuia, Frăția Musulmană. Dar mulți au fost condamnați în absență, iar verdictul nu este definitiv.
Un avocat al apărării, Ahmad al-Sharif, a declarat că cei condamnați au fost găsiți vinovați de mai multe crime, inclusiv atacarea poliției și uciderea unui polițist la demonstrațiile violente din august trecut. 16 membri ai Frăției Musulmane au fost achitați. Procesul a fost tergiversat, iar verdictul amânat de câteva ori. Dar avocații apărării spun că nu și-au putut prezenta cazul în fața instanței.

Viceministrul rus al apărării Anatoli Antonov a respins îngrijorările despre o posibilă invazie rusească în regiunea transnistreană, exprimate de comandantul forțelor NATO din Europa, generalul american Philip Breedlove. Vorbind la o conferință la Bruxelles, Breedlove a spus că armata rusă are acum la granița de est a Ucrainei suficiente trupe care pot intra în regiunea transnistreană dacă primesc un asemenea ordin.
La Moscova, viceministrul Antonov a declarat postului de radio Eho Moskvî că Rusia respectă acordurile internaționale, care limitează numărul militarilor la granița cu Ucraina.

Liderii țărilor G7 vor lua în discuție astăzi noi măsuri de răspuns la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, la o întrevedere în marginea unui summit nuclear în Olanda. Statele Unite și Uniunea Europeană au impus deja restricții de circulație și au înghețat conturile câtorva zeci de demnitari și oameni de afaceri ruși din anturajul președintelui Vladimir Putin.
Duminică, ministrul german de finanțe Wolfgang Schaeuble a spus că Uniunea Europeană este pregătită în mod solidar să impună și sancțiuni economice în cazul escaladării crizei.

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat regimul sirian al președintelui Bashar al-Assad cu un „răspuns sever” dacă violează spațiul aerian al Turciei. Erdogan a făcut declarația după ce armata turcă a doborât un avion militar sirian deasupra Turciei.
Damascul a confirmat că avionul a fost doborât, dar a spus că se afla într-o misiune împotriva rebelilor la graniță și a acuzat Turcia de „agresiune flagrantă”. Opoziția siriană spune că avionul a fost doborât în apropiere de un punct de trecere capturat duminică de rebeli în regiunea orașului Kasab locuit de o mare comunitate armeană.

Fostul președinte georgian Mihail Saakașvili spune că nu se va întoarce în Georgia pentru a fi interogat în mai multe dosare, inclusiv despre moartea din 2005 a fostului său prim-ministru.
Aflat în Olanda, Saakașvili a declarat televiziunii georgiene Rustavi 2 că nu va respecta citația procurorilor, chiar dacă autoritățile de la Tbilisi amenință să-l dea în căutare. Fostul președinte, care spune că anchetele împotriva sa și aliaților săi sunt motivate politic, a părăsit Georgia la scurt timp după ce i s-a încheiat cel de-al doilea mandat în noiembrie trecut. Duminică, Departamentul de Stat american a spus că acțiunile guvernului georgian împotriva lui Saakașvili „ridică îngrijorări legitime privind retribuția politică”.

În Franța, sondajele la ieșirea de la secțiile de vot arată că partidul de extremă dreapta Frontul Național a ieșit victorios duminică în mai multe orașe la primul tur al alegerilor locale. Lidera Frontului Național, Marine Le Pen a spus că partidul său a obținut „rezultate excepționale”.
Se așteaptă că socialiștii președintelui Francois Hollande vor suferi pierderi mari. Localele, la care francezii își aleg în două duminici la rând primarii, sunt primul test la jumătatea de mandat a președintelui Hollande, a cărui popularitate se fală în declin.

Autoritățile franceze spun că și Franța are imagini cu posibilele rămășițe ale avionului malaezian dispărut fotografiate de sateliți sudul Oceanului Indian. Imaginile obținute anterior de China și Australia înfățișau și ele obiecte suspecte plutind în aceleași ape la câteva mii de kilometri depărtate de Australia.
Căutările avionului dispărut la 8 martie cu 239 de oameni la bord au intrat în a treia săptămână. Premierul australian, Tony Abbott a spus că există „speranțe tot mai mari” ale găsirii avionului.

Intr-un interviu cu Radio Europa Libera, ministrul suedez de externe Carl Bildt a declarat ca este îngrijorat de întreaga situaţie din regiune, inclusiv de cea din regiunea transnistreana. Diplomatul a spus, între altele: „Sunt ingrijorat de intreaga situatie. De la 1 martie [de cind Consiliul Federaţiei a votat in unanimitate folosirea forţei militare in Ucraina], preşedintele Rusiei are autoritatea sa foloseasca forţa militara pe intreg teritoriul Ucrainei si stim ca există o masare a fortelor ruseşti la granita cu Ucraina. Ar trebui sa ne intrebam de ce. Vedem si anume semne in Transnistria. Sunt relatari de astazi de dimineata, din presa de la Odesa, ca ar exista acolo persoane ce ar părea sa faca parte din forţele speciale ruseşti. Asa ca la sud, intreaga intindere de la Crimeea la Odesa nu trebuie neglijată…”