Israelul și Germania au criticat separat anunțul Rusiei că va ridica embargoul livrărilor de arme către Iran, livrându-i sisteme de rachete antiaeriene S-300. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a vorbit la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, exprimându-și îngrijorarea că livrarea rachetelor va mări „agresivitatea” Teheranului și va destabiliza regiunea Orientului Mijlociu. În replică, Putin a spus că rachetele nu pun în pericol Israelul, având caracter strict „defensiv”. Tot astăzi decizia rusă a fost criticată de ministrul de externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, care a spus că încă nu a venit momentul ca Iranul să fie „recompensat” pentru acordul preliminar convenit recent în Elveția în privința programului său nuclear. Liderul israelian Netanyahu a spus că livrările de arme rusești către Iran ar fi rezultatul greșelilor puterilor occidentale, care s-ar fi grăbit să ajungă la înțelegere cu Teheranul.

„În Moldova încetinirea creșterii creditării, scăderea exporturilor și a remitențelor vor rezulta într-o ușoară contracție a Produsului Intern Brut anul acesta”, se arată într-o prognoză a Fondului Monetar Internațional publicată astăzi. Potrivit studiului economia moldoveană va scădea anul acesta cu un procent, urmând să crească la anul cu trei procente. Moldova se aliniază astfel țărilor din CSI, unde FMI prevede aproape fără excepție pentru anul acesta contracții economice, de exemplu -5,5% în Ucraina și -3,8% în Rusia. Țările din Uniunea Europeană ar urma să aibă parte, dimpotrivă, de creștere economică anul acesta. Vecina de la apus a Moldovei, România, ar urma să-și mărească produsul intern brut cu 2,7% în 2015 și cu 2,9% în 2016.

Marea Britanie a trimis două avioane de luptă Typhoon să intercepteze două bombardiere rusești în vecinătatea spațiului său aerian, a informat ministerul apărării de la Londra, citat de Reuters. Intercepțiile de acest fel au devenit mai frecvente în ultimul an, pe fondul tensiunilor provocate de criza ucraineană între Rusia și țările NATO. Incidentul de astăzi a avut loc tocmai când britanicii țineau în largul coastelor Scoției exerciții militare cu participarea a peste 50 de nave de luptă și submarine și 13.000 de militari din 14 țări. Un purtător de cuvânt de la Londra a spus miercuri după-amiază că avioanele britanice escortează bombardierele rusești „în afara zonei de interese britanice”.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a spus că îl „condamnă” pe Papa Francisc pentru că a numit uciderea unui milion și jumătate de armeni în Imperiul Otoman „primul genocid al secolului XX” și pentru că ar fi îndemnat comunitatea internațională să recunoască acele evenimente ca genocid, relatează AP. Turcia neagă că uciderile începute în urmă cu un secol ar fi fost genocid și insistă că victimele au murit din cauza războiului civil și a tulburărilor sociale. Turcia mai spune că bilanțul morților ar fi exagerat. Ankara a răspuns la remarcile de duminică ale Papei retrăgându-și ambasadorul de la Vatican. Iar astăzi președintele Erdogan a spus că îl „condamnă și avertizează” pe suveranul pontif să „nu repete vreodată o asemenea greșeală”. Erdogan și-a repetat de asemenea apelul ca evenimentele controversate să fie studiate de o comisie mixtă de istorici.

Canada va trimite 200 de instructori militari în Ucraina, alăturându-se efortului Statelor Unite și Marii Britanii de a sprijini forțele armate ale Kievului, confruntate cu separatiștii pro-ruși. Anunțul a fost făcut la Ottawa de premierul Stephen Harper și de ministrul apărării Jason Kenney. Militarii canadieni se vor alătura celor americani și britanici la începutul verii, iar misiunea ar urma să dureze doi ani. Premierul Harper a spus că participarea canadiană vine după o serie de cereri din partea guvernului ucrainean și va ajuta Ucraina să facă față agresiunii rusești. Cei mai mulți instructori canadieni ar urma să fie găzduiți la centrul de antrenament NATO din Iavoriv, aproape de granița cu Polonia.

Se relatează că în Japonia un avion al companiei Asiana Airlines a alunecat de pe pistă după aterizare în vestul țării, iar 20 de pasageri au suferit răni ușoare. Radioteleviziunea publică niponă NHK a spus că accidentul a făcut necesară închiderea aeroportului din Hiroșima. AP scrie că avionul Airbus 320 venea de la Seul, având la bord 74 de pasageri și șapte membri ai echipajului. Pasagerii au fost evacuați de urgență și nimeni nu a fost rănit grav. Cauza accidentului nu a fost încă stabilită. Se relatează că oficialii aeroportului au spus pompierilor că o parte a aeronavei ar fi atins pista la aterizare, provocând scântei. Un avion al companiei Asiana Airlines s-a prăbușit în urmă cu doi ani când se apropia de aeroportul San Francisco, într-un accident soldat cu trei morți și aproape 200 de răniți.

Fondul Monetar Internațional și-a redus așteptările pentru creșterea economiei Statelor Unite, invocând dolarul puternic, dar a îmbunătățit în schimb prognozele pentru Europa și Japonia. FMI spune că economia americană va crește anul acesta cu 3,1%. Este o creștere solidă, dar mai mică decât 3,6% din prognoza FMI din ianuarie. FMI prezice că economia zonei euro cu 18 țări membre va crește în anul curent cu 1,5%, iar cea a Japoniei cu un procent – în ambele cazuri ceva mai mult decât se prevedea în ianuarie. Dolarul puternic face mai scumpe exporturile Statelor Unite, avantajându-le pe cele din zona euro și din Japonia. Dar în prognoza publicată astăzi FMI insistă că în ciuda cursului puternic al dolarului Statele Unite vor rămâne „motorul” economiei mondiale. În privința Rusiei FMI prevede o scădere a PIB-ului cu 3,8% anul acesta și cu 1,1% la anul.

Partidul Socialiștilor a desemnat-o pe fostul premier, deputata Zinaida Greceanîi, drept candidatul său la alegerile pentru postul de primar general al capitalei, programate pentru 14 iunie. Anunțul a fost făcut de liderul socialiștilor, Igor Dodon, la un briefing organizat astăzi lângă Arcul de Triumf din Piața Marii Adunări Naționale. Dodon a spus că Greceanîi a fost cel mai bun premier din istoria Moldovei și are toate calitățile pentru a deveni un bun primar general al Chișinăului. Potrivit portalului infoMoldova până acum și-au anunțat intenția de a candida pentru acest post primarul în exercițiu, liberalul Dorin Chirtoacă, fostul primar Serafim Urechean, actual președinte al Curții de Conturi și vicepreședintele companiei „Lukoil-Moldova”, Nicolae Ciornâi.

Ministrul economiei din guvernul Moldovei, Stephane Bride, a respins speculațiile că executivul condus de Chiril Gaburici ar avea de gând să încetinească integrarea europeană a țării. Într-un interviu cu Radio France Internationale, Bride, care are și cetățenie franceză, a spus: „O bună dovadă este inclusiv prezența mea în acest guvern. Sunt mai mult decât un intermediar, sunt un participant atât din partea UE, cât și a Moldovei”. Bride a mai spus că guvernul Gaburici are două priorități: „dezvoltarea economică internă și regională” și accelerarea apropierii de Uniunea Europeană. După eșecul lui Iurie Leancă de a obține aprobarea legislativă pentru un nou guvern de-al său, el și o parte din formatorii de opinie de la Chișinău au avertizat că Chiril Gaburici ar avea de gând să frâneze integrarea europeană a țării.

Astăzi a apărut în Monitorul Oficial hotărârea din 13 noiembrie anul trecut prin care guvernul premierului Iurie Leancă a dat aproape 10 miliarde de lei Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, după ce din acele bănci dispăruseră 13 miliarde de lei. Potrivit presei de la Chișinău documentul a fost semnat de fostul premier Iurie Leancă, fostul viceprim-ministru Andrian Candu, ministrul Finanțelor Anatol Arapu și ex-ministrul Justiției Oleg Efrim. Banii au fost alocați sub forma unui credit de la Banca Națională, cu dobânda de numai 0,1%. În ultima vreme partenerii externi ai Moldovei, inclusiv Uniunea Europeană, au cerut autorităților moldovene să elucideze cât mai rapid ce s-a întâmplat cu banii celor trei bănci și eventual să le închidă, cu garantarea depozitelor cetățenilor.

Noul bașcan al Autonomiei Găgăuze, Irina Vlah, va fi inaugurat miercuri, 15 aprilie, la Comrat. Vor participa preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, şi premierul Chiril Gaburici, informează IPN, care precizează că președinția va fi reprezentată de către consilierul Vladimir Ciobanu. Irina Vlah a candidat ca independent, dar a fost sprijinită de Partidul Socialiștilor și a fost aleasă din primul tur, cu 51,01% de voturi.

Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Moldova se majorează cu 50%, potrivit Legii bugetului de stat pe 2015, aprobată prin angajarea răspunderii Guvernului. Executivul spear că colecteze în acest fel 380 de milioane de lei, informează IPN.

Decizia unui tribunal din Japonia ar putea amâna reluarea alimentării cu energie nucleară. Tribunalul a acceptat plângerea locuitorilor dintr-o regiune despre securitatea centralei Takahama, ale cărei reactoare urmau să fie repornite. Un precedent pe plan juridic, care s-ar putea repeta. Japonia a oprit alimentarea cu energie nucleară după accidentul de la centrala atomică de la Fukușima, din 2011.

Iranul și-a exprimat speranța că va primi încă în acest an sistemele S-300 de lansare a rachetelor din Rusia, după ce luni președintele Vladimir Putin a aprobat ridicarea embargoului asupra livrărilor spre Iran. Acesta fusese impus cu cinci ani în urmă în cadrul unui pachet mai larg de sancțiuni internaționale impuse Iranului pentru că dezvoltă un program nuclear, bănuit să aibă o importantă componentă militară.
Adjunctul secretarului general al Consiliului iranian de securitate a fost la Moscova, dar speranțele sale că sistemele vor fi livrate în scurt timp au fost temperate de secretarului Consiliului rus de securitate. Nikolai Patrușev, un apropiat al președintelui Putin, a avertizat că livrarea este complicată și ar putea lua experților câteva luni pentru a o pregăti.

Miniștrii de externe din Rusia, Ucraina, Franța și Germania, reuniți la Berlin, au decis continuarea retragerii armelor grele în spatele liniei de demarcație, negociată în estul Ucrainei, între pozițiile armatei ucrainene și cele ale rebelilor pro-ruși. A fost cea de a cincea întrevedere a miniștrilor de externe de la semnarea în februarie a celui de al doilea armistițiu de la Minsk, privind luptele din estul Ucrainei.

Discuțiile vor continua astăzi și miercuri, la Lübeck, în nordul Germaniei unde are loc reuniunea miniștrilor de externe G7 (grupul principalelor 7 puteri economice), dar fără participarea Rusiei care pentru moment estesuspendată din această structură informală.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat marți un decret prin care se ridică interdicția de livrare către Iran a sistemelor de rachete cu înaltă precizie S-300. Moscova impusese această interdicție în 2010 la presiunile Occidentului, după ce a fost de acord cu ultima rundă de sancțiuni ONU impuse Iranului, al cărui program nuclear este bănuit de a avea o componentă militară. Decretul lui Putin vine la două săptămâni după ce Iranul, țările membre în Consiliul de Securitate ONU și Germania au căzut de acord asupra unei înțelegeri-cadru care limitează programul nuclear al Teheranului în schimbul relaxării sancțiunilor impuse de ONU, Statele Unite și Uniunea Europeană.

Decizia Moscovei mărește șansele Rusiei de a juca un rol important în refacerea economiei iranienei după ridicarea sancțiunilor. Pe de altă parte, ea va mări opoziția Israelului față de acordul cadru încheiat de marile puteri cu Iranul privind programul nuclear iranian.

Europa de est și-a mărit semnificativ cheltuielile militare anul trecut, constată Institutul pentru Cercetarea Păcii de la Stockholm, ca urmare a conflictului din Ucraina. La nivel global însă, volumul cheltuielilor militare a scăzut cu 0,4 la sută ca urmare a reducerii cheltuielilor în Statele Unite și Europa Occidentală.

Cursa pentru președinția Statelor Unite începe să prindă contur, după ce fostul Secretar de stat Hillary Clinton și-a anunțat intenția de a deveni candidatul Partidului democrat. A urmat, în tabăra republicană, intrarea în cursă luni a senatorului din Florida, Marco Rubio. Astăzi este așteptat anunțul fizicianului Ben Carson, care va fi primul afro-american să lupte pentru a deveni candidatul Partidului republican la prezidențiale. Tot în tabără republicană este așteptată intrarea în cursă a fostului guvernator din Florida, Jeb Bush, fratele și fiul a doi foști președinți.

Laureatul premiului Nobel pentru literatură, scriitorul german Günther Grass a murit luni, 13 aprilie, la vârsta de 87 ani, într-un spital din orașul Lübeck, din nordul Germaniei, a informat editura Steidl, reluat de presa germană.Cunoscut în lume mai ales pentru romane ca Toba de tinichea (1959), Pisica și șoarecele (1961), Ani de câine (1963) Grass s-a născut în 1927 în orașul Gdansk, port polonez de la Marea Baltică (pe atunci numit în germană Danzig), fundalul multora din romanele și povestirile sale. Reuters scrie că, pentru mulți, romancierul, dramaturgul și publicistul Grass a fost vocea unei generații de germani care a atins maturitatea în anii războiului Al Doilea Mondial și a purtat povara vinii părinților pentru atrocitățile naziste. În ultimii ani imaginea publică a lui Grass a fost întunecată întrucâtva de revelațiile privind apartenența sa la organizația nazistă de tineret (abordate în romanul Decojind ceapa – 2006) și de declarațiile sale controversate legate de Israel. Grass a primit premiul Nobel pentru Literatură în 1999.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care se ridică interdicția de livrare către Iran a sistemelor de rachete cu înaltă precizie S-300. Moscova impusese această interdicție în 2010 la presiunile Occidentului, după ce a fost de acord cu ultima rundă de sancțiuni ONU impuse Iranului în legătură cu programul nuclear iranian, despre care Statele Unite și alte țări se tem că e destinat constuirii de arme atomice. Decretul lui Putin vine la două săptămâni după ce Iranul, țările membre în Consiliul de Securitate ONU și Germania au căzut de acord asupra unei înțelegeri-cadru care limitează programul nuclear al Teheranului în schimbul relaxării sancțiunilor impuse de ONU, Statele Unite și Uniunea Europeană. Serviciul de presă al Kramlinului a anunțat că decretul ridică interdicția de transport și livrare de sisteme S-300 din Rusia spre Iran. E foarte posibil ca măsura să înfurie Israelul, care a cerut ferm Moscovei să nu livreze rachete Teheranului, și probabil va întări opoziția sa la acordul internațional legat de programul nuclear iranian.

În capitala Germaniei, la Berlin, sînt programate convorbiri menite să evalueze cum se respectă armistițiul din estul Ucrainei. Participă ministrul german de externe Frank Walter Steinmeier, cel francez, Laurent Fabius, cel rus Serghei Lavrov, și cel ucrainean Pavlo Klimkin. Conflictul dintre rebelii susținuți de ruși și trupele guvernamentale din estul Ucrainei a ucis peste 6000 de persoane din aprilie 2014 încoace. Un acord de încetare a focului mediat în luna februarie de liderii german și francez în capitala Republicii Belarus, Minsk, a redus violențele, dar în regiune continuă tensiunile. Înainte de convorbirile de azi, Steinmeier a cerut Moscovei și Kievului să aplice următoarea fază a armistițiului de la Minsk. Într-un interviu pentru ziarul german „Die Welt”, șeful diplomației germane a spus că e vorba de pregătirea alegerilor locale în zonele ocupate de separatiști, dar și de acces pentru operațiuni umanitare și de reconstrucție în estul Ucrainei.

Secretarul de stat american John Kerry a cerut congresmenilor americani să nu se amestece în tratativele pentru un acord comprehensiv legat de programul nuclear iranian. Vorbind la programmul „Face the Nation” al rețelei CBS, Kerry le-a cerut oponenților din Congres să „înceteze focul” pînă la acordul final, programat să fie semnat pînă în 30 iunie. Șeful diplomației americane a spus că în următoarele zile îi va pune la curent pe legislatori cu negocierile, ca parte a eforturilor administrației Obama de a contracara intenția congresmanilor de a supune aprobării Congresului decizia de a relaxa sancțiunile impuse Iranului. John Kerry susține că administrația trebuie lăsată să negocieze fără nici un amestec acordul final. Marți 14 aprilie, se așteaptă ca în Comisia de afaceri externe a Senatului american să fie dezbătut un proiect de lege care prevede ca legislativul american să aprobe orice fel de acord.

Vînzările de armament pe plan mondial au rămas în mare aceleași în 2014, se spune într-un nou raport al Insitutului de cercetare a păcii internaționale de la Stockholm (SIPRI) dat publicității în 13 aprilie. Potrivit acestui raport, cheltuielile globale pe armament au scăzut cu 0,4 la sută la 1,8 trilioane de dolari. SIPRI susține că aceste cheltuieli au fost mai mici în Statele Unite și Europa occidentală, dar au fost mai mari în China, Rusia și Arabia Saudită, la fel în Orientul Mijlociu, Europa de est și Africa, din cauza conflictelor din aceste regiuni. Sam Perlo-Freeman, director de programe la SIPRI, a afirmat că conflictul din estul Ucrainei a făcut ca țările europene din apropiere de Rusia să-și mărească cheltuielile militare, în special în centrul Europei, în țările baltice și în cele nordice. Raportul citat mai spune că pe de altă parte țările vest-europene cu cele mai mari cheltuieli în domeniul apărării - Franța, Marea Britanie, Germania, Italia și Spania - au bugetat reduceri ale cheltuielilor de apărare pentru 2015.

Ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier a afirmat că președintele rus Vladimir Putin nu va fi invitat la summitul G7 programat să aibă loc în Bavaria în luna iunie. Într-un interviu pentru ediția din 12 aprilie al ziarului „Die Welt”, Steinmeier a fost întrebat de apelul făcut de Partidul Stîngii din Germania ca Putin să fie invitat pentru discutarea crizelor internaționale. Steinemeier a răspuns că izolarea Rusiei nu e în interesul nimănui, adăugînd însă că după anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia, comunitatea internațională nu poate să se comporte de parcă nu s-ar fi întîmplat nimic, și să-și vadă liniștit de treabă mai departe. Șeful diplomației germane a mai spus că în timp ce e de dorit ca Rusia să ajute la rezolvarea crizelor din Siria, Yemen și Libia, chestiunea revenirii la formatul G8 e închisă. Liderii Marii Britanii, Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei și Statelor Unite s-au reunit anul trecut fără Putin, în semn de protest față de acțiunile Rusiei în Ucraina.

Un purtător de cuvînt Al-Qaida a confirmat că doi lideri ai acestei rețele teroriste au fost uciși de drone americane în Pakistan la începutul acestui an. Într-un mesaj audio dat publicității în 12 aprilie, purtătorul de cuvînt Osama Mahmud i-a identificat pe cei uciși drept Ubaidullah, care era responsabil cu afacerile afgane ale grupului terorist, și liderul adjunct Raja Suleman. Mahmud a precizat că dronele americane au ucis cam 50 de membri ai grupului său, cunoscut sub numele de Al-Qaida pe subcontinenul indian. Oficialitățile pakistaneze nu au comentat anunțul. Uciderea celor doi lideri e o lovitură serioasă dată acestei organizații afiliate la Al-Qaida, la doar cîteva luni de la crearea ei. Liderul Al-Qaida Ayman al-Sawahiri a anunțat crearea organizației de pe subcontinentul indian anul trecut, și se pare că decizia de înființare a ei s-a datorat creșterii influenței în regiune a grupării Statul Islamic.