Organizațiile de sănătate internaționale au criticat aspru Ucraina pentru că nu a reacționat cum se cuvine la apariția primelor cazuri de poliomielită înregistrate în Europa din 2010. În august Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a confirmat îmbolnăvirea a doi copii în regiunea transcarpatică din sud-vestul Ucrainei. Astăzi într-o declarație comună OMS și UNICEF au avertizat Kievul că riscul unor noi îmbolnăviri se menține dacă Ucraina nu începe de îndată o campanie de vaccinare. Într-o declarație separată, agenția pentru asistență externă a Statelor Unite, USAID, a spus că după apariția cazurilor noi Kievul a făcut „puțin sau chiar nimic” pentru remedierea situației și a avertizat că astfel pune în pericol viețile a aproape 2 milioane de copii. USAID a mai spus că în Ucraina nu au mai avut loc campanii de vaccinare a copiilor contra poliomielitei din 2008.

Acordul prin care România împrumută R. Moldova 150 de milioane de euro a fost trimis de președintele Klaus Iohannis la parlamentul de la București spre aprobare​. Acordul fusese semnat miercuri la Chișinău de reprezentanții celor două guverne. Împrumutul este pe cinci ani, la o dobândă de 1,5%. O primă tranșă de 60 de milioane de euro urmează să intre în bugetul de stat al Moldovei anul acesta. Opoziția de dreapta de la București a atras recent atenția că împrumutul ar contraveni obligațiile României ca membră în Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional – dar guvernul premierului social-democrat Victor Ponta, care are o majoritate solidă în parlament, a respins acuzația.

Curtea de Apel din Chișinău a respins cererea eliberării activistului Grigore Petrenco și a colegilor săi din gruparea Antifa din arestul preventiv în care se află de peste o lună de zile. Avocata Ana Ursachi ceruse ca Petrenco să fie cercetat în arest la domiciliu. Grigore Petrenco, Mihail Amerberg, Alexandr Roşko, Pavel Grigorciuk şi alți câţiva susţinători ai grupării Antifa au fost reținuți la 6 septembrie, în timpul unui protest la sediul Procuraturii Generale din capitală, fiind bănuiți de încălcarea ordinii publice. După reținere Judecătoria Râșcani i-a condamnat la 30 de zile de arest preventiv, iar după expirarea termenului la 2 octombrie, l-a prelungit cu încă 30 de zile.

Un avion al poliției italiene a decolat de la Roma spre Suedia cu 19 eritreeni, primii refugiați redistribuiți în Uniunea Europeană în baza noii scheme menită să ușureze povara statelor cele mai încercate de criza migranților. Cei 19 africani vor fi găzduiți la Lulea, oraș din nordul Suediei, aproape de Cercul Polar, unde li se vor procesa cererile de azil. Autoritățile suedeze spun că unii dintre ei au rude în Suedia. Prezent la decolarea de la aeroportul Ciampino, la Roma, ministrul de interne al Italiei, Angelino Alfano, a spus că transferul este o dovadă că Europa și-a schimbat în sfârșit politica migrației. Oficialul italian a mai spus că săptămânile următoare din Italia vor pleca alte sute de migranți spre Germania, Olanda și alte țări.

Activiștii ruși au dezvelit la Moscova un monument al politicianului de opoziție asasinat Boris Nemțov. Monumentul a fost inaugurat la mormântul din Cimitirul Troiekurkovski la 9 octombrie cu ocazia celei de-a 56-a aniversări a nașterii lui Nemțov. El are forma unei pietre cu numele lui Nemțov inscripționat și cu urmele a cinci gloanțe. Tot cu ocazia aniversării la centrul de artă Andrei Zverev din Moscova a fost deschisă o galerie de fotografii, iar la Basel, în Elveția, un trio de muzicieni ruși au susținut un concert. Nemțov, un critic constant al președintelui rus Vladimir Putin, a fost ucis cu focuri de armă în februarie 2014, pe un pod de lângă Kremlin. Poliția a arestat cinci suspecți.

Cvartetul pentru Dialog Național din Tunisia a câștigat Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuția la edificarea democrației în locul unde a început Primăvara Arabă. Cvartetul premiat astăzi de Comitetul Nobel Norvegian s-a format în 2013 este alcătuit din Uniunea Tunisiană a Sindicatelor, Confederația Tunisiană a Industriilor, Liga Tunisiană pentru Drepturile Omului și Ordinul Avocaților din Tunisia. Abdessattar Ben Moussa, de la Liga pentru Drepturile Omului, a spus că „această recunoaștere… vine când Tunisia trece printr-o perioadă grea, marcată de tensiuni politice și amenințări teroriste”. Agențiile de presă scriu că Tunisia, unde a început în 2011 valul de revolte din lumea arabă, este singura țară din nordul Africii care a reușit să pună bazele unei democrații.

Pe fondul protestelor antiguvernamentale, prelungite, premierul Valeriu Streleț a inaugurat astăzi un grup de lucru pentru „relansarea sistemului anticorupție”. Potrivit unui comunicat de presă de la guvern, din noua structură ar urma să facă parte politicieni ai puterii, oficiali din structurile anticorupție deja existente, reprezentanții ambasadelor, ai organizațiilor internaționale și alții. Tot astăzi Partidul Socialiștilor și Partidul Nostru au organizat un nou protest anti-corupție în capitală, pichetând sediul Serviciului de Informații și Securitate și al Centrului Național Anticorupție. Protestatarii au cerut demisia conducerilor celor două instituții, acuzându-le că nu fac nimic împotriva corupției și a oligarhilor care ar controla țara.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a negat informațiile că prețul curentului cumpărat de la centrala Cuciurgan ar fi de aproape patru ori mai mare decât ar trebui să fie, informează Unimedia. Afirmațiile despre presupusa scumpire nejustificată fuseseră lansate de expertul economic Sergiu Tofilat. El a spus la TV7 că lunar consumatorii sunt păgubiți cu 12,5 milioane de dolari de firma intermediară Energokapital, care ar fi controlată de Evgheni Șevciuk și Vlad Plahotniuc. Prețul actual al curentului de la Cuciurgan este de 6,8 cenți pentru kilowat, dar Tofilat spunea că prețul real ar fi de numai 1,8 cenți/kw. Directorul ANRE Sergiu Ciobanu a spus însă vineri că datele furnizate de Sergiu Tofilat „nu reprezintă nici pe departe realitatea”.

Un oficial guvernamental moldovean a spus că lucrările la conducta ce va transporta gaze din România spre Chișinău vor începe la anul, informează Associated Press. Gazoductul care ar putea fi operațional în 2018 va ajuta la micșorarea dependenței energetice a Moldovei de Rusia, fiind prelungirea gazoductului deja existente între Iași și Ungheni. Vice-ministrul economiei, Valeriu Triboi, a spus vineri că lucrările vor demara primăvara viitoare. AP mai scrie că Moldova speră să primească asistență de la Uniunea Europeană pentru a acoperi costul lucrărilor, estimat la 83 de milioane de euro.

Uniunea Europeană este gata să suspende sancțiunile pentru 140 de cetățeni din Belarus, inclusiv președintele țării, Aliaksandr Lukașenka, dacă nu va exista represiune politică la alegerile prezidențiale de la 11 octombrie. În asemenea condiții sancțiunile care includ și blocări de conturi vor fi suspendate la sfârșitul lunii octombrie pe timp de patru luni, au spus surse de la Bruxelles. Dar în același timp UE va menține sancțiunile care au fost reînnoite mereu o dată pe an în octombrie începând de la alegerile prezidențiale disputate din 2010. În forma ei actuală lista sancțiunilor cuprinde 201indivizi și 18 firme. Embargoul livrărilor de arme către Belarus rămâne și el în vigoare. Anunțul privind posibilitatea suspendării sancțiunilor vine după ce regimul de la Minsk a pus în libertate opt deținuți politici la sfârșitul lunii august. Oficialii europeni au apreciat și rolul pozitiv jucat de Belarus în reglementarea conflictului din estul Ucrainei.

Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat așa-numitului Cvartet pentru Dialog Național din Tunisia, potrivit anunțului făcut astăzi, pentru „contribuția decisivă la clădirea unei democrații pluraliste în Tunisia pe fundalul Revoluției Iasomiei din 2011”.

O nouă întâlnire dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului are loc astăzi în oficiul OSCE din regiunea transnistreană. Vicepremierul pentru Reintegrare, Victor Osipov, se va întâlni cu Vitali Ignatiev, care a înlocuit-o pe Nina Ștanski în fruntea departamentului de externe al regiunii separatiste. Potrivit unui comunicat al Tiraspolului, în cadrul întâlnirii vor fi discutate „chestiuni legate de transport, ecologie, educație, ajutor umanitar și cooperare economică”, delegația transnistreană urmând să ceară din nou încetarea dosarelor penale deschise de autoritățile de la Chișinău pe numele unor factori de decizie din regiunea de est a Republicii Moldova, dar și recunoașterea reciprocă a actelor.

„Partea transnistreană planifică să discute cu colegii moldoveni subiectul persecutării penale, motivate politic, a persoanelor cu funcții de răspundere și a unor oameni de afaceri din Transnistria, precum și problema deportării nemotivate din aeroportul Chișinău a cetățenilor transnistreni”, se spune în comunicatul Departamentului de externe de la Tiraspol. Chișinăul nu și-a anunțat prioritățile pentru această discuție.

Ultima întâlnire a reprezentanților politici de la Chișinău și Tiraspol a avut loc pe 25 septembrie. Tiraspolul a cerut autorităților de la Chișinău să renunțe la interdicția de traversare a frontierei Republicii Moldova a mașinilor cu plăci de înmatriculare transnistrene. Poliția de frontieră a anunțat intrarea în vigoare a acestei măsuri de pe 31 august, invocând convențiile internaționale semnate de Republica Moldova.

Președintele Parlamentului de la Chisinau, Andrian Candu, președintele Moldovei, Nicolae Timofti, și premierul Valeriu Streleț au lansat un Apel public pentru dialog social gândit să ducă la rezolvarea actualelor dispute din societate, informeaza IPN. Acest dialog dintre politicieni și reprezentanții societășii civile ar trebui să ducă la semnarea unui Pact social intitulat „Pentru Moldova”, se spune în Apelul semnat de cei trei demnitari. Este prima inițiativă a conducerii Moldovei, ca reacție la protestele din centrul Chișinăului. Prima întrunire a membrilor platformei de dialog ar trebui să aibă loc în 13 octombrie.

Alianţa Nord Atlantica este deschisa ideii de a pastra mai multe trupe in Afganistan decit planuise după 2016, au spus ministrii apărarii din tarile aliantei dupa reuniunea lor de la Bruxelles de ieri. La intilnire, ministrul american al apărarii Ashton Carter a cerut aliatilor să menţina in Afganistan mai multe trupe, avind in vedere evolutiile din ultimul timp si cresterea puterii talibanilor. Potrivit planului initial, Statele Unite ar urma sa pastreze numai 1000 de militari dupa anul 2016.

Washingtonul si altiatii sai Occidentali din NATO critica atacurile Rusiei in Siria, care nu ar avea ca tinte militantii Statului Islamic, ci grupări inarmate ale opozitiei fata de regimul presedintelui Bashar Al Assad.

„NATO va apăra Turcia şi toti membri Alianţei de orice ameninţare, odata ce vedem cresterea tensiunilor si a insecurităţii la granitele de sud ale NATO, in Siria si Irak”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, ba chiar Alianța e gata sa trimită trupe daca va fi nevoie. Miniștrii apărării din țările NATO, reuniți joi la Bruxelles, au decis să accelereze şi intrarea în funcțiune a Forței de Reacție comună menită să intervină rapid în caz de criză și să instaleze centre de comandă suplimentară în Ungaria și Slovacia.

„Efectivele Fortei de reactie rapida vor dublate, ajungand la nivelul de 40.000 de militari, iar structura de raspuns ultrarapid („Spearhead Force”) va putea gestiona in cel mult 48 de ore orice amenintare, a subliniat secretarul general NATO.

Regimul de la Damasc a anuntat o importanta operatiune terestra sprijinita de aviatia rusa. Atacurile Rusiei au fost criticate si de ministrul american al apărarii, care a avertizat că in curind Rusia ar putea sa intregistreze pierderi in Siria. Vorbind de „comportamentul neprofesionist al forţelor rusesti, Ashton Carter a declarat ca pentru toti membrii NATO violarea spatiului aerian al Turciei este inacceptabila”. Declaratiile ministrului american al apărarii au fost rapid criticate de Ministerul rus al apărarii intr-o postare pe pagina de Facebook a ministerului.

Oficialităţi americane din domeniul apărarii sunt citate cu declaratia ca patru rachete de croaziera rusesti care tinteau obiective din Siria s-au prabusit in Iran. Nu este limpede daca au fost inregistrate victime şi nici locul exact in care ar fi căzut. Rusia a negat informatia. Miercuri Rusia a lansat 26 de rachete de croazieră spre Siria de pe un vas aflat in Marea Caspica.

Secretarul general al NATO a repetat că Alianta „sustine” aspiratiile euro-atlantice ale Georgiei și integritatea teritoriala si suveranitatea acestei tari şi a cerut Rusiei sa renunte la recunoasterea independenetei Osetiei de Sud si Abhaziei, repitind ca „Rusia nu poate sa schimbe realitatea legii internationale, potrivit careia Abhazia si Osetia de Sud sunt parti ale Georgiei.”

Nu există nici un motiv ca raportul experților europeni privind liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii georgieni să nu fie pozitiv, a declarat la Bruxelles comisarul european pentru politica vecinătății Johannes Hahn, după întrevederea cu ministrul de geogian de externe, Georgi Kvirikașvili. Dar decizia finală aparține țărilor membre, a reamintit Hahn, și pentru a înlătura orice obiecții va fi trimisă în Georgia și o echipă de experți pentru a examina sistemul juridic, care ridică mai multe semne de întrebare.

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a spus ca Europa trebuie să îşi imbunătăţeasca relatiile cu Rusia si Rusia trebuie tratata cu „decenţă”. Vorbind la Passau, in Germania, presedintele Comisiei Europene a spus ca Uniunea Europeana nu trebuie sa lase ca relatia ei cu Rusia sa fie „dictata de Washington” si l-a criticat pe presedintele american Barack Obama pentru ca vorbeste de Rusia ca de o putere „regionala”. Dar Junker a criticat Rusia pentru situatia din Ucraina, unde rolul Moscovei este „inacceptabil”.

Asistenta secretarului de stat american pentru afaceri europene si euroasiatice, Victoria Nuland a declarat ca Washingtonul va mentine sancţiunile impotriva Rusiei pentru rolul jucat in Ucraina pina ce nu vor fi respectate cu structeze angajamentele facute la Minsk şi pina ce nu isi va retrage forţele din peninsula Crimeea. Victoria Nuland a vorbit la Comitetul pentru Relatii Externe din Senatul american. Aproape 8000 de oameni au murit in conflictul din estul Ucrainei din aprilie 2014 si pina acum.

Un tribunal rusesc din regiunea Briansk, de la granita cu Ucraina a condamnat la inchisoare pe 12 ani pe un cetățean rus pentru că ar fi spionat in favoarea Ucrainei. Viktor Șur a fost arestat in decembrie, dupa ce a revenit dintr-o calatorie in Ucraina, si, potrivit Procuraturii ruse şi-ar fi recunoscut vinovatia. Procesul s-a desfasurat in spatele usilor închise.

Ministrii europeni de interne, reuniti joi la Luxemburg in cadrul Consiliului Justitie si Afaceri Interne (JAI), s-au angajat sa accelereze procesul de repatriere a refugiatilor care nu pot primi azil in Uniunea Europeana si sa consolideze protectia frontierelor externe ale blocului comunitar, acestea fiind si conditiile puse anterior de unele state pentru a accepta cotele obligatorii de refugiati, informeaza agentiile internaţionale de ştiri. Refugiatii veniti din tari unde exista conflicte armate de amploare ori regimuri represive, cum ar fi Siria sau Eritreea, sunt considerati eligibili pentru statutul de refugiat, ceilalti fiind considerati imigranti economici. Începind de astazi intră în vigoare controversatului plan al redistribuirii refugiatilor prin cote obligatorii intre statele UE.

Președintele turc Recep Erdogan a avertizat Rusia că riscă deteriorarea relațiilor economice sale cu Turcia din cauza intervenției militare în Siria. Ankara și aliații din NATO sunt de părere că raidurile de bombardament rusești au în primul rând scopul de a lovi organizațiile care se opun președintelui Bashar al/Assad și nu, cum declară Moscova, pozițiile grupării teroriste Statul Islamic. La sfîrșitul săptămânii trecute, avioane de luptă rusești au violat de două ori spațiul aerian al Turciei, în zona de graniță cu Siria. Erdogan a spus că Turcia ar putea căuta un alt furnizor de gaze și ar putea renunța la planul de a construi prima sa centrală nucleară, proiect care ar fi urmat să fie derulat cu Rusia. Experții spun însă că Turcia este atât de dependentă de gazul rusesc încât sînt șanse minime să poată renunța la această sursă. La Moscova, purtătorul de cuvânt la Kremlinului s-a declarat convins că relațiil economice turco-ruse nu vor avea de suferit.

În Armenia va avea loc în 6 decembrie un referendum privind modificarea constituției, pentru ca țara să devină o republică parlamentară. Data votului a fost aprobată joi de președintele Serz Sargisian. Organizarea referendumului fusese aprobată de Parlament în 5 octmbrie, în pofida protestelor opoziției. În baza modificărilor propuse, parlamentul va prelua prerogativele președintelui, acesta nu va mai fi ales prin vot direct, ci de parlament, iar mandatul prezidențial va fi prelungit de la 5 la 7 ani.