Autoritățile transnistrene sînt deranjate de exercițiile militare care au loc în R.Moldova și la care participă instructori din state terțe, a afirmat liderul de la Tiraspol Evgheno Șevciuk, la o conferință de presă comună după convorbirile avute cu premierul moldovean Chiril Gaburici. Șevciuc a precizat că Tiraspolul nu intenționează să atace pe nimeni și că manevrele militare din regiunea trannsitreană au un caracter pur defensiv. Moscova a anunțat joi că trupele sale au făcut manevre militare în regiunea transnistreană, cu participarea a 400 de militari și 30 de piese de armament, folosind vehicule blindate și 100.000 de runde de muniție.

Judecătoria Buiucani a emis vineri mandate de arestare preventivă pentru mai multe persoane în dosarul trucării licitațiilor în sistemul medical, relatează Moldpres. Potrivit Centrului Național Anticorupție (CNA), e vorba de directorul Institutului de cardiologie, directorul Institutului oncologi, directorul Spitalului de Urgență, și directorul unei unități din cadrul Ministerului Sănătății. Fostul ministru al sănătății Andrei Usatîi a primit 25 de zile de arest preventiv. Tot vineri, ofițerii anticorupție și procurorii au făcut percheziții la mai multe bănci de la Chișinău, de unde au ridicat mai multe sume de bani aparținînd unor persoane implicate în dosarul licitațiilor trucate, relatează Unimedia.

Delegaţia Europeană la Chişinău va monitoriza cu atenţie cazurile investigate de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), a afirmat șeful secției politice a Delegației Wichter Slaghter la o întrevedere cu directorul CNA Viorel Chetraru. Potrivit agenției IPN, Chetraru l-a informat pe Slaghter că investigaţiile în domeniul bancar şi al achiziţiilor publice din domeniul sănătăţii sînt o prioritate pentru anchetatori şi procurori. Cei doi au vorbit și despre despre ultima operațiune, în care au fost reținuți 16 funcționari din care cea mai mare parte sînt membri ai partidelor din coaliția de guvernare. Wichter Slaghter a spus în acest context că Delegația Europeană face cere autorităților de la Chiținău să se abțină de la imixtiuni în anchetele care au loc, și să asigure un proces judiciar echitabil şi transparent liber de orice presiune politică sau de alt gen. Centrul Naţional Anticorupţie face parte dintr-un grup de lucru anticorupţie format din reprezentanţi ai misiunilor diplomatice UE acreditate în R. Moldova şi ofiţeri CNA. Grupul are ca obiectiv asistarea şi monitorizarea proceselor anticorupţie desfăşurate de CNA.

Autoritățile ucrainene au anunțat că au arestat mai mult de 40 de presupuși membri ai unei grupări teroriste în orașul Odesa. O purtătoare de cuvînt a serviciului ucrainean de securitate SBU, Olena Hitlianksa a scris pe Facebook că suspcții plănuiau mai multe atacuri teroriste la Odesa în timpul celebărilor legate de Paștele ortodox, duminică 12 aprilie. Hitlianksa a recizat că în timpul operațiunii a fost confiscată o mare cantitate de arme și muniții. Săptămâna trecută SBU a arestat trei persoane bănuite de implicare în mai multe atacuri cu bombă la Odesa, unele dintre ele împotriva organizațiilor care au legături cu militarii ce luptă împotriva rebelilor pro-ruși din estul Ucrainei

Corupția este cea mai mare provocare pentru domeniul afacerilor din Republica Moldova, se spune într-un nou studiu al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Potrivit unui comunicat BERD, afacerile din R.Moldova sînt de asemenea afectate de instabilitatea politică și lipsa de lucrători calificați. Activitatea firmelor mari din aceatsă țară e afectată de chestiuni care țin de electricitate, în timp ce pentru companiile mici legislația muncii e unul din principalele obstacole. Studiul privind mediul de afaceri şi performanţa întreprinderilor (BEEPS) 2013/2014 este cel de-al cincilea realizat în comun de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială. Potrivit studiului precedent, accesul la terenuri, calificarea forței de muncă și accesul la finanțare au fost cele trei constrîngeri majore pentru afacerile din R.Moldova.

Cinci state nordice au convenit să conlucreze mai îndeaproape în domeniul apărării după ce au declarat Rusia cea mai mare provocare în domeniul securității. Miniștrii apărării din Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca și Islanda au spus într-o declarație comună că Europa de Nord trebuie să se pregătească pentru posibile crize și incidente din cauza Rusiei. Potrivit declarației publicate de ziarul „Aftenposten”, liderii ruși au arătat că sînt pregătiți că folosească forța militară pentru a/și atimge scopurile politice. Miniștrii nordici ai apărării spun de asemenea că a crescut în intensitate activitatea militară și de spionaj a Rusiei în regiunea baltică și în nordul Europei. Declarția celor cinci miniștri ai apărării vine într-un moment tensionat al relațiilor dintre Europa și Rusia din cauza anexării regiunii ucrainene Crimeea de către Moscova, și din cauza sprijinului acordat de ruși separatiștilor din estul Ucrainei.

Vicepreședintele american Joe Biden a afirmat că elanul militanților din gruparea Statul Islamic a fost oprit. Remarca lui Biden vine după ce oficialitățile irakiene au anunțat cucerirea orașului Tikrit la 1 aprilie. Armata irakiană împăreună cu milițiile șiite ajutate de atacuri aeriene conduse de Statele Unite i-a alungat pe jihadiștii suniți din oraș, pe carel cuceriseră în luna iunie. Vicepreședintele american a mai spus că aura de invincibilitate a grupării Statul Islamic a fost străpunsă, și l-a lăudat pe premierul irakian Hader al Abadi pentru că a ordonat milițiilor șiite să părăsească Tikritul, după ce s-a relatat că ele s-au dedat la jaf și distrugeri acolo. Biden e de părere că gruparea Statul Islamic e cea care i-a unit de fapt pe suniții, șiiții și kurzii din Irak.

Șefii diplomațiilor de la Washington și Havana au avut convorbiri la Panama City, prima întîlnire la un nivel atît de înalt în mai mult de 50 de ani. John Kerry și Bruno Rodriguez au avut discuții cu ușile închise vineri 10 aprilie după ce au sosit în capitala panameză pentru a participa la așa-numitul summit al Americilor. O oficialitate americană e citată cu declarația că cei doi demnitari au convenit să contine conlucrarea pentru rezolvarea chestiunilor divergente dintre cele două țări. Președintele american Barack Obama, prezent și el la summit, a anunțat că departamentul de stat a încheiat evaluarea prezenței Cubei pe lista americană a țărilor care sponsorizează terorismul, și că el va decide rapid dacă această țară va fi ștearsă de pe lista respectivă. Nu e programată nici o întrevedere oficială între Barack Obama și omlogul său cubanez Raul Castro, dar Casa Albă a spus că cei doi se vor întîlni cu siguranță la summit în diverse împrejurări.

Secretarul general al ONU Ban ki Moon a declarat că tabăra de refugiați palestinieni Yarmouk de la marginea capitalei siriene Damasc începe să semene cu un lagăr al morții. Ban a avertizat că luptătorii înarmați din interiorul taberei și forțele guvernamentale siriene din afara ei sînt ca o sabie cu două tăișuri pentru cei aproximativ 18.000 de refugiați prinși acolo. Luptătorii grupării Statul islamic au ocupat cea mai mare parte a taberei săpătmâna trecută. Secretarul general al ONU a cerut încetarea luptelor la Iarmouk, acces la ajutoarele umanitare și cale liberă pentru cel care vor să părăsească zona. Tabăra de la Iarmouk a adăpostit cam 160.000 de refugiați palestinieni înainte de începerea conflictului sirian în 2011.

Premierul Chiril Gaburici a semnat astăzi la Tiraspol cu liderul transnistrean Evgheni Şevciuk, un protocol privind asigurările auto, transmite Unimedia. La începutul acestei săptămâni, Chişinăul şi Tiraspolul au ajuns la o soluție de compromis prin care ar urma să-şi recunoască reciproc asigurările obligatorii de răspundere civilă auto. După negocierile de luni și marți cu reprezentanta Tiraspolului, Nina Ștanski, vicepremierul Victor Osipov declara că şoferii ar urma să deţină o singură asigurare auto, recunoscută pe ambele maluri ale Nistrului, iar companiile de asigurare vor conlucra pentru recuperarea eventualelor pierderi, indiferent de locul producerii accidentului. Întâlnirea de astăzi a fost a doua avută cu Șevciuk de premierul Gaburici, după aceea de la 14 martie, de la Chișinău.

Ministrul român al apărării a calificat drept „propagandă” acuzațiile Rusiei la adresa consolidării prezenței NATO în România. Într-o declarație făcută vineri, Mircea Dușa a mai spus potrivit Agerpres: „Nu ne intimidează astfel de declarații.” În urmă cu două zile Ministerul de Externe al Rusiei afirma că modificând recent legislația prezenței trupelor străine pe teritoriul românesc Bucureștiul ar vrea „să intre în grațiile” Statelor Unite, dar ar încălca înțelegerile dintre NATO și Rusia din anii 1990. Aceste acuzații au fost respinse imediate de NATO. În declarația sa de astăzi, ministrul român al apărării a mai spus că și după schimbarea legislației românești privind nivelul trupelor străine, orice staționare a acestora va trebui în continuare aprobată de Parlamentul României.

Cel puțin 13 civili afgani au fost uciși în două atacuri separate în estul Afganistanului. Oficialii din provincia Ghazni spun că o bombă plasată pe un drum a lovit vineri un minibuz, omorând cel puțin zece pasageri civili. În provincia Nangarhar, un atac sinucigaș cu automobilul încărcat cu explozivi a lovit un convoi NATO, omorând cel puțin trei civili și rănind alți patru. Atacul a avut loc lângă o bază militară americană, nu departe de aeroportul din capitala provinciei, Jalalabad. Talibanii au revendicat atacul asupra convoiului, petrecut la o zi după de militanții Talibani luaseră cu asalt un complex judecătoresc din orașul Mazar-i Sharif, în nordul țării. Forțele de securitate au asediat complexul vreme de șase ore. S-a relatat că au fost omorâți alți zece oameni, inclusiv cinci membri ai forței de securitate, iar zeci de oameni au fost răniți.

Noul bașcan ales al autonomiei găgăuze, Irina Vlah, spune că nu va susține proiectul moțiunii antiguvernamentale lansat de socialiști, chiar dacă ei au sprijinit-o în campania electorală dinaintea alegerilor de la 22 martie. Potrivit postului TV Realitatea, deputata neafiliată Vlah a spus că ar fi incorect să susțină o moțiune împotriva guvernului din care va face parte. Potrivit legii bașcanul găgăuz este membru în executiv, Irina Vlah urmând să depună jurământul ca „ministru” în câteva zile. Socialiștii mai au nevoie de o semnătură ca să depună moțiunea împotriva guvernului lui Chiril Gaburici, legată de faptul că acesta nu a supus proiectul bugetului pe anul curent dezbaterii și votului parlamentar, asumându-și doar răspunderea pentru lege în fața Parlamentului.

Premierul Chiril Gaburici se întîlnește azi la Tiraspol cu liderul transnistrean Evgheni Şevciuk, urmând să semneze un acord privind asigurările auto. Întîlnirea, a doua de acest fel, a fost anunțată de biroul de presă al guvernului. Gaburici și Șevciuk s-au întâlnit prima data la Chișinău în 14 martie. Mai recent, după o serie de negocieri între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului Victor Osipov și Nina Ștanski, s-a anunțat că cele două părți vor recunoaște reciproc asigurările auto eliberate pe ambele maluri ale Nistrului.

Încă o echipă de filmare din Rusia a fost împiedicată de poliția moldoveană de frontieră să intre în țară. Joi jurnalistul de la televiziunea „Zvezda” Alexei Golovko a spus el și colegii lui au vrut să meargă să filmeze în Transnistria, dar au fost opriți la Aeroportul din Chișinău și trimiși îndărăt la Moscova pentru că nu aveau documente care să justifice deplasarea. Postul „Zvezda” a spus că jurnaliștii erau acreditați. Acțiunile poliției de frontieră au fost condamnate de conducerea de la Tiraspol ca o încercare de a institui „blocadă informațională” împotriva regiunii transnistrene. Luna trecută, Chișinăul a anunțat că doi jurnaliști ruși pro-Kremlin sunt persoane indezirabile în Moldova, a anulat prezentarea la Chișinău a unui documentar rusesc despre Crimeea și a întors de la graniță o echipă de filmare care voia să meargă la alegerile din Găgăuzia. Aceste restricții au fost criticate de guvernul de la Moscova, care a acuzat Moldova că „merge pe urmele Ucrainei” împiedicând activitatea pe teritoriul său a jurnaliștilor ruși.

Membri ai familiei regale din România vor sărbători Învierea mâine la Chișinău. Într-un comunicat de presă al familiei fostului rege Mihai se spune că fiica lui, prințesa Margareta și soțul ei, principele Radu, se vor afla la slujba de luare a luminii sfinte oficiată de mitropolitul Vladimir la Catedrala Mitropolitană. Oaspeții români vor merge însă și la slujba de la biserica ortodoxă rivală, subordonată Bucureștiului, oficiată la biserica „Sfinții Petru și Pavel” de Petru, mitropolitul Basarabiei.

Parlamentul Ucrainei a interzis joi toate simbolurile și propaganda „regimurilor totalitare comuniste și naziste”. Printre simbolurile interzise se numără, potrivit AFP, steagul și imnul fostei Uniuni Sovietice, ca și monumentele și plăcile comemorative dedicate unor lideri comuniști. Este interzisă numirea unor străzi sau piețe după personalități din istoria comunistă. Legea ar urma să ducă printre altele la demolarea obligatorie a monumentelor liderului revoluției bolșevice, Vladimir Ilici Lenin. Șeful comisiei pentru relații în cadrul CSI din Duma de Stat a Rusiei, Leonid Sluțki, a spus că legislația adoptată la Kiev este „cinică” și „blasfemică”, mai ales că vine înaintea celei de-a 70-a aniversării a Zilei Victoriei.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, a semnalat că va scoate Cuba curând de pe lista americană a țărilor care „sponsorizează” terorismul. Obama a făcut declarația joi, înainte de a sosi la Panama City, unde începe Summitul Americilor. Reuniunea are loc pe fondul eforturilor Statelor Unite și Cubei de a-și îmbunătăți relațiile după cinci decenii de ostilitate. Este prima oară când la summit a fost invitată Cuba comunistă. Deși nu sunt programate întâlniri directe între Barack Obama și Raul Castro, Casa Albă a spus că ei vor da unul de celălalt. Înaintea summitului s-au întâlnit în premieră miniștrii de externe din cele două țări, John Kerry și Bruno Rodriguez.

În Rusia și Polonia sunt programate astăzi manifestări comemorative la cinci ani de la prăbușirea la Smolensk a unei aeronave oficiale poloneze, soldată cu moartea președintelui polon Lech Kaczynski, a soției sale și a altor oficiali de rang înalt de la Varșovia.

În tragedie au murit 96 de oameni care mergeau la Katyn, locul unde sovieticii au ucis mii de ofițeri polonezi în al Doilea Război Mondial. Ancheta asupra prăbușirii aeronavei nu s-a încheiat. După la ce început tragedia a părut să apropie Moscova și fostul ei satelit din Europa Centrală, pe parcursul anilor relațiile s-au deteriorat din nou, alimentate de teorii în care vina pentru catastrofă a fost atribuită rușilor, dar și de alți factori, fără legătură cu prăbușirea avionului, cum ar fi criza ucraineană.

Astăzi va depune jurământul președintele ales al Uzbekistanului, Islam Karîmov, a anunțat ieri Comisia Electorală Centrală uzbecă. Karîmov a câștigat al patrulea mandat la alegerile de la 29 martie, la care a obținut peste 90% din voturi. În Constituția uzbecă se precizează că nimeni nu poate fi președinte mai multe de două mandate consecutive, dar autoritățile electorale nu au recurs la această prevedere în procesul de înregistrare a candidaților. Karîmov conduce Uzbekistanul de când țara și-a proclamat independența față de Uniunea Sovietică spre sfârșitul anului 1991. Înainte, Karîmov fusese din 1989 liderul Republicii Socialiste Sovietice Uzbekistan.

La Moscova s-a anunțat că președintele rus Vladimir Putin își va ține conferința de presă televizată anuală la 16 aprilie. Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Kremlinul a început să primească întrebări de joi 9 aprilie. Sesiunea televizată de întrebări și răspunsuri e îndeobște folosită de Putin pentru a se referi la starea economică, socială și politică a țării sale și pentru a da semnale despre politica sa externă. Ea va avea loc la o lună după ce liderul rus a dispărut din public pentru 11 zile, generînd zvonuri legate de starea sa de sănătate, și speculații despre neînțelegeri în rîndurile elitei conducătoare a Rusiei, după asasinarea politicianului rus de opoziție Boris Nemțov la 27 martie.

Deputații socialiști au inițiat un proiect de moțiune de cenzură împotriva guvernului Gaburici, moțiune care are nevoie de un singur vot pentru a putea fi depusă. Liderul socialist Igor Dodon a spus că moțiunea se datorează asumării bugetului de stat pentru 2015 de către guvernul premierului Chiril Gaburici. Dacă după după 72 de ore de la asumarea răspunderii guvernamentale în legislativ nu este adoptată o moțiune de cenzură, proiectul asumat de executiv este trimis președintelui țării pentru promulgare. PCRM a refuzat să susțină moțiunea socialiștilor.

Premierul grec Alexis Tsipras a afirmat că țara sa e înpotriva sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei, dar că sancțiunile au fost luate în urma unei decizii europene comune. Vorbind în fața Dumei de stat, Tsipras a spus joi că în opinia noului guvern de la Atenta aceste sancțiuni nu duc nicăieri, duc spre o fundătură. Tsipras, fost membru al partidului comunist din Grecia, a făcut o vizită de două zile la Moscova, unde a avut întrevederi cu președintele Vladimir Putin și cu omologul său rus Dmitri Medvedev. Vizita a avut loc în timp ce Atena încearcă să obțină ultima tranșă a ajutorului promis de zona euro și Fondul Monetar Internațional în condiții mai puțin austere decît cele primise de Grecia inițial.

Liderul suprem al Iranului aiatolahul Ali Hamenei a afirmat că nu e nici pentru, nici împotriva înțelegerii preliminare privind programul nuclear iranian. El a precizat că așteaptă acordul final. În 2 aprilie membrii Consiliului de Securitate ONU - plus Germania și Iranul au căzut de acord asupra unei înțelegeri-cadru privind limitarea programului nuclear al Teheranului în schimbul ridicării treptate a sancțiunilor internaționale impuse Iranului. Statele Unite au salutat înțelegerea preliminară, în timp ce Israelul a afirma că ea este un pas în direcția greșită. Comunitatea internațională a acuzat Iranul că dorește să construiasă arme nuclera, acuzație respinsă de autoritățile de la Teheran.

Parlamentul de la Kiev a votat joi o lege care interzice simbolurile comuniste și naziste în Ucraina. Potrivit legii, guvernul comunist care a condus țara între 1917-1991 este condamnat drept un regim criminal, care a aplicat politici de teroare, și toate simbolurile sale sînt interzise. Legea aplică același tratament regimului nazist care a ocupat și controlat mare parte din Ucraina în timpul celui de-al doilea război mondial, înainte de a fi fost înlăturat de forțele sovietice.