Tările care „iubesc pacea” trebuie să fie unite în fața unei Rusii care devine din ce in ce mai agresivă dar și în fața milițiilor organizației teroriste a Statului Islamic, a declarat senatorul republican Roger Wicker într-un interviu cu Europa Liberă.

Răspunsul lumii la agresiunea Rusiei în Crimeea trebuie să fie „decisă și consecventă” a mai spus senatorul.

Wicker, co-președinte al Comisiei Helsinki pentru drepturile omului din Congresul american, a mai declarat că sprijinul acordat de Rusia separatiștilor din Georgia, Moldova și Ucraina ca și anexarea peninsulei Crimeea violează ”toate principiile ” acordurilor de la Helsinki și ale Chartei ONU.

Senatorul Wicker a mai declarat că poporul rus are tot sprijinul Statelor Unite dar că va fi nevoie, probabil, de o „schimbare de regim” înainte ca libertatea să vină și în Rusia.

La Viena, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a declarat că până la sfârșitul anului ar putea publica raportul privind programul nuclear al Iranului, respectiv dacă Iranul a încercat sau nu să producă arme nucleare. Pentru aceasta, a precizat Yukiya Amano, are însă nevoie de cooperarea Teheranului.

Iranul respinge acuzațiile că programul său nuclear ar avea și o componentă militară.

Între timp continuă negocierile între Iran și țările Consiliului de Securitate ONU plus Germania privind acordul care să limiteze programul nuclear iranian în schimbul ridicării treptate a sancțiunilor internaționale.

O condiție pentru acest acord este ca AIEA să aibă condițiile necesare pentru a-și încheia raportul.

Relațiile americano-ruse au o importanță centrală pentru asigurarea stabilității internaționale a scris președintele Vladimir Putin in mesajul adresat cu ocazia zilei naționale a Statelor Unite. Și a adăugat că aceste relații trebuie să se bazeze pe „egalitate și respect pentru interesele ambelor state”.

De la amexarea abuzivă a peninsulei Crimeea de către Rusia, schimbul de replici dintre Moscova și Washington a devenit din ce în ce mai tăios. Luna trecută, șeful consiliului de securitate rus afirma chiar că Statele Unite vor să distrugă Rusia.

Cel puțin o mie de membri ai unor organizații naționaliste și unități de voluntari au demonstrat la Kiev cerând reluarea ofensivei militare împotriva separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei. La marșul de vineri au luat parte reprezentanți ai grupării de extremă-dreapta Sectorul de Dreapta și veterani din milițiile de voluntari care au luptat în Donetsk și Luhansk. Participanții au cerut de asemenea denunțarea acordul de încetare a focului semnat în februarie la Minsk.

Parlamentul afgan l-a respins și pe al doilea candidat la funcția de ministru al apărării propus de președintele Ashraf Ghani. De nouă luni, Afganistanul nu are un guvern complet în timp ce milițiile Taliban și cele ale organizațiilor islamice extremiste își extind ofensiva , lansata din 2014 când s-a încheiat misiunea trupelor internaționale, conduse de Statele Unite.

Dialogul cu Tiraspolul trebuie să continue indiferent de cine va fi la guvernare a declarat vineri seară vicepremierului pentru integrare în exerciţiu, Victor Osipov, citat de IPN. Osipov a explicat, într-o emisiune televizată, că ultimele amenințari ale Tiraspolului cu o serie de limitări ale liberătții de circulație pentru cetățenii din dreapta Nistrului sunt doar o expresie a problemelor economice majore cu care se confruntă regiunea. În acest context, el a precizat că autoritățile de la Chişinăul nu se opun ajutorului oferit Transnistriei de către Federaţia Rusă, doar că acesta trebui să fie transparent și făcut cu înştiinţarea guvernului de la Chişinău.

Liderul Partidul Liberal Mihai Ghimpu a declarat vineri seara la ProTV că formarea unei noi majorități între partidul său, Partidul Liberal Democrat și Partidul Democrat ar putea fi anunțată săptămâna viitoare și a precizat că negocierile nu vor fi publice: „În weekend fiecare din noi va purta discuţii în cadrul partidului şi va decide. Cred că săptămâna viitoare vom decide împreună. Până ce nu vom decide, dacă va fi formată alianţa sau nu, presa nu va avea acces”. Liderul liberal a respins ideea ca președintele țării să fie ales direct, dar pentru a se evita o nouă criza a propus două modificări: „Funcţia de preşedinte... trebuie să fie partajată” și „trebuie revizuită prevederea constituţională care se referă la modul de alegere a preşedintelui pentru ca acesta să poată fi ales cu o majoritate simplă se voturi”. În acest context, Mihai Ghimpu a respins ideea alegerilor anticipate înaintată de Partidul Socialiștilor.

Foștii acționari ai companiei ruse de petrol Yukos încearca să aducă în fața justiție americane cererea lor ca Rusia să respecte verdictul Curții Internaționale de Apel, care le-a recunoscut dreptul la despăgubiri în valoare de 50 de miliarde de dolari. Dacă reușesc, relatează presa de la Londra, guvernul american ar putea fi obligat să înghețe bunuri ale statului rus din Statele Unite. O mișcare similară au făcut autoritățile din Franța și Belgia luna trecută, dar au revenit asupra deciziei de a sechestra bunurile statului rus. Moscova afirmă că nu recunoaște juristicția Curții Internaționale de Apel pentru că nu a ratificat documentul de aderare la aceasta structură internațională.

Zeci de mii de greci au demonstrat vineri seara la Atena pentru dar și impotriva programului de austeritate cerut de creditorii externi pentru a continua să ajute financiar Grecia. Duminică, în Grecia are loc referendumul privind acest program de reforme, organizat de partidul de guvernământ Siryza care le cere grecilor să respingă reformele cerute de creditori. Dar pentru prima dată tot vineri au apărut sondaje de opinie care indică o posibilă victorie a celor care pledează pentru acceptarea măsurilor de austeritate. În cazul unui vot pentru reforme, premierul Alexis Tsipras a avertizat că va demisiona. Marți, Grecia nu și-a achitat tranșa scadentă din datoria pentru Fondul Monetar Internațional. Băncile și bursa au fost închise la începutul săptămânii, iar ciruculația banilor a fost limitată.

Noul ministru de finanțe al Ucrainei, Natalie Jaresko a anunțat vineri că Ucraina nu a primit împrumutul de 3 miliarde de dolari de la FMI și Banca Mondială pentru că a nu a făcut reformele cerute de cele două instiutii financiare. Jaresko a scris pe Facebook că reformele ar fi fost blocate în parlament și a cerut din nou legislativului de la Kiev să adopte legile privind protecția micilor economii; crearea unui structuri care să lupte cu coruția; restructurarea companiei de distribuire a gazului Naftogaz și instituirea unui control asupra furnizorilor de utilități.

Agenția internațională de rating Fitch nu a redus calificativul dat economiei ruse dar a avertizat vineri că perspectivele de viitor sunt sumbre daca Rusia va continua să fie confruntată cu sancțiuni internaționale și dacă persistă tensiunile cu Occidentul. Alte două mari agenții de rationg, Moody’s și Standard & Poors au clasificat deja obligațiunile statului rus în categoria celor lipsite de orice valoare („maculatură”). Fitch se așteaptă ca anul viitor, economia Rusiei să crească cu aproximativ 3,5 la sută, insuficient însă pentru a depăși recesiunea profundă în care a intrat de la anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea, în martie anul trecut. Toate cele trei agenții sunt însă de acord că problema cea mai mare pentru economia rusă este prețul scăzut al petrolului pe piața internațională.

Puterea de negociere a Greciei cu creditorii va fi redusă substanțial dacă grecii votează „nu” la referendumul din 5 iulie, a afirmat vineri președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, adăugînd că și dacă votul pentru „da” învinge, negocierile viitoare vor fi în continuare dificile. Premierul grec Alexis Tsipras spune că un „nu” la referendum ar putea ajuta Grecia să negocieze termeni mai buni de la creditorii ei internaționali - Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, și Banca Centrală Europeană. Un sondaj de opinie dat publicității de Institutl Alco de la Atena sugerează că 44,8 la sută dintre greci intenționează să voteze „da” la referndumul de duminică și 43,4 la sută dintre ei favorizează votul pentru „nu”.

Șeful Agenției ONU pentru energie atomică (IAEA) a declarat după o vizită în Iran că agenția pe care o conduce și Teheranul se înțeleg mai bine în anumite chestiuni, dar că nu s-a ajuns la un progres semnificativ în privința problemelor nerezolvate legate de programul nuclear iranian. Yukiya Amană a făcut aceste afirmații vineri, după o vizită de două zile în Iran la invitația autorităților de la Teheran. Iranul și principalele puteri mondiale încearcă să ajungă la un acord final potrivit căruia Teheranul își va reduce programul nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale impuse Iranului. Autoriățile iraniene neagă că programul lor nuclear are o componentă militară, cum bănuiesc Statele Unite și aliații lor occidentali.

Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin intenționează să-l întîlnească pe omologul său iranian Hassan Rohani săptămâna viitoare ân localitatea rusă Ufa. Rusia organizează între 9-10 iulie la Ufa un summit al Organizației Cooperării de la Șanhai, din care fac parte Rusia, Kazahstan, Kîrgîstan, China, Tadjikistan și Uzbekistan. Iranul este observator.

Guvernul francez a respins cererea de azil politic a fondatorului Wikileaks Julian Assange, spunînd că acesta nu se află în fața unui pericol iminent. Într-o declarație dată publicității vineri, Palatul Élysée spune că, „avînd în vedere elementele legale și situația materială a dnului Assange, Franța nu poate să dea curs cererii”. Declarația notează de asemenea că există un mandat european de arestare pe numele lui Assange. Într-o scrisoare deschisă trimisă președintelui Franței François Hollande, și publicată de „Le Monde” vineri 3 iulie, Julian Assange spune despre el că e un jurnalist urmărit și amenințat cu moartea de către autoritățile Statelor Unite din cauza activităților lui profesionale. Assange, în vîrstă de 44 de ani, trăiește de trei ani în ambasada Ecuadorului de la Londra, unde s-a refugiat după ce Suedia a emis un mandat de arestare pe numele lui bazat pe presupuse delicte sexuale. Assange se teme că extrădarea în Suedia ar putea duce la transferarea sa în Statele Unite ca să fie judecat pentru publicarea de către Wikileaks a unor documente diplomatice și militare secrete americane.

Un important lider al grupării Statul Islamic a fost ucis într-un bombardament aerian aliat în Siria. E vorba de tunisianul Tariq bin Tahar al-‘Awni al-Harzi, cunoscut sub numele de „emirul atentatorilor sinucigași” care recruta luptători străini pentru atacuri sinucigașe în Irak și Siria. Potrivit purtătorului de cuvînt al Pentagonului, căpitanul Jeff Davis, Harzi și un alt jihadist au fost uciși în 16 iunie de o dronă americană în localitatea Shaddadi. Davis spune că liderul jihadist era responsabil între altele pentru mutarea de luptători și armament din Libia în Siria, și că uciderea sa va slăbi capacitatea grupării Statul Islamic de a muta luptători străini în și din regiune.

Mai multe persoane au protestat în fața sediului Serviciului de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău, aducând fotografii despre care spun că ar fi dovezi privind urmărirea și sancționarea politicieni moldoveni, relatează Unimedia. Demonstranții spun SIS, care e plătit din banii publici, încalcă drepturile cetățenilor moldoveni și ale celor europeni, folosind metode inspirație KGB-istă. Un reprezentant al Blocului Unității Naționale, care a organizat demonstrația, a afirmat că Serviciul de Informații și Securitate trebuie reformat cât mai curînd, și un pas important în această direcție ar fi aplicarea Legii fondului arhivistic care, deși este în vigoare, e încălcată grav de către SIS. Blocul Unității Naționale spune că aplicarea imediată a acestei legi ar putea fi o premisă pentru adoptarea unei viitoare legi a lustrației.

În regiunea transnistreană au loc exerciţii militare cu participarea lunetiştilor, relatează Publika TV citînd informaţii de pe un site al așa-numitului departament a apărării de la Tiraspol. Potritivit sursei citate, exercițiile sînt organizate în contextul situației politice din regiune. În regiunea transnistreană au avut loc recent mai multe aplicații și exerciții militare, la care au participat trupe motorizate și de geniu.

Speakerul Andrian Candu a felicitat poporul american în numele Parlamentului şi poporului R. Moldova cu ocazia Zilei independenţei Statelor Unite, care este marcată în 4 iulie. Candu a mulțumit de asemenea Americii pentru sprijinul acordat țării sale. Felicitările şi mulţumirile au fost adresate la sfârşitul şedinţei de vineri a Legislativului de la Chișinău.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea codului de procedură civilă trebuie revăzut, pentru că în forma sa actuală are prevederi care încalcă drepturi fundamentale ale justiţiabililor, sau sînt inoportune pentru sistemul juridic al R.Moldova pentru că afectează credibilitatea actului de justiţie. Concluzia aparţine experţilor Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), care au analizat proiectul din perspectiva respectării drepturilor omului.

Parlamentul R.Moldova şi Parlamentul European îşi vor extinde cooperarea în cadrul unui program de acţiuni de consolidare a capacităţilor instituţionale. Legislativul de la Chişinău a fost selectat de Parlamentul European pentru un amplu program de cooperare. Acţiunile prevăzute în Programul de cooperare pentru 2015 între Parlamentul European şi legislativul moldovean au fost discutate de speakerul Andrian Candu și coordonatorul programului. europarlamentarul lituanian Petras Auštrevičius, raportor al Parlamentului European pentru R. Moldova, care s-a aflat în această țară în 2 și 3 iulie.

Fostul premier Iurie Leancă spune că reuniunea constitutivă a partidului său ar putea avea loc până la toamnă, relatează IPN. Vorbind la Realitatea TV, Iurie Leancă a mai spus că se aşteaptă în continuare la probleme din partea Ministerului Justiţiei în legătură cu înregistrarea partidului. În altă ordine de idei, Leancă a spus că a discutat deja cu Dorin Chirtoacă privind formarea unei coaliţii majoritare în consiliul municipal Chişinău. „Nu am discutat despre funcţii. Dar numaidecât rămâne să discutăm obiectivele şi mecanismele de gestionare a capitalei”, a adăugat liderul PPEM.

Bursa din Șanhai a căzut cu 7% în deschiderea zilei de tranzacții, din cauza unei așa-numite „bule” investiționale care stă să se spargă, creând panică. Se pare că eforturile autorităților de a calma piața nu au dat până acum nici un rezultat.

Bursa din Șanhai a căzut cu 7% la deschiderea zilei de tranzacții, din cauza unei așa-numite „bule” investiționale care stă să se spargă, creând panică. Se pare că eforturile autorităților de a calma piața nu au dat până acum nici un rezultat.

În Pakistan, poliția a salvat un cuplu creștin de la a fi linșat de o mulțime care-l acuza de blasfemie. Este unul din rarele cazuri când poliția intervine cu succes intr-un astfel de caz. Pe de altă parte poliția a anunțat că numărul victimelor accidentului de tren din regiunea Punjab s-a ridicat la 17. Trenul, cu 200 de persoane la bord, a căzut vineri într-un râu ca urmare a prăbușirii unui pod. Autoritățile bănuiesc că ar putea fi un act de sabotaj.