Oficiali ucraineni spun că încep reluarea livrărilor de energie electrică în peninsula Crimeea, la peste două săptămâni de la sabotarea liniilor electrice care duc către peninsula anexată de Rusia în martie 2014. Întreruperea livrărilor a afectat sever viața celor 2 milioane de locuitori ai Crimeii și au scos în evidență dependența peninsulei de Ucraina. „Ne aflăm în curs de reluare a livrărilor de curent”, a declarat Igor Boska, un șef regional al companiei Ukrenergo. Compania a înlăturat defecțiunile la centrala subsidiară Kakovskaia care acoperă cea mai mare parte a consumului în regiunile sudice ale Ucrainei Herson și Nikolaev. Dar alte trei linii de înaltă tensiune rămân avariate. Activiști pro-ucraineni inclusiv etnici tătari din Crimeea au blocat multă vreme lucrările de reparație, dar un lider tătar Lenur Islamov a declarat că accesul inginerilor a fost permis în cele din urmă. Rusia a început la rândul ei instalarea unui cablu subacvatic numit pod energetic pentru aprovizionarea Crimeii cu electricitate.

Mii de suporteri ai opoziției din Albania au intrat în altercații cu poliția în timpul unui protest în capitala Tirana la care au cerut demisia guvernului socialist al lui Edi Rama acuzat de corupție și adâncirea sărăciei. Cei mai activi protestatari au aruncat cu ouă, pietre și petarde în clădirea guvernului. Demonstrația a fost organizată de Partidul Democrat din opoziție, la 25 de ani de la protestul studenților albanezi care au forțat fostul regim comunist să accepte sistemul pluripartidic și alegeri libere în țara balcanică cu o populație de aproape 2,8 milioane, care este actualmente membră a NATO.

Rusia a spus că trimiterea forțelor turce în nordul Irakului fără consimțământul autorităților de la Bagdad este „inacceptabilă”. Într-o declarație a Ministerului de Externe rus se mai spune că „prezența ilegală” a forțelor turce în apropiere de orașul irakian Mosul „este un factor foarte serios de tensiuni”. Premierul irakian Haidar al-Abadi a spus că militarii turci au intrat în Irak fără permisiune și a avertizat că se va plânge Consiliului de Securitate ONU. Ministrul de Externe turc Mevlut Cavusoglu i-a spus astăzi la telefon omologului său irakian Ibrahim al-Jaafari că Turcia nu o să-și retragă deocamdată trupele. Cavusoglu a explicat că militarii turci participă la instruirea forțelor Peshmerga ale etnicilor kurzi și miliților irakiene sunnite care se pregătesc să recucerească orașul Mosul din mâinile grupării Statul Islamic.

Rusia și-a exprimat îngrijorarea profundă în urma relatărilor despre bombardarea unei tabere a armatei siriene, după ce Damascul a spus că tabăra din orașul estic Deir el-Zour a fost lovită duminică de avioanele coaliției conduse de Statele Unite, care au ucis trei militari. Washingtonul a respins acuzația, iar un oficial american a pus vina pe Rusia. Într-o declarație a Ministerului rus de Externe se spune că incidentul s-ar fi produs din cauza refuzului coaliției conduse de americani să-și coordoneze cu guvernul de la Damasc campania împotriva grupării Statul Islamic. Rusia a început propria campanie aeriană în Siria la sfârșitul lunii septembrie, axându-se pe sprijinirea regimului Assad aflat în război civil de patru ani și jumătate cu opoziția moderată.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului a decis astăzi să acorde licență de emisie încă unei televiziuni care aparține unui politician și care va retransmite emisiunile unui post din Rusia. Postul NTV Moldova înregistrat de o firmă a deputatului socialist Corneliu Furculiță a primit licență din a doua încercare. În cererea repetată, s-a angajat să includă în grila de emisie circa 50% produs autohton, se va orienta spre „valori europene” și nu va retransmite talk show-uri și alte emisiuni informative din Federația Rusă. Dar chiar și așa o membră a CCA care a votat împotrivă, Olga Guțuțui, a spus că decizia este contrară uni angajament de luptă cu propaganda rusă. Până acum, emisiunile NTV, post rusesc aparținând concernului rus Gazprom, erau retransmise în Republica Moldova de postul TV7 care îi aparţine deputatului liberal-democrat Chiril Lucinschi. Dar TV7 a oprit retransmisia buletinelor de ştiri ale NTV de la 1 mai 2015.

Un studiu sociologic în Rusia sugerează că peste 80 la sută din respondenți preferă cetățenia rusă oricărei alte cetăţenii, sunt mândri de istoria și de armata ruse. Publicația Moscow Times care citează sondajul Centrului independent Levada scrie că sentimentele patriotice au crescut tare în Rusia după anexarea Crimeii în martie trecut și rămân la cote ridicate. Procentul rușilor care consideră că țara lor natală este cea mai bună din lume a crescut dramatic în ultimele două decenii, de la 36 în 1996, la 82 astăzi, în timp ce procentul celor cărora le este rușine pentru ceea ce se petrece în Rusia s-a micșorat în aceeași perioadă de la 81 la 55. Însă doar 29 la sută dintre respondenți consideră că recunoașterea deschisă a greșelilor este benefică.

Un sondaj de opinie proaspăt sugerează că primarul pro-rus de la Bălți, Renato Usatâi și fosta ministră pro-occidentală a Educației, Maia Sandu, sunt cei mai populari politicieni, în timp ce politicienii care au dominat viața politică în ultimii șase ani nu se bucură de încredere. Barometrul de Opinia Publică dat publicității astăzi de Institutul de Politici Publice sugerează că cei mai mulți respondenți, 11%, îl numesc pe Usatâi când sunt întrebați în ce politician au cea mai mare încredere. Sandu este pe locul trei, cu 5%, după Usatâi și iderul socialiștilor Igor Dodon, da este aleasă de cei mai mulți respondenți, aproape 40%, când li se prezintă o listă de politicieni. Fosta ministră a Educației ar fi și preferata celor mai mulți partidipanți la sondaj pentru funcția de prim-ministră. Potrivit sondajului, fruntașul democrat autosuspendat din partid, Vlad Plahotniuc, și liderul liberal-democrat Vlad Filat cercetat în arest pentru corupție sunt cei mai puțn populari politicieni. Renato Usatâi care a condus una din taberele de protestatari antiguvernamentali de la Chișinău se afla din luna octombrie la Moscova, spunând că a fost nevoit să plece la tratament. Maia Sandu a lansat o organizație neguvernamentală, după ce nu s-a înțeles vara trecută cu partidele declarate pro-europene să o sprijine la șefia guvernului.

Partidul Nostru al primarului de la Bălți, Renato Usatâi, ar câștiga cele mai multe voturi, 16%, dacă s-ar organiza alegeri parlamentare acum, sugerează rezultatele unui sodaj proaspăt.

Barometrul Opiniei Publice mai arată că pe locul doi, cu 12%, s-ar situa Platforma DA, altă formațiune care protestează față de guvernarea coruptă și care și-a anunța intenția de a crea un partid politic.

Dar cea mai mare formațiune a guvernării din ultimii șase ani, Partidul Liberal Democrat a cărui lider este cercetat în arest pentru corupție nu ar mai depăși pragu electoral, în timp ce 32% din alegători fie nu răspund, fie n-ar ști cu cine să voteze fie nu ar vota deloc.

Sondajul realizat la comanda Institutului de Politci Publice mai sigerează că în Parlament ar mai intra alte câteva paritide: Partidul Socialiștilor (10%), Partidul Comuniștilor (7%), Partidul Popular European (7%), Partidul Democrat (6%) și Partidul Liberal (5%).

Constituțională a decis că directorii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică rămân în funcție și a anulat o decizie contrară adoptată de Parlament săptămâna trecută pe fundalul nemulțumirilor populare față de scumpirea energiei. Cei patru directori ai ANRE au fost demiși la cererea opoziției socialiste, care protestează de multă vreme față de majorarea tarifelor la curentul electric și gaze în urma deprecierii leului. Dar decizia de demitere sprijinită de 50 de deputați a fost contestată de spicherul democrat Andrian Candu și alți doi parlamentari, care au obținut astăzi câștig de cauză la Curtea Constituțională. Tentativa de demtere a directorilor ANRE ale căror mandate sunt valabile până în 2019 și 2020 a fost criticată aspru de Comunitatea Energetică Europeană, care a spus că politicienii încalcă independența instituției care reglementează piața energetică moldoveană.

Ministrul de Externe turc Mevlut Cavusoglu i-a spus omologului său irakian Ibrahim al-Jaafari că Turcia nu o să-și retragă deocamdată trupele terestre aflate actualmente în nordul Irakului. Cei doi au discutat la telefon astăzi, după expirarea luni a unui termen limită în care Bagdadul ceruse retragerea forțelor turce trimise în nordul Irakului pe 3 decembrie. Irakul spune că se va plânge â Consiliului de Securitate ONU, dar Turcia a explicat că participă la instruirea forțelor Peshmerga ale etnicilor kurzi și miliților irakiene sunnite care se pregătesc să recucerească orașul Mosul din mâinile grupării Statul Islamic. Premierul turc Ahmet Davutoglu a promis într-o scrisoare Bagdadului să oprească trimiterea altor forțe, până când se rezolvă toate divergențele.

Comisarul european pentru politica vecinătății, Johannes Hahn, a declarat luni la Bruxelles că UE a încheiat săptămâna trecută o înțelegere formală cu cele mai importante instituții financiare internaționale pentru ca toate structurile să-și coordoneze politica financiară în țările din Parteneriatul Estic. Vorbind la Institutul pentru Studii Europene, Hahn a precizat că sunt implicate Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, Banca Europeană de Investiții și BERD. În opinia lui Hahn, în acest mod, sprijinul financiar pentru reforme va fi mai mare dar va crește proporțional și influența instituțiilor europene în estul Europei și în țările invitate deja să adere.

Potrivit ultimului Barometru al Opinie Publice, dat publicității de Institutul de Politici Publice, 56% din moldoveni sunt total nemulțumiți de situația economică a țării, iar 30% sunt „nu prea mulțumiți”. În continuare, mai multi participanți optează pentru aderearea Moldovei la Uniunea Vamală decât la Uniunea Europeană: 42% dintre respondenti pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Vamala Euroasiatică, 39% vor aderarea la Uniunea Europeana. Cât privește partidele politice, partidul condus de Renato Usatîi se bucură de cea mai ridicată cotă de încredere. Sondajul a fost realizat de Centrul de Analize si Investigatii Sociologice CIVIS pentru Institutul de Politici Publice, cu suportul financiar al Fundatiei Soros Moldova, pe un esantion de 1160 de persoane in perioada 8 noiembrie-1 decembrie si are o marja de eroare de 3%.

Coaliția opoziției venezuelene, Masa Unității Democratice (MUD), a obținut majoritatea calificată de trei cincimi în alegerile legislative desfășurate duminică, a anunțat Consiliul Național Electoral. MUD a obținut 110 locuri în Parlamentul cu 167 de deputați. Partidul Socialist al președintelui Nicolas Maduro, înființat de fostul șef al statului Hugo Chavez, a obținut 55 de mandate. Alte două mandate așteaptă să fie distribuite.
Cu majoritatea de trei cincimi, MUD va avea posibilitatea să se opună decretelor prezidențiale sau să voteze o moțiune de cenzură împotriva guvernului. Președintele venezuelean, Nicolas Maduro, a făcut apel luni la chaviști '„să strângă rândurile'”, ca răspuns la ceea ce el a calificat drept o situație politică „complexă” ca urmare a victoriei opoziției.

Casa Albă a criticat în termeni foarte clari ultimele declarații ale candidatului republican Donald Trump care afirma, la un miting electorală, că musulmanilor ar trebui să li se interzică intrarea în Statele Unite, chiar și ca turiști.
Declarația lui Trump, primită cu aplauze la mitingul electoral, a fost imediat criticată și de membri ai comunității evreiești, care atrag atenția că discriminarea pe baze religiaose a fost și începutul Holocaustului.

Ucraina va relua alimentarea cu electricitate a peninsuluei Crimeea, anexată abuziv de Rusia în martie 2014. Cu două săptămâni în urmă, mai multe linii de înaltă tensiune au fost sabotate, ceea ce a dus la întreruperea alimentării cu electricitate.

În Franța, Partidul Socialist de guvernământ le-a cerut candidaților săi în al doilea tur al alegerilor locale să se retragă, în regiunile unde s-au clasat numai pe locul al treilea, pentru a face front comun împotriva partidului extremist al Frontului Popular. În primul tur al alegerilor, care a avut loc duminică, Frontul Popular a ieșit în frunte în șase din cele 13 regiuni ale Franței. Partidul Republican al fostului președintele Nicolas Sarkozy s-a situate în frunte în alte patru regiuni, socialiștii președintelui François Holland conduc numai în trei regiuni.
Socialiștii și-au îndemnat electoratul să voteze cu Partidul Republican, în regiunile unde și-au retras candidații și listele. Dacă acest consemn este urmat, victoria Frontului Național ar putea fi limitată în turul doi al alegerilor, care are loc duminică. Republicanii, pe de altă parte, au refuzat orice aranjament politic gândit să blocheze ascensiunea Frontului Național. În două regiuni, unde au candidat președinta Frontului Național, Marine Le Pen și o nepoata acesteia, partidul extremist a luat peste 40% din voturi.

Curtea Constituțională examinează astăzi, 8 decembrie, hotărârea de săptămâna trecută a Parlamentului de a abroga decizia prin care în 2013 fuseseră numiți cei patru directori ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Până atunci Curtea a dispus ca decizia Parlamentului să nu fie aplicată.Votul de joi a fost contestat la Curtea Constituţionala de președintele Parlementului, democratul Andrian Candu, Sergiu Sîrbu și Ștefan Creangă care consideră decizia Parlamentului una pur politică. Ei atrag atenția și asupra faptului că votul din Parlament ar putea duce la anularea tuturor deciziilor luat de ANRE din 2013, de la numirea conducerii. „Timpul” relatează că votul parlamentului a fost criticat de asemenea de Comunitatea Energetică Europeană (CEE) pentru că e o încălcare a independenței autorității de reglementare a energiei.

Cunoscutul om de afaceri rus Mikhail Hodorkovski a fost pus sub acuzare în Rusia, unde s-a redeschis ancheta privind uciderea în 1998 a primarului dintr-un oraș siberian, centru al extracției petroliere. Hodorkovski, care trăiește în Elveția, a fost convocat la primele audieri pe 11 decembrie. Fostul proprietar al gigantului petrolier Yukos trăiește în exil în Elveția din 2013, când a fost eliberat din închisoare după mai bine de zece ani de detenție. Hordorkovski fusese condamnat pentru o serie de delicte fiscale, dar majoritatea observatorilor sunt de părere că au fost dosare politice, întocmite după ce oligarhul s-a ridicat împotriva președintelui Vladimir Putin.

Regimul sirian a acuzat luni coaliția internațională condusă de Statele Unite că ar fi lovit pentru prima dată o tabără a armatei și ar fi ucis trei soldați. O oficialitate americană, care și-a păstrat anonimatul, afirmă însă că moartea soldaților sirieni s-ar putea datora bombardamentelor rusești. „Știm că rușii erau activi în regiunea Deir Ezzor (est) duminică", a explicat sursa. Este vorba de regiunea unde se află și baza militară a armatei siriene. Rusia și-a lansat propria campanie de bombardament în Siria pe 30 septembrie. Statele Unite și aliații lor susțint că aceasta nu are ca țintă principală orgnizația teroristă a Statului Islamic, ci grupările care se opun regimului condus de președintele Bashar Al-Assad.

Aflat la Kiev, vicepreședintele american Joe Biden se adresează astăzi Parlamentului. Luni, în prima zi a vizitei în Ucraina, Biden a anunțat un nou ajutor de 190 de milioane de dolari pentru aplicarea reformelor. Vorbind după întrevederea cu președintele Petro Poroșenko, Biden a reafirmat că este momentul ca Ucraina să intensifice lupta cu corupția. El a reafirmat că Statele Unite nu vor accepta niciodată anexarea abuzivă de către Rusia a peninsulei Crimeea. Biden a cerut, de asemenea, Moscovei să respecte acordurile de pace de la Minsk privind soluționarea conflictului separatist din estul Ucrainei.

La Chișinău va fi prezentată ediția de toamnă a Barometrului Opiniei Publice – sondaj care în ultima sa ediție, din aprilie 2015, indica, printre altele, că partidele de stânga ar lua împreună mai multe voturi decât cele „pro-europene” și că Uniunea Vamală dominată de Rusia este mai atrăgătoare pentru moldoveni decât Uniunea Europeană. În ediția din aprilie a Barometrului Opiniei Publice, fostul premier Iurie Leancă era politicianul cu cea mai înaltă cotă de încredere. Instituția cea mai respectată era Biserica, la coada clasamentului aflându-se partidele politice.

Germania a înregistrat 965 de mii de cereri de azil în primele 11 luni ale anului, a anunțat ministerul de interne, jumătate din ele fiind înaintate de sirieni. Cam 13% din cereri au fost depuse de afgani și 10% de irakieni. Germania a primit anul acesta, de departe, cel mai mare număr de refugiați dintre țările Uniunii Europene dar o cerere depusă nu înseamnă că persoanele respective primesc și dreptul de ședere. În Germania, cererile se analizează individual – numai în cazul sirienilor, acești ar putea face excepție, primind automat drept de ședere, fie și temporar.

Vlad Filat, liderul PLDM, reținut în luna octombrie pentru corupție, a depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în care condamnă statul moldovean pentru încălcarea drepturilor sale, a anunțat luni avocatul acestuia, Igor Popa.

În plângere sunt invocate încălcarea dreptului la libertate și siguranță, încălcarea dreptului la un proces echitabil și încălcarea dreptului la viață privată și familie, a mai declarat Igor Popa, citat de Unimedia.

Fostul premier Filat a fost arestat la 15 octombrie, mandatul de arest preventiv fiind prelungit de două ori până în prezent. Vlad Filat a intrat în greva foamei cu o săptămână în urmă pentru a protesta împotriva condițiilor de detenție.

Vlad Filat este cercetat penal pentru corupție și implicare directă în fraudele din sistemul bancar al Republicii Moldova, riscând până la 15 ani de închisoare.

Aflat la Kiev, vicepreședintele american Joe Biden a anunțat un nou ajutor pentru Ucraina de 190 de milioane de dolari pentru aplicarea reformelor. Vorbind după întrevederea cu președintele Petro Poroșenko, Biden a reafirmat că este momentul ca Ucraina să intensifice lupta cu corupția.

Totodată, el a reafirmat că Statele Unite nu vor accepta niciodată anexarea abuzivă de către Rusia a peninsulei Crimeea. Marți, Biden va ține un discurs în fața camerelor reuniune ale parlamentului Ucrainei.

Sute de persoane se adună în centrul capitalei armene pentru a protesta împotriva rezultatului referendumului constituțional de duminică. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, 63,5% din votanți s-au pronunțat pentru schimbările constituționale propuse de președintele Serge Sarkisian, și anume trecerea de la un sistem prezidențial la unul parlamentar. Participarea la vot a fost de 50,5%.

Opoziția armeană susține că rezultatul votului a fost obținut prin fraude masive. Președintele Sarkisian este bănuit că ar dori trecerea de la sistemul prezidențial la cel parlamentar pentru că în 2018, când îi expiră ultimul mandat prezidențial, ar intenționa să preia funcția de premier sau președinte al Parlamentului.