Parlamentul European a îndemnat Turcia să folosească prilejul centenarului masacrării armenilor din Imperiul Otoman pentru a recunoaște acele evenimente drept genocid, deschizând calea reconcilierii. AFP relatează că legislativul UE a votat „cu largă majoritate” în favoarea unei rezoluții adresate Anakarei, în care se cere turcilor să „deschidă arhivele și să-și asume propriul trecut”. Cu puține ore înaintea adoptării rezoluției, miercuri, președintele turc Tayyip Erdogan spusese însă că va nesocoti orice rezoluție a Parlamentului European în chestiunea armeană. Turcia susține că armenii morți în urmă cu un secol au fost victimele războiului civil și al tulburărilor sociale și că numărul morților este exagerat de armeni și prietenii lor.

Agenția de rating Standard and Poor's a coborât ratingul de credit al Greciei și mai mult în junk, spunând că obligațiile financiare ale Atenei nu vor putea fi îndeplinite fără „reforme economice profunde sau noi ajutoare”. Agenția a retrogradat Grecia la CCC+ de la B-, cu perspectivă negativă, „dat fiind riscul unei noi înrăutățiri în domeniul datoriei suverane, băncilor și economiei”. Grecia se află în negocieri cu partenerii din zona euro pentru a primi încă o tranșă din programul de salvare de la faliment. Dar creditorii spun că vor să vadă mai întâi o listă de reforme economice. Cele două părți încă nu s-au înțeles care anume reforme ar fi cele mai potrivite. Chiar astăzi ministrul german de finanțe, Wolfgang Schaeuble, aflat la New York, a spus că nimeni nu se așteaptă la un acord cu grecii în săptămânile următoare.

Rusia poate spera să scape de sancțiunile internaționale numai dacă respectă termenii armistițiului din estul Ucrainei, au spus astăzi miniștrii de externe din țările grupului G7, la capătul unei reuniuni de două zile în orașul Luebeck, din nordul Germaniei. Într-o declarație comună șefii diplomațiilor din G7, structură care a exclus Rusia din rândurile sale după anexarea Crimeii în urmă cu un an, este exprimat sprijinul deplin pentru eforturile de mediere conduse de Germania și de Franța. Din grupul G7 fac parte câteva din țările avansate economice ale lumii: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite.

Premierul Chiril Gaburici a spus că raportul unei firme străine despre situația de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank va fi distribuit chiar miercuri miniștrilor. Răspunzând unei solicitări a ministrului educației, Maia Sandu, Gaburici a mai spus la ședința de guvern că așa-numitul „raport Kroll”, despre presupusa fraudare a 13 miliarde de lei de la cele trei bănci, va fi prezentat oficial executivului miercurea viitoare. Gaburici nu a spus însă dacă și când va fi prezentat raportul publicului larg. Banca Națională, care a ajutat cele trei bănci cu aproape 10 miliarde de lei, a confirmat pentru Europa Liberă că raportul va fi prezentat guvernului și unei structuri prezidate de premier, Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară. Dar nici purtătoarea de cuvânt BNM Rodica Teleucă nu a putut spune dacă raportul va fi dat publicității.

Ministrul Educației, Maia Sandu, a solicitat reprezentanților Băncii Naționale să prezinte raportul întocmit de compania internațională Kroll, care a investigat tranzacțiile ilegale de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Solicitarea a fost expusă în cadrul ședinței de miercuri a Guvernului, notează NOI.md. Maia Sandu s-a arătat indignată de faptul că, deși etapa preliminară a anchetei s-a încheiat, miniștrii încă nu au avut acces la datele documentului.

„Pentru că îl avem aici prezent pe colegul de la Banca Națională, vreau să fac o solicitare. Cu mai multe zile în urmă ni s-a spus că raportul Kroll este gata. Eu nu am văzut încă acest raport. Dacă sînt anumite motive pentru care acest raport nu a fost făcut încă public, cu toate că pentru mine ar fi greu de înțeles, aș vrea să le știu. Solicit ca, în calitatea mea de membru al guvernului, să am acces la acest raport”, a spus Sandu.

Șeful executivului, Chiril Gaburici, a menționat că raportul va fi distribuit miniștrilor chiar astăzi, iar săptămîna viitoare va fi examinat la ședința de guvern. Compania Kroll Associates UK Limited, înregistrată în Marea Britanie, a fost selectată de Banca Națională pentru a efectua o anchetă preliminară în cazul celor trei bănci problematice. Compania urma să identifice și posibile modalități de recuperare a activelor Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank.​

Irina Vlah a fost învestită în postul de bașcan al autonomiei găgăuze la o ceremonie desfășurată miercuri în centrul Comratului, în prezența a sute de locuitori și a unor demnitari de la Chișinău, inclusiv premierul Chiril Gaburici. În discursul său Vlah, fostă deputată comunistă sprijinită la alegeri de socialiști, a promis că va fi un bașcan al tuturor găgăuzilor și va fi loială atât Republicii Moldova, cât și intereselor specifice regiunii pe care o va conduce. Premierul Gaburici, care a salutat adunarea mai întâi în limba găgăuză, vorbind apoi în română și rusă, a promis sprijinul guvernului pentru Vlah și pentru aspirațiile social-culturale și economice ale găgăuzilor. Irina Vlah, care a câștigat din primul tur alegerile de la 22 martie, devenind primul bașcan-femeie al Găgăuziei, a depus după-amiază la Chișinău în fața președintelui Nicolae Timofti jurământul ca membru în guvern. Potrivit legii, bașcanul găgăuz este cooptat în executivul central, ca guvernator.

Atacurile antisemite s-au înmulțit vertiginos în 2014, iar cele mai multe incidente de acest fel s-au produs în Franța, se arată într-un nou raport publicat în Israel și citat de Reuters. Studiul Universității din Tel Aviv arată că anul trecut s-au înregistrat în lumea întreagă 766 de acțiuni violente antisemite, cu sau fără arme - o creștere de 38% față de anul 2013. În Franța în 2014 au avut loc 141 de incidente anti-evreiești, față de numai 95 cu un an mai devreme. Numărul incidentelor antisemite din Germania și Italia s-a dublat în aceeași perioadă, se mai spune în raport.

Guvernul Franței spune că nu renunță la decizia de a trimite un diplomat gay ambasador la Vatican, în ciuda celor trei luni de tăcere din partea Sfântului Scaun pe această temă, informează AFP. Un purtător de cuvânt al guvernului francez, Stephane Le Foll, a spus astăzi: „Franța l-a selectat ca ambasador la Vatican pe Laurent Stefanini și aceasta rămâne propunerea franceză”. Guvernul de la Paris a aprobat numirea la 5 ianuarie, dar de atunci așteaptă un răspuns de la Vatican, care poate să respingă propunerea. AFP amintește că în 2007 Franța l-a propus ambasador la Vatican pe un alt diplomat care nu-și ascunde homosexualitatea, dar nu a primit vreun răspuns, iar până la urmă a trebuit să propună un alt nume. Noul ambasador desemnat, Stefanini, a fost numărul doi al ambasadei franceze la Vatican în perioada 2001-2005. Franța s-a alăturat în 2013 țărilor care acceptă căsătoriile între persoane de același sex, în ciuda opoziției Bisericii Catolice.

Comisia Europeană a spus că va acționa în justiție compania americană Google pentru că ar abuza de poziția dominantă pe piața căutărilor pe internet în Europa – o acuzație care dacă este confirmată de instanțe ar obliga compania să plătească amenzi de peste 6 miliarde de dolari și să-și schimbe modul de a face afaceri. Margrethe Vestager, comisarul european pentru competiție, a spus că Google a încălcat legile anti-monopol ale UE deviind traficul pe Internet dinspre rivalii săi spre propriile servicii. Acuzația se concentrează în faza inițială asupra căutării de mărfuri, dar ar putea fi extinsă și la alte domenii. Plângerea formulată de Margrethe Vestager vine după o anchetă europeană care a durat cinci ani și ar putea duce la unul din marile procese anti-monopol ale epocii. Google are la dispoziție zece săptămâni pentru a răspunde acuzațiilor.

Militari din Republica Moldova vor participa începând de mâine până la sfârșitul lunii curente în România la exercițiul multinațional „Wind Spring 15", alături de militari români, britanici și americani, a informat ministrul român al apărării, Mircea Dușa, citat de Agerpres. Dușa a spus că exercițiul ținut la poligonul Smârdan, din apropiere de Galați, se înscrie în planul de reasigurare a flancului estic al NATO și UE aprobat la summitul din Țara Galilor al Alianței nord-atlantice. Mircea Dușa a mai spus că în acest an sunt programate peste 340 de exerciții militare ale militarilor români cu partenerii NATO și UE, mult mai multe decât în anii trecuți. Moldova este țară neutră prin Constituție, dar are programe de cooperare militară cu Alianța nord-atlantică.

Misiunea specială de monitorizare OSCE din Ucraina spune că asistă la o înmulțire „masivă” a încălcărilor armistițiului din Ucraina în ultimele zile. Michael Bociurkiw, purtătorul de cuvânt al misiunii, a spus miercuri 15 aprilie într-un interviu pentru BBC, de la Kiev, că monitorii relatează, de asemenea, despre „lupte intense” între separatiștii sprijiniți de ruși și forțele ucrainene lângă aeroportul de la Donețk și în jurul satului Șirokine, aflat în apropierea portului strategic Mariupol, controlat de guvern. Bociurkiw a spus că monitorii au înregistrat peste 700 de explozii lângă aeroportul Donețk într-un interval de șase ore marți, 14 aprilie. Între timp premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a spus la o ședință de guvern miercuri la Kiev că este „profund nemulțumit” de ceea ce consideră a fi „neîndeplinirea de către Rusia a acordurilor de la Minsk”.

Irina Vlah a fost învestită în postul de bașcan al Autonomiei găgăuze la o ceremonie desfășurată miercuri în centrul Comratului, în prezența a sute de locuitori și a unor demnitari de la Chișinău, inclusiv premierul Chiril Gaburici. În discursul său Vlah, fostă deputată comunistă sprijinită la alegeri de socialiști, a promis că va fi un bașcan al tuturor găgăuzilor și va fi loială atât Republicii Moldova, cât și intereselor specifice regiunii pe care o va conduce. Premierul Gaburici, care a salutat adunarea mai întâi în limba găgăuză, vorbind apoi în română și rusă, a promis sprijinul guvernului pentru Vlah și pentru aspirațiile social-culturale și economice ale găgăuzilor. Irina Vlah, care a câștigat din primul tur alegerile de la 22 martie, devenind primul bașcan-femeie al Găgăuziei, urma să depună după-amiază la Chișinău în fața președintelui Nicolae Timofti jurământul ca membru în guvern. Potrivit legii, bașcanul găgăuz este cooptat în executivul central, cu rang de ministru.

Președintele iranian Hassan Rohani a insistat că Teheranul dorește ridicarea imediată a sancțiunilor în cadrul unei potențiale înțelegeri privind programul său nuclear. „Să știe toată lumea că dacă nu va fi sfârșitul sancțiunilor la următoarea rundă de discuții, nu va fi nici un acord”, a spus Rohani într-un discurs transmis de televiziunea de stat. Șase puteri globale și Iranul au convenit la 2 aprilie asupra unui acord-cadru care să limiteze acțiunile nucleare ale Iranului, făcând mai dificilă eventuala sa înarmare nucleară, în schimbul relaxării sancțiunilor din partea ONU, UE și Statelor Unite. Participanții la discuții și-au fixat termenul de 30 iunie pentru ajungerea la un acord final. Statele unite spun că eliminarea sancțiunilor va fi treptată și condiționată de felul cum Teheranul aplică înțelegerea.

Agricultorii au început azi dimineață noua acțiune de protest, iar potrivit adevarul.md, a fost blocat, între altele, traseul Chişinău-Anenii Noi. Președintele Uniunii Producătorilor Agricoli, Alexandru Slusari, a declarat însă că „în raioanele Orhei, Străşeni şi Floreşti au ieşit cei mai mulţi agricultori la proteste. Ei au blocat drumurile naţionale. Protestele vor continua până când revendicările agricultorilor vor fi satisfăcute”, a declarat Slusari, citat de adevărul.md. Printre cerinţele lor sunt majorarea fondului de subvenţionare, demonopolizarea pieţei petroliere şi deblocarea procesului de creditare. Într-un interviu cu Europa Liberă, Slusari a precizat că de data aceasta, agricultorii au și o revendicare nouă: „Noi cerem ca băncile comerciale să întoarcă înapoi Băncii Naţionale acele miliarde care le-au fost oferite în urma problemelor şi crizei pe piaţa valutară”.

La Universitatea de Stat din Comrat se va deschide un centru de informare al României. Potrivit IPN, ambasada României a precizat că noul centru va asigura „condiţiile materiale şi didactice necesare pentru studierea limbii române în regiunea găgăuză”. Acordul privind înființarea centrului va fi semnat de ambasadorul român Marius Lazurca şi Zinovia Aricova, rectorul Universităţii de Stat din Comrat.

Secretarul de stat american John Kerry a declarat că este convins că Statele Unite și partenerii săi vor putea negocia cu Teheranul un acord final privind programul nuclear iranian care va face „lumea mai sigură”. Kerry a făcut declarația înaine de începrea discuțiilor de la Lübeck, în Germania de nord, dintre miniștrii de externe ai grupului principalelor șapte puteri economice din lume. Din 2014, Rusia, care este parteneră în negocierile nucleare cu Iranul, este suspendată din G8 ca urmare a anexării abuzive a pensinsulei Crimeea.

Principiile acordului au fost deja stabilie, înțelerea finală ar urma să fie gata până pe 30 iunie, și ar aduce nu numai limitarea programului nuclear iranian, bănuit că are o importantă componentă miltară, dar și ridicarea treptată a sancțiunilor internaționale impuse Iranului.

Comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere Johannes Hahn este așteptat joi la Minsk, într-o vizită de două zile în Belarus și discuții cu președintele belarus Aliaxander Lukașenka. Este prima vizită a unui comisar european de cinci ani. După alegerile prezidențiale din Belarus din 2010 și încarcerarea candidaților opoziției, Uniunea Europeană a impus o serie de sancțiuni Belarusului, ultimele fiind extinse anul trecut. Între timp însă, Belarus - care face parte din Parteneriatul estic - a jucat un rol important în negocierile pentru încetarea luptelor în estul Ucrainei. Ambele acorduri de încetare a lupteleor au fost semnate în septembrie 2014 și februarie 2015 la Minsk.

În Moldova, „încetinirea creșterii creditării, scăderea exporturilor și a remitențelor vor rezulta într-o ușoară contracție a Produsului Intern Brut anul acesta”, se arată într-o prognoză a Fondului Monetar Internațional publicată marţi. Potrivit studiului economia moldoveană va scădea anul acesta cu un procent, urmând să crească la anul cu trei procente. Moldova se aliniază astfel țărilor din CSI, unde FMI prevede aproape fără excepție pentru anul acesta contracții economice, de exemplu -5,5% în Ucraina și -3,8% în Rusia. Țările din Uniunea Europeană ar urma să aibă parte, dimpotrivă, de creștere economică anul acesta. Vecina de la apus a Moldovei, România, ar urma să-și mărească produsul intern brut cu 2,7% în 2015 și cu 2,9% în 2016.

Partidul Socialiștilor a desemnat-o pe fostul premier, deputata Zinaida Greceanîi, drept candidatul său la alegerile pentru postul de primar general al capitalei, programate pentru 14 iunie. Anunțul a fost făcut de liderul socialiștilor Igor Dodon la un briefing organizat ieri lângă Arcul de Triumf din Piața Marii Adunări Naționale. Până acum și-au anunțat intenția de a candida pentru acest post primarul în exercițiu, liberalul Dorin Chirtoacă, fostul primar Serafim Urechean, actual președinte al Curții de Conturi și vicepreședintele companiei „Lukoil-Moldova”, Nicolae Ciornâi.

Șase militari ucraineni au fost ucisi si 12 raniti in luptele din ultimele 24 de ore intre forţele guvernamentale si separatistii pro-rusi, in ciuda acordului de incetare a focului intre cele doua parti. Potrivit purtatorului de cuvint al armatei ucrainene, victimele s-au datorat „provocarilor grave” venite din partea separatostilor. Andrei Lisenko a mai spus şi ca situatia din estul Ucrainei este „instabila” şi ca atacurile impotriva forţelor guvernamentale continua „din aproape toate directiile”. Cele mai intense bombardamente au avut loc in satele Şirokine şi Pavlopil, in apropiere de portul sudic Mariupol. Pina acum in conflictul din estul Ucrainei numarul victimelor depăşeşte 6000.

Presedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, l-a demis pe ambasadorul Kievului la Washinghton, Oleksandr Moţik. Ambasadorul deţinea acest post din 2010, fiind numit de fostul presedinte Viktor Yanukovici. Poroşenko nu a dat detalii despre decizia sa, dar Statele Unite au fost un aliat de nadejde al Kievului dupa anexarea Crimeii la Rusia in primavara anului trecut. Presa ucraineana a speculat ca şeful adjunct al administratiei presidentiale Valeri Chaly ar putea fi numit ambasador la Washington.

Comitetul pentru Relatii Externe al Senatului american a aprobat in unanimitate o lege prin care orice intelegere intre Washington si Teheran in problema programului nuclear iranian ar urma sa fie supusa votului Congresului, inainte de a fi finalizata. Potrivit legii, administratia americana va trebui sa informeze Congresul in legatura cu modul in care Iranul ar respecta posibila intelegere si va avea un termen de 30 de zile pentru eventuale revizuiri. In aceasta perioada Casa Alba nu va putea sa ridice nici una din sancţiunile impuse de Statele Unite. Casa Alba a lăsat sa se inteleaga ca ar putea sustine legea in forma sa actuala. Termenul limita pentru ajungerea la un acord final in legatura cu programul nuclear al Iranului in negocierile in formatul 5 plus 1 si Teheranul este 30 iunie.

Casa Alba a anunţat ca presedintele Barack Obama va scoate Cuba de pe lista tarilor care sustin terorismul internaţional. Intr-un mesaj catre Congres, presedintele american a spus ca nu exista nici o dovada ca in ultimele șase luni, regimul comunist de la Havana ar fi acordat vreun sprijin terorismului internaţional şi ca Havana a dat asigurari că nu va „sprijini nici în viitor vreun act de terorism internaţional”. Anuntul Casei Albe vine dupa intrevederea pe care preşedintele american a avut-o cu liderul de la Havana, presedintele Raul Castro in marginea summitului regional din Panama, prima intilnire la acest nivel intre Statele Unite si Cuba din ultimii 50 de ani.

Presedintele american Barack Obama a anunţat un ajutor umanitar de 200 de milioane de dolari pentru refugiatii irakieni care au fugit din calea militantilor statului Islamic. Barack Obama a avut o intrevedere duminica cu premierul irakian, care a solicitat mai mult sprijin american in lupta impotriva grupării Statul Islamic. Presedintele american a lăudat colaborarea americano-irakiana in acest domeniu, forţele coaliţiei internaţionale reuşind sa recaptureze de la ISIS o pătrime a teritoriului pe care acesta il controleaza in Irak. Barack Obama a avertizat si că procesul de reciştigare a teritoriilor controlate de gruparea militanta va fi unul îndelungat.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a vorbit la telefon cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, exprimindu-şi „consternarea” faţa de decizia Moscovei de a oferi sisteme de rachete S-300 Iranului. Premierul Netanyahu i-a spus liderului de la Kremlin ca aceasta decizie „va destabiliza regiunea” si va „incuraja agresiunea Iranului” in zonă. Administratia prezidenţiala de la Moscova a spus intr-un comunicat ca sistemele S-300 sunt „strict defensive” si ca ele nu vor ameninţa securitatea Israelului. La Berlin, cancelara Germaniei, Angela Merkel, a criticat decizia Rusiei spunind ca tarile care negociaza cu Iranul in formatul actual 5 plus 1 ar trebui sa-şi coordoneze deciziile legate de ridicarea unor sancţiuni internaţionale impuse Teheranului. Ministrul iranian de externe Mohamad Zarif a spus ieri la Madrid ca negocierile in privinta programului nuclear al ţării sale vor fi reluate la 21 aprilie.