Președintele rus Vladimir Putin spune că nu există o altă cale de reglementare a conflictului din estul Ucrainei decât acordurile de la Minsk. Putin a vorbit în Crimeea anexată de Rusia în martie trecut, la un complex arheologic de la Hersones, pe care la vizitat împreună cu fostul premier italian Silvio Berlusconi. Liderul rus a spus că ar fi posibilă examinarea ideii de a extinde perioada de implementare a acordurilor, dar ar fi bine să se respecte termenele existente. Vineri, președintele ucrainean Petro Poroșenko a insistat că acordurile de la Minsk trebuie să fie implementate pe deplin până la sfârșitul acestui an și că implementarea „nu poate fi extinsă” dincolo de sfârșitul lui 2015. O asemenea idee a fost lansată de președintele Parlamentului European, Martin Schulz, și îmbrățișată de reprezentanții sprijiniți de Rusia din regiunile Luhansk și Donețk.

OSCE a anunțat că nu va monitoriza alegerile parlamentare din Azerbaidjan de pe 1 noiembrie „din cauza restricțiilor” impuse de guvernul de la Baku. Într-o declarație difuzată de Oficiul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului se mai spune că restricțiile fac imposibilă ”monitorizarea eficientă și credibilă a alegerilor”. Autoritățile azere nu au comentat deocamdată anunțul. În luna august, misiunea permanentă azeră la OSCE a spus că Azerbaidjanul este gata să accepte numai șase observatori internaționali pe termen lung și maxim 125 pe termen scurt, în loc de 30 pe termen lung și 350 pe termen scurt. Vineri, autoritățile de la Baku au anulat vizita unei delegații a Comisiei Europene și au avertizat că ar putea „revizui” relația cu Uniunea Europeană, care a cerut Azerbaidjanului să o elibereze din detenție pe jurnalista de investigație Hadija Ismailova și pe câțiva activiști pentru drepturile omului.

Economia regiunii separatiste transnistrene a înregistrat o scădere fără precedent, potrivit şefei executivului din Tiraspol Tatiana Turanskaia. În opt luni ale anului, veniturile bugetare s-au redus cu 17%, iar produsul regional brut – cu 19%, faţă de perioada similară a anului trecut. Din cauza veniturilor mici, din februarie, administraţia separatistă a tăiat cu 30 la sută pensiile şi salariile bugetarilor, trecându-le la datorii, care s-au acumulat şi au ajuns acum la aproape 600 de milioane de ruble transnistrene sau 53 de milioane de dolari. „Nivelul mic al acumulărilor bugetare nu ne permite să construim prognoze optimiste. În bugetul pentru anul 2016 vor fi incluse cifre reale”, a spus Turanskaia. Anularea de la 1 ianuarie 1016 a preferinţelor în comerțul cu UE va pune întreprinderile transnistrene în situația să achite taxe vamale pentru exporturile pe piaţa europeană, ceea ce ar putea aprofunda şi mai mult criza economică a regiunii. Acum un an, UE asimila peste 30% din exporturile din Transnistria, iar malul drept al Nistrului – cca 40% din mărfurile regiunii.

Televiziunea publică Moldova 1 spune că a amânat o emisiune de dezbateri cu liderii coaliției de guvernământ din cauza unor amenințări telefonice. Anunțul amânării emisiunii „Moldova în Direct” de vineri seara a survenit după un protest în fața televiziunii publice. Protestatari veniți din Piața Marii Adunări Naționale au acuzat Moldova 1 că nu reflectă acțiunea lor destul. Conducerea televiziunii publice care i-a primit respinge acuzația și spune că protestatarii au insultat și bruscat o echipă de filmare. Nu este limpede dacă protestul de la televiziunea publică la care au luat parte reprezentanți ai Uniunii Veteranilor Războiului de pe Nistru a fost coordonat cu comitetul de inițiativă a Platformei DA, care protestează de aproape o săptămână în centrul Chișinăului, cerând numeroase demisii și alegeri anticipate, din cauza furtului din bănci și corupției.

Poliția de Frontieră a reținut la aeroportul de la Chișinău și a întors din drum o siriană cu trei copiii mici, spunând că aveau pașapoarte israeliene false. Potrivit unui comunicat de presă difuzat vineri, mama de 28 de ani și copii cu vârste cuprinse între 2 și 4 ani au fost întorși cu avionul înapoi la Istanbul, de unde au venit cu intenția de a călători mai departe spre o țară europeană. Poliția de Frontieră nu spune dacă este vorba de refugiați, care au fugit de războiul civil din Siria. Şefa Direcţiei refugiaţi din cadrul Biroului migraţie şi azil, Ecaterina Silvestru, a declarant Europei Libere săptămâna aceasta că Republica Moldova este ocolită de valul de refugiați care se îndreaptă spre Uniunea Europeană. Moldova dispune de locuri de cazare pentru a accepta încă 450 de refugiați pe lângă cei 568 pe care îi găzduiește astăzi, dar ar avea nevoie de sprijinul financiar al ONU, a mai spus oficiala.

Poliția de la Erevan a folosit forța astăzi în zori pentru a dispersa protestatarii care au blocat din nou o stradă din centrul capitalei armene, în cadrul unui protest reînnoit față de scumpirea curentului electric. 48 de activiști au fost reținuți pentru scurt timp și acuzați de încălcări administrative, dar apoi eliberați. Mii de protestatari au blocat vineri un segment al bulevardului Bagramian care duce spre palatul prezidențial, cerând ca autoritățile să anuleze de tot majorarea tarifului la curentul electric cu 17 % aprobată în luna iunie. Proteste mult mai ample supranumite Erevanul Electric au avut loc la sfârșitul lunii iulie începutul lunii iulie, forțându-l atunci pe președintele Serj Sarkisian să suspende majorarea.

Ministrul german de externe a cerut Rusiei să nu sporească sprijinul pentru președintele Siriei, Bashar al-Assad, exprimându-și speranța că Moscova nu-și dorește o „prelungire a războiului civil sirian”. Într-un interviu publicat astăzi de grupul de presă Funke, Frank-Walter Steinmeier spune că „nu trebuie să fie creată o situație care face imposibile acțiuni comune ale comunității internaționale”. Vineri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a recunoscut că Rusia și-a sporit prezența în Siria și a cerut Statelor Unite să redeschidă canale de comunicare cu Moscova pentru a se evita „incidente neintenționate”. Președintele american Barack Obama a spus că Washingtonul va lua legătura cu Rusia pe tema Siriei, dar că o politică de sporire a sprijinului pentru Assad „este sortită eșecului”. Comunicarea între comandanții militari ruși și americani a fost suspendată din cauza anexării Crimeii de către Rusia și sprijinului rus pentru separatiștii din estul Ucrainei.

Lideri republicani din Congresul Statelor Unite care au epuizat aproape toate căile pentru blocarea acordului nuclear cu Iranul spun că ar putea apela la justiție. Un demers în instanță "este o opțiune foarte posibilă”, a declarat spicherul Camerei Reprezentanților, John Boehner, după ce democrații au reușit să blocheze un vot în Senat împotriva acordului. Președintele american Barack Obama a spus că ceea ce s-a întâmplat în Senat reprezintă ”o victorie a diplomației pentru securitatea națională americană și pentru siguranța și securitatea lumii”. Dacă nu este respins de Congres până la 17 septembrie, acordul puterilor internaționale cu Iranul, care prevede reducerea programului nuclear iranian în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale, intră în vigoare și în Statele Unite.

Premierul Valeriu Streleț s-a întâlnit cu ambasadorul SUA în Republica Moldova, James D. Pettit, cu care a discutat despre situația socială și politică din țară, inclusiv despre protestele în masă din centrul capitalei, anunță un comunicat de la Guvern.

Cu această ocatzie, premierul și-a reiterat „ferma convingere că demisia guvernului ar agrava și mai mult situația”. Valeriu Streleț a spus că guvernul dorește „sincer” să schimbe lucrurile, acordând prioritate „stabilităţii financiar-economice, reformei judiciare, dezvoltării infrastructurii energetice, spectrului de probleme sociale, reformei administraţiei publice şi consolidării societăţii”.

Cei doi am mai discutat aspecte legate de chestiunea transnistreană și de apropiata vizită a misiunii FMI la Chișinău.

Potrivit comunicatul de presă de la Guvern, ambasadorul James D. Pettit a menţionat că „asigurarea stabilităţii şi continuarea reformelor de modernizare sunt de o importanţă majoră”. Oficialul american a reiterat sprijinul ţării sale pentru Republica Moldova și a mulțumit pentru faptul că autoritățile moldovene au comemorat victimele atacurilor teroriste din SUA de acum 14 ani.

Ambasadorul James D. Pettit a fost primit și de președintele Nicolae Timofti. La întâlnire, potrivit unui comunicat al Președinției, s-a discutat, între altele „despre evoluția evenimentelor publice recente” din Republica Moldova. Un alt subiect a fost „rezolvarea conflictului transnistrean prin consensul tuturor părților antrenate în negocieri”. Comunicatul spune că ambasadorul James D. Pettit „a reiterat susținerea SUA pentru parcursul pro-european al Republicii Moldova”.

Organizația Internațională pentru Migrație a anunțat că un număr record de 432.761 de refugiați și migranți au traversat Marea Mediterană de la începutul lui 2015, un număr mai mult de cît dublu față de 2014. Potrivit datelor publicate vineri de OIM, se estimează că peste 300.000 de oameni au sosit pe mare în Grecia pînă la începutului acestei săptămâni, alți peste 120.000 în Italia, peste 2.100 în Spania, și 100 în Malta. În timpul săptămânii, Agenția ONU pentru Refugiați - UNHCR, a făcut apel la strîngerea sumei de 30 de milioane 500 de mii de dolari pentru a ajuta la rezolvarea crizei refugiațiilor din Europa în 2016.

Premierul ungar Viktor Orban a anunțat vineri că începând cu data de 15 septembrie oricine va intra ilegal pe teritoriul Ungariei va fi arestat, făcând referire în special la refugiații care trec clandestin granița sârbo-ungară. El a criticat de asmenea Comisia Europeană pentru intenția de a impune cote obligatorii de refugiați fără consimțământul șefilor de stat din Uniunea Europeană. În 15 septembrie în Ungaria intră în vigoare o lege care pedepsește trecerea ilegală a frontierei ungare cu până la 5 ani de închisoare.

Azerbaigianul a anulat vizita unei delegații a Comisiei Europene la Baku și a amenințat să-și revizuiască relația cu Uniunea Europeană, după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție care cere autorităților azere să o elibereze din închisoare pe jurnalista de investigație Hadija Ismailova, și pe mai mulți activiști pentru drepturile omului din Azerbaigian. Ministerul azer de externe a dat publicității o declarație în 11 septembrie în care se spune că „decizia de a suspenda vizita delegației europene este legată de o rezoluție părtinitoare la adresa Azerbaigianului”. Declarația mai spune că „vom revizui legăturile cu Uniunea Europeană, unde tendințele anti-azere și anti-islamice sînt puternice.”

Liderii mișcării civice Demnitate și Adevăr din Moldova au chemat la un amplu protest în centrul Chișinăului duminică 13 septembrie, la o săptămână după ce mișcarea DA a scos în stradă zeci de mii de oameni nemulțumiți de corupția endemică din Republica Moldova, în cea mai mare demonstrație de protest din istoria post-sovietică a acestei țări. Demnitate și Adevăr cere demisia președintelui Nicolae Timofti, a premierului Streleț și a liderilor mai multor organisme statale anticorupție. Se mai cer alegeri anticipate în luna martie. Joi, organizatorii protestelor s-au întîlnit cu premierul Valeriu Streleț pentru a-i cere din nou demisia guvernului și formarea unei „noi clase politice”. Streleț a respins cererrea, dar s-a arătat dispus să negocieze cu protestatarii revendicările lor nepolitice, între care și ancheta privind fraudarea băncilor din 2014. Potrivit unor relatări din Moldova, liderii mișcării Demnitate și Adevăr s-ar putea folosi de demonstrația din 13 septembrie pentru a discuta transformarea mișcării în partid politic.

Fostul premier italian Silvio Berlusconi face o vizită privată în regiunea ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014. Berlusconi a sosit în 11 septembrie în orașul Ialta, unde intenționează să viziteze împrejurimile și să aibă mai multe întîlniri. În 8 septembrie, un purtător de cuvânt al Kremlinului a spus că „nu este exclus” ca Berlusconi să se întîlnească cu președintele rus Vladimir Putin în timpul călătoriei. Se așteaptă ca fostul premier italian să viziteze și orașul Sevastopol, unde se află flota rusă de la Marea Neagră.

Poliția din Moscova l-a reținut pe activistul naționalist Dmitri Demușkin sub acuzația că a postat pe rețelele sociale un video care conținea simbolul organizației interzise Slavianski Soyuz (Uniunea Slavă). Demușkin a fost reținut în 11 septembrie și urmează să fie prezentat unui tribunal.

Autoritățile electorale din Belarus au înregistrat patru candidați pentru alegerile prezidențiale din 11 octombrie, care se așteaptă să prelungească regimul autoritar al președintelui Aliaksandr Lukașenka. Între concurenții acceptați pentru scrutinul prezidențial în 10 septembrie, ultima zi a înregistrării candidaturilor, se află și prima femeie candidată la alegerile pentru funcția de șef de stat, Tatsiana Karatkevici, membră a mișcării de opoziției Havary Pravdu (Spune Adevărul). Karatkevici a cerut membrilor Comisiei Electorale Centrale să respingă înregistrarea candidaturii lui Lukașenka, care e la putere din 1994, spunînd că acesta trebuie să fie deja obosit și are nevoie să iasă la pensie.

Un purtător de cuvînt al Agenției ONU pentru Refugiați a salutat oferta Statelor Unite de a primi 10.000 de refugiați sirieni, spunînd însă că Washingtonul ar putea face mai mult. Purtătorul de cuvînt William Spindler a mai spus la Geneva vineri că Agenția ONU urmărește îndeaproape rolul armatei maghiare în timp ce Ungaria încearcă să facă față fluxului de refugiați, adăugînd că armata și poliția trebuie să respecte drepturile refugiaților. Între timp, Austria a închis parțial vineri dimineață autostrada Budapesta-Viena pe unde mii de migranți și refugiați se deplasează pe jos, renunțând să mai aștepte transportul promis de autoritățile care nu fac față numărului lor mare. Austria a închis autostrada A4 în apropiere de granița cu Ungaria, lăsând deschisă numai banda pe sensul spre Budapesta. Potrivit Agenției ONU pentru refugiați, mai mult de 380.000 de refugiați, jumătate din ei sirieni, au ajuns în Europa anul acesta, și se așteaptă ca numărul lor să crească rapid în următoarele săptămâni și luni.

Zeci de mii de persoane se vor aduna la ground zero din New York pentru a marca 14 ani de la atacurile teroriste care au avut loc în 11 septembrie 2001 în Statele Unite. Pe locul unde se ridicau blocurile gemene de la World Trade Center se află acum un platou memorial și un muzeu. Aniversarea va fi marcată de citirea numelor tuturor victimelor, pe fundalul unor dangăte de clopot. Aproape 3.000 de oameni au fost uciși, după ce teroriști Al-Qaida au deturnat patru avioane de pasageri - două dintre ele au fost izbite de turnurile gemene de la World Trade Center din New York, și un al treilea în clădirea Pentagonului de la Washington. Al patrulea aparat s-a prăbușit pe un câmp în Pennsylvania, după ce pasagerii i-au atacat pe atentatori. Președintele Baracj Obama va marca aniversarea cu o vizită la baza militară Fort MEade din Maryland, iar ministrul apărării Ash Carter va participa la o ceremonie de comemorare la Pentagon.

Liderii politici de la Chișinău au transmis mesaje de solidaritate cu Statele Unite, cu ocazia comemorării victimelor atacurilor din 11 septembrie 2001, relatează portalul Deschide.md. Potrivit sursei citate, unii din liderii politici moldoveni au afirmat că victimele tragicului eveniment nu vor fi uitate, iar alţii că e nevoie de întărirea capacităţilor pentru combaterea terorismului. Preşedintele parlamentului Andrian Candu a publicat pe Facebook un mesaj adresat cetăţenilor americani în care se spune că: „această tragedie trebuie să ne unească pe toți în lupta de menținere a păcii, siguranței și liniștii fircărui om, indeferent de naționalitate și apartenența etnică."

Jurnal.md relatează că o delegaţie a protestatarilor din centrul Chișinăului urma să se întîlnească vineri cu ambasadorul american în R.Moldova James Pettit. Reprezentanţii protestatarilor s-au întâlnit deja cu şeful Delegaţiei Europene la Chişinău Pirkka Tapiola, şi cu reprezentanţii Ambasadei Germaniei. Potrivit sursei citate, diplomaţii străini au dat asigurări că le vor încuraja pe autorităţile moldovene să comunice cu grupul de reprezentare al demonstranților din Piaţa Marii Adunări Naționale din Chișinău.

Preşedintele Asociaţiei obşteşti Moldova Mea Fiodor Ghelici le propune protestatarilor din Piaţa Marii Adunări Naţionale să accepte alături de ei şi reprezentanţi ai altor etnii, vorbitori de rusă, şi să nu mai insiste pe demisia guvernării, dar să ceară ca această guvernare să-şi facă datoria. Vorbind la o conferință de presă organizată de IPN, Fiodor Ghelici a afirmat că demisia guvernării în prag de iarnă ar fi o catastrofă pentru R.Moldova. El a înaintat de asemenea mai multe propuneri, între care alegerea președintelui țării prin vot popular, creșterea pensiei minime la nivelul minimului de existență și anularea imunității judecătorești. Liderul Asociației Moldova Mea a mai spus că dacă organizatorii protestelor ţin la soarta moldovenilor îi vor accepta propunerile şi-l vor lăsa să-şi transmită mesajul pe scena din Piaţă, în limba rusă.

Direcția Națională Anticorupție din România neagă că un procuror al său va veni la Chişinău pentru a studia dosarele Centrului Naţional Anticorupţie. Purtătoara de cuvânt a DNA Livia Săplăcan este citată de TV7 cu declarația că legislaţia română nu permite acest lucru, că DNA poate organiza doar schimburi de experiență, nicidecum expertiza dosarelor dintr-un alt stat, și că oricum DNA nu are cunoștință de venirea unui procuror al său la Chișinău, așa cum susține presa moldoveneasă că a anunțat joi președintele parlamentului moldovean Andrian Candu. Pe de altă parte, PublikaTV anunță că săptămâna viitoare sînt așteptați în capitala R.Moldovei Cristi Danileț, membru în Consiliul Suprem al Magistraturii din România, și procurorul-șef adjunct al DNA Nistor Călin, care vor participa la o conferință internațională intitulată: „Anticorupția: Situația actuală și studiul de caz al României”.

Austria anunță că a închis parțial azi dimineață autostrada care face legătura între Budapesta și Viena pe unde mii de migranți și refugiați se deplasează pe jos, renunțând să mai aștepte transportul promis de autoritățile care nu fac față numărului lor mare. Austria a închis autostrada A4 în apropiere de granița cu Ungaria, lăsând deschisă numai banda pe sensul spre Budapesta. Un purtător de cuvânt al poliției austriece, citat de Reuters, a spus că aproximativ opt mii de oameni au intrat în Austria joi, iar alți 3600 după miezul nopții și în cursul dimineții. În aproape o săptămână de când Austria și Germania au spus că vor lăsa valul de migranții și refugiații să intre pe teritoriul lor, prin Austria au trecut zeci de mii de oameni, mulți din Siria, venind prin Grecia, țările balcanice și Ungaria, iar fluxul continuă.

Nina Ștanski, șefa departamentului de externe de la Tiraspol, care este și reprezentantul politic al regiunii transnistrene la negocierile în formatul 5+2, va fi înlocuită în funcție de adjunctul ei Vitali Ignatiev, scrie portalul Newsmaker.md, care citează surse diplomatice. Anunțul oficial va fi făcut în scurt timp, notează sursa citată. Anterior, administrația de la Tiraspol anunțase că Nina Ștanski pleacă din funcție pentru că se căsătorește cu Evgheni Șevciuk, liderul regiunii, urmând „să exercite atribuțiile de primă doamnă”. Vitali Ignatiev este născut în 1980, în orașul Kotovsk din regiunea Odesa, și lucrează în cadrul departamentului de externe de la Tiraspol din 2002. În 2010 el a fost numit în funcția de adjunct al șefului acestei instituții.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a insistat că acordurile de la Minsk despre reglementarea conflictului din estul Ucrainei trebuie să fie implementate pe deplin până la sfârșitul acestui an. Vorbind la o conferință de presă la Kiev, Poroșenko a spus că implementarea „nu poate fi extinsă” dincolo de sfârșitul lui 2015 și că i-a cerut fostului președinte Leonid Kucima care reprezintă Ucraina la negocieri să nu accepte extinderea procesului în 2016. O asemenea idee a fost lansată de președintele Parlamentului European, Martin Schulz și îmbrățișată de reprezentanții sprijiniți de Rusia din regiunile Luhansk și Donețk. Poroșenko a mai cerut comunității internaționale sporirea „măsurilor restrictive” împotriva Moscovei, în cazul în care continuă să ocupe Crimeea și să „împiedice procesul de reglementare” în estul Ucrainei. Liderul de la Kiev mai crede că Rusia și-a intensificat recent activitățile militare în Siria, pentru că nu a primit un răspuns dur când a anexat Crimeea.