Liderul comuniștilor Vladimir Voronin a refuzat să clarifice motivele fruntașului comunist Mark Tkaciuk care a renunțat la deputăție și a părăsit fracțiunea parlamentară a PCRM. Postul Pro TV Chișinău îl citează pe Voronin spunând că nu este ”poliție” ca să știe unde se află cel care era considerat mâna sa dreaptă. Deputatul Tkaciuk și-a depus vineri mandatul, fără a veni la ședința Parlamentului. Sâmbătă, Tkaciuk a lipsit și de la o întâlnire a conducerii PCRM cu primarii și președinții de raioane comuniști, unde s-a discutat despre avantajele apropierii de Uniunea Vamală versus Uniunea Europeană. Vineri, Voronin a spus la ședința Parlamentului că „toţi trădătorii care au plecat din fracţiunea” PCRM ar trebui să procedeze ca Tkaciuk și să-și depună mandatul de deputați. Voronin a spus însă că cel care i-a fost consilier la Președinție, între 2001 și 2009, rămâne în partid.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Ucraina n-are nici un drept să ceară reducerea prețului gazelor primite din Rusia. Vorbind în marginea unui forum economic la St. Petersburg, Putin a spus că prețul trebuie stabilit prin dialog, nu prin cereri ultimative. Liderul rus le-a mai declarat jurnaliștilor că sancțiunile impuse Rusiei de Occident din cauza crizei ucrainene sunt „total contraproductive” și că nu este posibilă izolarea țării sale. La același forum, liderul rus a spus că Rusia își respectă obligațiile față de consumatorii europeni și a descris drept „prostești” apelurile europenilor care cer reducerea dependenței de livrările energetice ruse.

Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk și-a îndemnat concetățenii să participe duminică la alegerile prezidențiale ca să „apere țara”. Într-o declarație televizată difuzată astăzi de la Kiev, primul ministru în exercițiu mai spune că ucrainenii au responsabilitatea să voteze în ciuda amenințărilor lansate de „bandiții sponsorizați din străinătate”. Separatiștii pro-ruși spun că vor bloca alegerile în zonele pe care le controlează în două regiuni estice, Donețk și Luhansk. Apelul de la Kiev coincide cu relatările despre violențe proaspete în est, unde ar fi murit în schimburi de focuri azi dimineață cel puțin 2 militari ucraineni și un combatant separatist. Vineri, oficiali militari ai Rusiei au spus că promisa retragere a celor 40.000 de militari ruși de la granițele Ucrainei poate dura vreo 20 de zile. Adică nu se va încheia decât după așteptatul tur doi al prezidențialelor ucrainene, care poate avea loc pe 15 iunie.

Coaliția de guvernare de la Chișinău propune ca alegerile parlamentare să aibă loc în 30 noiembrie. Agenția IPN citează o inițiativă legislativă înregistrată de coaliție la Parlament. Proiectul este semnat de liderul fracțiunii PLDM, Valeriu Streleț, liderul PD, Marian Lupu și liderul PLR, Ion Hadârcă. Alegerile parlamentare precedente au avu loc la 28 noiembrie 2010.

Premierul Iurie Leancă a spus la festivitățile de la Taraclia dedicate Zilelor Scrisului şi Culturii Slave că Republica Moldova are nevoie de unitate mai mult ca oricând. Un comunicat al guvernului spune că primul ministru a cărui mamă este de etnie bulgară a vorbit în această limbă în fața reprezentanților numeroasei comunități bulgărești din raionul Taraclia. La festivitățile la care a fost de față și ambasadorul european, Pirkka Tapiola, premierul Leancă a mai spus că ”ucrainenii, şi ruşii, şi bulgarii, şi belaruşii se bucură de libertate culturală şi lingvistică” în Republica Moldova. Zilele Scrisului şi Culturii Slave au loc anual în perioada sărbătorii Chiril şi Metodie, marcată de slavi la 24 mai.

O delegație a Congresului Statelor Unite este așteptată în vizită la Chișinău în 26 mai. Ambasada americană din R. Moldova a difuzat un comunicat în care se spune că delegația include senatori din Comitetul Serviciilor Armate, Comitetul pentru Relaţii Externe, Comitetul pentru buget, comerţ, ştiinţă şi transporturi, Comitetul pentru Energie și Resurse Naturale și altele. Vizita face parte dintr-un turneu regional mai amplu al senatorilor americani. Asemenea vizite din partea Congresului și administrației s-au întețit în ultimele luni pe fundalul crizei ucrainene. Cu o lună în urmă, Chișinăul a fost vizitat de câteva delegații asemănătoare, inclusiv una condusă de senatorul John McCain, fost candidat republican la preşedinţia Statelor Unite.

Președintele rus Vladimir Putin le-a spus reprezentanților principalelor companii internaționale de energie că este îngrijorat de presupuse amenințări ale „radicalilor ucraineni” privind blocarea livrărilor de gaze rusești către țări europene. Vorbind la Forumul Economic Internațional de la St. Petersburg, Putin a mai spus că Rusia și-a respectat întotdeauna obligațiile față de consumatorii europeni. Liderul rus a descris drept „prostești” ceea ce a numit „declarațiile stridente” ale unor lideri europeni despre nevoia reducerii dependenței de livrările energetice rusești. Putin a spus că Rusia cunoaște planurile europene de a diversifica sursele energetice, inclusiv prin importul gazelor lichefiate din Statele Unite. Dar a spus că acestea vor fi mai costisitoare decât gazele naturale rusești.

Din estul Ucrainei se relatează despre noi ciocniri între forțele guvernamentale și militanții pro-ruși cu doar o zi înaintea alegerilor prezidențiale. Liderii separatiști din regiunile estice amenință să blocheze alegerile în zonele pe care le controlează în regiunile Donețk și Luhansk. Reporterii Associated Press din regiunea Donețk spun că au văzut doi militari ucraineni uciși în apropierea satului Karlivka și un alt cadavru în apropierea unui punct de control al separatiștilor. Nu există însă un bilanț care să poată fi verificat. Vineri, oficiali militari ai Rusiei au spus că promisa retragere a celor 40 de mii de militari ruși de la granițele Ucrainei nu se va încheia decât la săptămâni după alegerile ucrainene de mâine, adică după așteptatul tur doi al prezidențialelor, care poate avea loc pe 15 iunie.

Premierul Turciei Recep Tayyip Erdogan se pregătește să rostească un discurs în fața a mii de oameni în orașul Köln din vestul Germaniei, în ciuda protestelor anunțate de criticii săi. Uniunea Democraților Turci Europeni spune că așteaptă o prezență numeroasă a suporterilor lui Erdogan pe un stadion cu 20 de mii de locuri unde va vorbi premierul turc. Dar adversarii spun că străzile orașului vor fi împânzite de aproximativ 10 mii de oponenți turci, care vor demonstra împotriva lui Erdogan, acuzat de autoritarism și corupție. Poliția germană a trimis forțe pentru prevenirea ciocnirilor între cele două tabere. Primarul de la Köln Juergen Roters spune că nu va fi ușor și i-a cerut lui Erdogan să stea acasă. Vineri, 10 mii de oameni au mărșăluit la Istanbul în memoria unui trecător ucis de poliție în ciocnirile cu demonstranții anti-Erdogan cu o zi mai devreme.

Alegătorii din Letonia, Slovacia și Malta participă astăzi la alegerile pentru noul Parlament European, a treia zi a scrutinului care durează patru zile. Alegătorii europeni din Marea Britanie, Olanda, Cehia și Irlanda și-au ales deja reprezentanții. În celelalte 21 de țări membre ale Uniunii Europene, alegerile vor avea loc duminică. Aproximativ 400 de milioane de alegători din Uniunea Europeană sunt eligibili să voteze pentru alegerea celor 751 de deputați ai noului Parlament European care va avea o mai mare putere de decizie decât în trecut. Locuirile se împart conform mărimii populației țărilor membre. Germania va avea cele mai multe locuri, 96, urmată de Franța cu 74 și Marea Britanie cu 73. Celor mai mici țări, Ciprul, Malta, Estonia și Luxembourg le vor reveni câte șase locuri. România va avea 32 de locuri. Pe listele partidelor românești candidează cel puțin 11 candidați originari din Republica Moldova, inclusiv 5 care locuiesc permanent în stânga Prutului. Alegătorii moldoveni cu pașapoarte românești vor putea participa la alegeri la 8 secții de vot deschise duminică în Republica Moldova.

Agenția Internațională pentru Energia Atomică spune că Iranul respectă înțelegerea temporară de anul trecut cu puterile internaționale și a redus cantitatea de uraniu îmbogățit cu 80 la sută, sau până la o cincime din necesarul pentru o bombă nucleară. Într-un nou raport al agenției ONU cu sediul la Viena se mai spune că Iranul a cooperat în premieră cu o anchetă în privința presupusului său program din trecut de cercetare a armelor nucleare. Iranul a prezentat informații despre testarea unui detonator, dar a spus că s-a făcut în scopuri civile. Agenția ONU spune că mai are totuși îngrijorări despre posibile componente militare ale programului nuclear iranian.

Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa a avertizat că jurnalistii din Ucraina sunt atacaţi pentru că îşi fac meseria şi a cerut autorităţilor să îşi faca datoria şi să-i protejeze. Intr-un raport dat vineri publicităţii OSCE vorbeste despre aproape 300 de cazuri de violenţa impotriva jurnalistilor din noiembrie, de la declanşarea crizei politice, şi pina acum . Jurnalistii au fost omoriţi, răpiţi, batuti, torturaţi şi intimidaţi.

Preşedintele interimar de la Kiev Oleksandr Turcinov le-a cerut tuturor ucrainenilor sa participe la alegerile prezidențiale de duminică „pentru a consolida bazele naţiunii”. Separatistii din estul Ucrainei au anunțat că vor impiedica desfasurarea scrutinului. Preşedintele rus Vladimir Putin a spus că va respecta rezultatul alegerilor prezidenţiale de duminică din Ucraina, dar că el crede în continuare că in Ucraina este un război civil şi a dat vina pe Occident pentru că a pus la cale, citam „o lovitură de stat”. Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton a spus ca daca alegerile prezidenţiale se vor desfasura cu succes, acest lucru va însemna un pas important in reducerea tensiunilor si stabilizarea Ucrainei.

În estul Ucrainei au avut loc noi ciocniri violente intre separatistii pro-rusi si soldatii ucraineni. Potrivit agentiilor internationale de presa, violenţele s-au soldat cu 20 de morti. Numarul separatistilor implicati in violentele de vineri este estimat la 500.

Organizatia Amnesty International a dat publicităţii astazi un raport in care se spune că populatia tatara din Crimeea este supusă persecuţiilor din partea autorităţilor, dupa anexarea peninsulei la Rusia. John Dalhuisen, directorul pentru Europa si Asia Centrala de la Amnesty International a declarat că noile autorităţi i-au şicanat pe liderii comunităţii tătare, i-au ameninţat că desfiinţează Mejlisul şi le-au restrîns libertatea de asociere şi de expresie. Amnesty International spune ca aproximativ 7 000 de tatari din Crimeea au părăsit deja peninsula din cauza persecutiilor.

Liderul autoproclamatei „rmn” Evgheni Şevciuk nu va participa la conferinţa privind reglementarea conflictului transnistrean, ce urmează să aibă loc în Germania între 10 şi 12 iunie. Anunțul a fost făcut de Şevciuk într-un interviu acordat emisiunii „Vineri cu Anatol Golea”, difuzat vineri seară la postul de televiziune RTR-Moldova, relatează agenţia Infotag. Conferinţa de la Munchen este organizată de Misiunea OSCE în Moldova împreună cu Guvernul Germaniei. În cadrul vizitei la Chişinău şi Tiraspol, săptămîna aceasta, reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Radojko Bogojevic, a discutat posibilitatea participării la conferinţă a prim-ministrului R. Moldova, Iurie Leancă, şi a preşedintelui autoproclamatei „rmn”, Evgheni Şevciuk.

Lech Walensa, fostul preşedinte al Poloniei şi lider al primului sindicat liber din lumea comunista Solidaritatea i-a criticat intr-un interviu pentru serviciul rusesc al Europei Libere pe liderii pro-europeni de la Kiev pentru ca nu au negociat cu toate forţele politice din Ucraina formarea unui guvern, dând astfel un pretext Rusiei pentru intervenţie. Walesa a spus ca protestatarii de pe Maidan au ales o metodă greşită a luptei lor. Pe de alta parte, Walesa a condamnat acţiunile Rusiei, catalogindu-le drept inacceptabile si spunind că Europa nu va aceepta niciodata intervenţia Moscovei in Ucraina si anexarea Crimeii. „Nu putem accepta ce a facut și ce continuă să facă presedintele Putin”, a declarat fostul lider polonez. Interviul acordat Europei Libere de Lech Walensa a avut loc în ajunul împlinirii a 25 de ani de la alegerile din Polonia care au marcat sfirsitul comunismului în această ţară.

Trei întreprinderi vinicole din autonomia găgăuză vor putea exporta vinuri in Federaţia Rusă, a anunţat sefa Rospotrebnadzor, Anna Popova. Ultima întreprindere scoasă de sub embargoul rusesc este Vinăria Bostavan, unul din cei mai mari producători de băuturi alcoolice din Moldova. Celelalte două întreprinderi care au dreptul să exporte băuturi alcoolice pe piaţa rusească sunt întreprinderea mixtă moldo-franceză Kazayak-Vin şi Invinprom SRL. Federaţia Rusă a interzis importul băuturilor alcoolice moldoveneşti pe piaţa rusească în 10 septembrie anul trecut, restricţie care a adus pierderi de 20 milioane de dolari pentru producătorii moldoveni de băuturi alcoolice in 2013.

Rusia a anunţat că China va plăti 350 de dolari pe mia de metri cubi de gaze rusești, potrivit înţelegerii semnate in aceasta saptamina intre cele doua ţări. Contractul incheiat de Gazprom cu China este pe 30 de ani si valoreaza in jur de 400 de miliarde de dolari. Rusia va exporta in China 38 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. In Uniunea Europeana, Rusia a exportat in 2012 139 de miliarde de metri cubi de gaze. China va plati in avans Rusiei 25 de de miliarde de dolari, a anunțat vineri oficialiăți de la Gazprom.

Creatorul de moda John Galliano, care a disparut din viata publica dupa ce a fost concediat de casa de moda Dior in urma unor declaratii rasiste in 2011, a reapărut la Moscova, ca director de creatie al companiei de cosmetice rusesti l'Étoile. Compania are o reţea de 850 de magazine in peste 250 de oraşe ruseşti. Galliano a declarat agentiei oficiale rusesti de stiri Itar-Tass că noua sa slujbă reprezintă o mare provocare si ca e increzator în viitorul colaborării sale cu compania ruseasca.

Alegerile pentru Parlamentul European continuă. Joi s-a votat in Olanda si Marea Britanie, vineri se voteaza in Cehia si Irlanda, sîmbătă vor vota Letonia, Malta si Slovacia. Pentru restul celor 21 de ţări comunitare, votul va avea loc duminica. Aproximativ 400 de milioane de alegatori sunt aşteptati la urne pentru a alege 751 de reprezentanti in forul european, care vor activa intre 2014 si 2019. Cele mai multe mandate de europarlamentari are Germania,96, urmata de Marea Britanie si Italia cu cite 73. Romania are 32 de mandate de europarlamentari. In Moldova sunt deschise 8 sectii de votare la care sunt chemati cetăţenii romani din Moldova.

O oficialitate de la ministerul rus al apărarii a anunţat ca testele cu rachete intercontinentale Bulava vor fi reluate la toamnă. Anuntul a fost facut de adjunctul ministrului rus al apărarii Iuri Borisov la conferinta pe teme de securitate de la Moscova. Rachetele Bulava, care pot atinge ţinte la 8000 de km sunt fabricate pentru a fi amplasate pe noua generatie de submarine ruseşti. Pina acum 20 de teste cu aceste rachete au eşuat.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Occidentul că a provocat conflictul din Ucraina din cauza „megalomaniei” şi a spus că lecţia crizei ucrainiene „trebuie învăţată corect”. Vorbind la Moscova la o conferinţă pe teme de securitate, Lavrov a spus că o modalitate de a ajuta poporul ucrainean este „încetarea încurajării elementelor xenofobe si neo-naziste”. Lavrov a acuzat Occidentul că şi-a extins „spaţiul geopolitic către Rasarit” după căderea Zidului Berlinului în 1989 si prabuşirea Uniunii Sovietice în 1991. Anterior, în cadrul aceleiaşi conferinţe, ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a spus că Ucraina „a alunecat în război civil” şi că „valori străine se impun poporului sub masca democraţiei”.

Agenţia semioficială de presă din Iran, Mehr, informează că ministerul telecomunicaţilor de la Teheran a blocat accesul la reţeaua Instagram, invocînd îngrijorări legate de apărarea vieţii private. In Iran, Youtubem Twitter si Facebook sunt oficial interzise. Preşedintele Iranului, Hassan Rohani, despre care se crede ca are un cont propriu Instragam, a promis o deschidere mai mare a Iranului către lume si catre Occident. Se relatează că mai multi membri ai cabinetului iranian folosesc reţelele Twitter si Facebook.

Seful serviciului de presă al preşedinţiei azere Ramiz Mediev a criticat dur declaraţiile facute de ambasadorul american la Baku Richard Morningstar într-un interviu pentru serviciul azer al Europei Libere. In interviu, ambasadorul a cerut autorităţilor sa puna capăt persecuţiilor impotriva organizatiilor societăţii civile. Preşedintia azeră considera declaratiile emisarului american drept „ un amestec grosolan in afacerile interne ale Azerbaijanului” şi încălcînd convenţia de la Viena privind relatiile diplomatice. In replică, ambasadorul american a spus că dacă acest interviu va duce la o discutie „ cu buna credinţă” între oficialităţile azere şi societatea civilă, interviul şi-a atins ţinta. Richard Morningstar a lăudat progresele facute de Azerbaijan de la declararea independenţei şi-a exprimat încrederea că aceste progrese vor continua.