Într-o situaţie regională „complicată” cum o califică directorul SIS într-un interviu cu Europa Liberă, Serviciul de Informații și Securitate „a elaborat o hartă a riscurilor și amenințărilor securității statului”.

Mihai Bălan a precizat că „peste 100 de ONG-uri, servicii și organizații, partide, mass-media sunt gata să sfâșie acest pământ, să rupă în bucăți țara”. Şi a precizat că toate sunt monitorizate „în limitele legislației aceste structuri”.

„Ce pericol poate fi mai mare decât atunci când 10% din teritoriul Republicii Moldova este ocupat de formațiuni separatiste, staționează ilegal trupe străine, sunt organizate anumite grupări care se ocupă cu contrabanda, crime organizate etc.”, a mai declarat directorul SIS în interviul pentru Europa Liberă.

Secretarul general al organizaţiei pentru drepturile omului Amnesty International (AI) a cerut guvernului ucrainean să pună capăt exceselor comise de voluntarii care luptă alături de militarii armatei în estul Ucraiei. Salil Shetty s-a întîlnit ieri la Kiev cu premierul Arseni Iaţeniuk cu care a discutat despre ultimul raport AI, raport în care se arată că atât armata cât şi separatişti pro-ruşi au comis „atrocități împotriva populaţiei civile”. Shetty a vorbit mai ales despre violenţa batalionului de voluntari „Aidar”. Între timp, şeful Amnesty International a plecat la Moscova pentru o vizită de două zile.

Unul din candidaţii la preşedinţia Afganistanului, Abdullah Abdullah a anunţat că nu acceptă rezultatul renumărării voturilor exprimate în turul de balotaj, din 14 iunie. Abdullah, care este fost ministru de externe, a declarat de asemeni că negocierile cu rivalul său Ashraf Ghani privind crearea unui guvern de unitate naţională au intrat în impas. Renumărarea voturilor fusese mediată de Statele Unite care vor cu orice preţ să evite izbucnirea unui nou conflict intern în Afganistan.

Miercuri, preşedintele american Barack Obama va prezenta strategia Statelor Unite împotriva miliţiilor extremiste ale Statului Islamic, care controlează acum mari părţi din Irak şi Siria. Aviaţia americană a intensificat deja raidurile de bombardament împotriva poziţiilor deţinute de extremişti. Pentru moment, atacurile se concentrează în zona barajului Haditha de pe Eufrat, baraj de o importanţă strategică pentru Irak şi care se află sub ameninţarea miliţiilor extremiste.

Pe 11 septembrie, Rusia şi Statele Unite se întâlnesc pentru a discuta despre acordul pentru eliminarea rachetelor cu rază medie de acţiune, dotate cu focoase convenționale şi nucleare. Este un acord semnat în 1987 de Statele Unite şi Uniunea Sovietică, salutat la vremea respectivă drept un act „istoric”. Între timp, ambele ţări se acuză reciproc de încălcarea acestui acord, Rusia afirmând că dronele, avioanele teleghidate americane violează acordul.

Astăzi începe sesiunea ordinară de toamnă-iarnă a Parlamentului, iar în câteva zile Biroul permanent va decide data primei şedinţe. În sesiunea de vară-primăvară, informează agenţia IPN, au fost votate, în prima lectură, o serie de proiecte de lege care acum aşteaptă aprobarea definitivă, între care unele cu impact electoral: stabilirea unei cote de reprezentare a femeilor pe listele electorale, renumărarea partidelor în funcţie de rezultatul la alegerile generale sau locale şi prelungirea la două zile a votului în secţiile din străinătate.

Partidul Liberal-Democrat a început campania electorală duminică, când a organizat la Chiţinău un aşa-numit „miting de bilanţ”. Cu această ocazie, ministrul de externe, d-na Natalia Gherman, şi ministrul educaţiei, d-na Maia Sandu, au anunţat că intră în PLDM.

Astăzi, a venit rândul Partidul Democrat care a început o campanie de informare a cetăţenilor despre posibilitatea a decide prin vot cine va fi pe lista de candidaţi a partidului la alegerile generale din noiembrie. Campania se desfăşoară sub genericul Expresul DM „Vocea Moldovei”, informează IPN.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat că separatiştii pro-ruşi au eliberat până acum 1.200 de prizonieri de război, în baza acordului de încetare a focului, negociat vineri (5 septembrie) la Minsk.

Acordul prevede ca ambele părţi să elibereze toţi prizonierii de război.

Aflat la Mariupol, oraşul de la Marea Azov atacat de separatiştii pro-ruşi, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat că a ordonat întărirea apărării oraşului cu tancuri, lansatoare de rachete şi sisteme antiaeriene.

Poroşenko a mai declarat că nu va ceda nimănui, nici o bucată de pământ.

În pofida acordului de încetare a focului, negociat vineri, trupele ucrainene din Mariupol şi din apropierea aeroportului din Doneţk au fost constant sub atacul separatiştilor.

Uniunea Europeană ar putea să impună noi sancţiuni împotriva Rusiei chiar dacă în estul Ucrainei se respectă „în linii mari” armistiţiul, negociat de Kiev şi separatiştii pro-ruşi.

O decizie finală ar putea fi luat în cursul serii dacă nici o ţară membră nu se opune.

Noile sancţiuni care ar putea intra în vigoare, au fost decise vineri, 6 septembrie, şi intră în vigoare de la miezul nopţii. Uniunea Europeană a precizat însă că sancţiunile impuse pentru rolul jucat de Rusia în destabilizarea Ucrainei ar putea fi ridicate dacă acordul de încetare a focului este respectat. Şi dacă Rusia încetează să mai sprijine cu arme şi oameni, miliţiile separatiste din estul Ucrainei.

Sancţiunile atinge companiile Rosneft şi Gazprom Neft, care nu se vor mai putea împrumuta pe pieţele financiare internaţionale. Gazprom însă nu este afectat, relatează agenţia Reuters, citând cercuri diplomatice.

După summit-ul NATO din Ţara Galilor, România a devenit o ţară care va fi apărată în orice scenariu în care ar fi atacată, a declarat duminică preşedintele Traian Băsescu, citat de Mediafax. „România are plan de acţiune dacă este atacată”, a spus Băsescu, mai precis, un plan de intervenţie a Alianţei Nord-Atlantice. El a spus că Turcia, Polonia şi ţările baltice aveau un astfel de plan, iar acum, după summit, are şi România unul.

În România, președintele Senatului, Călin PopescuTăriceanu a anunțat că a început demersurile pentru de suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu. Șeful statului este acuzat de încălcarea constituției prin faptul că s-a întâlnit recent la Cotroceni cu reprezentanții Partidului Mișcarea Populară, condus de Elena Udrea care va candida la alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. Președintele Senatului, un rival al președintelui a spus că va dezbate în cursul zilei cererea de suspendare la convorbiri cu liderii grupurilor parlamentare. Președintele Băsescu care-și încheie mandatul la 21 decembrie a mai fost suspendat de două ori în trecut, dar a supraviețuit acestor tentative de demitere care au avut loc în 2007 și 2010. Suspendarea de acum, dacă se va produce, va coincide cu campania electorală pentru alegerile la care îi va fi ales succesorul, după 10 ani în fruntea României.

Liderii separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei spun că se pregătesc de un schimb de prizonieri cu autoritățile ucrainene, care ar trebui să aibă loc miercuri. Un lider al separatiștilor, Andrei Purghin este citat cu această declarație de agenția rusă Interfax. Purghin care a luat parte la negocierile de vinerea trecută cu Kievul la care s-a căzut de acord asupra încetării focului și-a exprimat speranța că schimbul „toți pentru toți” va avea loc.

Asistentul adjunct al secretarului american de stat Eric Rubin este așteptat în această după amiază la Chişinău într-o vizită de două zile. Un comunicat de presă al Ambasadei Statelor Unite în Moldova spune că oficialul va participa la prima adunare a liderilor Dialogului strategic SUA-Moldova. Totodată, Eric Rubin va avea consultații bilaterale, precum și întâlniri în calitate de reprezentant al Statelor Unite la negocierile în formatul 5+2. Rubin va mai avea întrevederi cu premierul Iurie Leancă şi cu alţi demnitari moldoveni. Eric Rubin a mai vizitat Republica Moldova în toamna anului trecut. Dialogul strategic moldo-american care se referă la întărirea relației în domeniul de securitate a fost lansat în luna martie, în timpul vizitei efectuate de premierul moldovean Iurie Leancă în Statele Unite.

Presa de la Chișinău relatează că Banca de Economii, singura bancă comercială unde statul mai are acțiuni va fuziona cu banca Unibank și va deveni cea mai mare structură financiară moldoveană. Purtătoarea de cuvânt a președintelui Consiliului de Administrare al Băncii de Economii, Natalia Cheptene a declarat portalului Agora că cererea de fuzionare a fost depusă pentru aprobare la Banca Națională a Moldovei, dar că procedura va fi îndelungată. Banca de Economii este condusă de omul de afaceri Ilan Shor. El a fost desemnat de investitorii ruși care au preluat un mare pachet de acțiuni vare trecută, în urma unei afaceri controversate aprobate de guvernul moldovean. Presa mai scrie că, după fuzionare, statul ar trebui să păstreze cota de 33,33 la sută din acțiuni pe care o deține în prezent. Nu este însă limpede dacă va trebui să facă vreo investiție pentru asta.

Presa din Iran relatează că liderul religios suprem al țării a fost operat la prostată și că operația de luni a decurs cu bine. Operația ayatolahului Ali Hamenei în vârstă de 75 de ani a avut loc în capitala Teheran. Șeful echipei de medici ai ayatolahului, Alireza Marandi a spus că a fost o operație de rutină și că Khamenei va rămâne la spital pentru câteva zile. Liderul religios din Iran are ultimul cuvânt în toate chestiunile de stat. Khamenei ocupă această poziției din 1989. El a declarat televiziunii iraniene înainte de operație că ”nu există motive de îngrijorare”, dar a îndemnat poporul să se roage pentru el. Discutarea sănătății autorităților la televizor nu este o practică obișnuită în Iran.

Premierul rus, Dmitri Medvedev spune că Moscova o să răspundă asimetric, posibil restricționând zborurile prin Rusia, dacă Occidentul îi aplică mai departe sancțiuni din cauza situației din Ucraina. „Dacă sunt sancțiuni care se referă la sectorul energetic sau restricții noi împotriva sectorului financiar al Rusiei, va trebui să răspundem asimetric”, a spus Medvedev într-un interviu pentru ediția de luni a cotidianului rus „Vedomosti”. Uniunea Europeană a convenit asupra unei noi runde de sancțiuni împotriva Rusiei, urmând să le aplice de luni. Dar a spus că sancțiunile pot fi suspendate dacă Rusia respectă condițiile armistițiului din estul Ucrainei.

Uniunea Europeană urmează să aplice oficial astăzi cea de a patra rundă de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza politicii în Ucraina, unde peste 2600 de oameni au fost uciși în cinci luni de conflict între forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși din estul țării. Sancțiunile au fost convenite de liderii europeni, pe 5 septembrie, în marginea summit-ului NATO din Țara Galilor. Uniunea Europeană a spus că noile sancțiuni pot fi suspendate dacă Rusia respectă acordul de încetare a focului convenit tot pe 5 septembrie și își retrage trupele. Ministerul rus de externe a amenințat să răspundă, dacă sancțiunile sunt aplicate. În ciuda armistițiului, duminică s-a relatat despre lupte noi în apropiere de orașul Mariupol și de aeroportul de la Donețk.

Președintele american Barack Obama va prezenta la 10 septembrie strategia împotriva militanților din organizația Statul Islamic. Anunțul a fost făcut duminică, în ziua când Statele Unite și-au întețit atacurile aeriene împotriva militanților din Irak, care încercuiseră forțele guvernamentale la digul strategic Haditha din Provincia Anbar. Forțele irakiene și grupările aliate au lansat un contraatac împotriva militanților în apropiere de Haditha, cucerind orașul Barwana la aproximativ 10 kilometri de dig.

Un tribunal din Rusia a emis mandat de arest pe numele unui ofițer estonian acuzat de spionaj. Tribunalul Lefortovo de la Moscova a decis că Eston Kohver poate rămâne în detenție două luni timp în care autoritățile ruse vor efectua cercetările. Dacă este găsit vinovat, riscă până la 20 de ani de închisoare. Autoritățile ruse spun că ofițerul estonian ar fi fost capturat pe teritoriul rus unde ar fi desfășurat sub acoperire activități de adunare a informațiilor. Dar potrivit autorităților estoniene, Kohver a fost răpit la 5 septembrie pe teritoriul Estoniei, unde, în calitate de polițist, investiga activități transfrontaliere ale unei grupări criminale rusești. Cei care l-au răpit ar fi folosit arme de foc, o grenadă fumigenă și ar fi bruiat comunicațiile radio. Ministerul de externe eston a spus că acest caz este ”foarte îngrijorător” și l-a convocat pe ambasadorul rus la Tallinn pentru explicații.

Premierul rus Dmitri Medvedev a folosit și el cazul Ilașcu pentru a critica Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că ar lua decizii motivate politic. Într-un interviu pentru ediția de luni a cotidianului „Vedomosti”,citat de RIA Novosti, Medvedev spune totuși că Rusia trebuie să rămână sub jurisdicția CEDO. Cazul Ilașcu a fost citat într-un context asemănător luna trecută și de președintele rus, Vladimir Putin, care a spus că, în ciuda nemulțumirilor Rusiei, ieșirea ei din CEDO nu se află pe agendă. La 8 iulie 2004, CEDO a condamnat Rusia în dosarul grupului Ilașcu, spunând că existența regimului transnistrean este posibilă datorită sprijinului acordat de Moscova.

Autoritățile din Nicaragua spun că un meteorit de mici dimensiuni a căzut în apropiere de capitală, cauzând un sunet strident. Un purtător de cuvânt guvernamental a spus că meteoritul ar putea să provină de pe un asteroid care trecea prin apropierea Pământului. Meteoritul a format un crater cu o rază de 12 metri și 5 metri adâncime într-o zonă împădurită din apropierea aeroportului internațional de la Managua. Numai jurnaliștii de la presa de stat au fost lăsați să viziteze locul impactului. Localnicii spun că au auzit un sunet puternic sâmbătă seara, dar nu au văzut nimic neobișnuit pe boltă.

La Doneţk, în Ucraina, s-au auzit explozii intense, coloane de fum negru se ridică în aer şi există temeri că armistiţiul negociat vineri s-ar putea prăbuşi după numai două zile. Exploziile au fost înregistrate în zona aeroportului din oraş, controlat de armata ucraineană dar aflată sub atacul separatiştilor pro-ruşi înainte ca vineri să fie semnat acordul de încetare a focului. Violări serioase ale armistiţiului s-au înregistrat şi la Mariupol, oraşul de la Marea Azov, apărat de voluntari ucraineni. Aceşti susţin că separatiştii i-ar fi atacat cu rachete tip Grad. În cursul dimineţii, preşedintele ucrainean Petro Peroşenko a vorbit cu omologul său rus Vladimir Putin şi ambii au căzut de acord că în linii mari, armistiţiul e respectat. Motiv pentru care au discutat măsuri pentru ca acest acord temporar să devină permanent.

Ministrul american al apărării Chuck Hagel a anunţat că aviaţia americană a început să bombardeze poziţiile pe care extremiştii organizaţiei Statului Islamic le deţin în jurul barajului Haditha, din Irak. Aflat la Tbilisi, Georgia, Hagel a precizat că este vorba de un „punct strategic de importanţă vitală pentru Irak”. E a mai spus că actualele raiduri de bombardament respectă deciziile preşedintelui Barack Obama privind limitele implicării militare a Statelor Unite în Irak. Barajul de pe Eufrat, lung de 9 kilometri, alimentează una din cele mai mari hidrocentrale din Irak, iar apa din lacul de acumulare este folosită pentru a iriga terenuri agricole întinse.

Partidul Liberal-Democrat şi-a lansat campania electorală pentru alegerile generale din 30 noiembrie cu un aşa-numit miting „de bilanţ” , legat de activitatea sa la guvernare în ultimii patru ani. După ce a anunţat lansarea campaniei electorale pentru PLDM , liderul partidului, Vlad Filat, a avertizat că lupta va fi „acerbă" şi a îndemnat electoratul să aleagă viitorul european al ţării.
Filat a făcut şi prima promisiune electorală importantă şi anume că partidul său va " … face din R. Moldova membru cu drepturi depline al UE. În 2020, R. Moldova va fi gata pentru a adera la UE” a mai declarat Filat la mitingul electoral din centrul Chişinăului.