Procurorii anticorupție moldoveni au cerut mandate de arestare pe 30 de zile pentru cei 28 de vameși de la punctele vamale Tudora şi Palanca la granița cu Ucraina, precum și de la Bender, care au fost reținuți vineri. Reținuții între care inspectori vamali, şefi de ture, şefi de post sunt bănuiți de corupere pasivă. Procurorii spun că banii estorcați de la oamenii care traversau granița ar fi ajuns în cele din urmă la şeful şi adjunctul Biroului Vamal Bender, care au fost și ei reținuți. Operațiunea de reținere a marcat un nou record în Republica Moldova după ce, săptămâna trecută, au fost arestați 15 judecători și trei portărei bănuiți de implicare în așa numitul „laundromat” prin care ar fi fost spălați 20 de miliarde de dolari primiți din Rusia. Activiști anticorupție și politicieni de opoziție cred că operațiunile ar avea scopul să impresioneze electoratul înainte de alegerile prezidențiale.

Papa Francisc a oficiat o liturghie pe un stadion de la Tbilisi, în cea de-a doua zi a vizitei sale în Georgia, de unde va călători duminică în Azerbaidjan, într-un turneu de promovare a toleranței religioase și păcii. Dar la liturghia de pe Stadionul Mikheil Meskhi a fost prezent doar un număr mic de participanți. Biserica Ortodoxă Georgiană a decis să nu trimită o delegație oficială, spunând că ortodocșii nu pot participa la slujbele catolicilor. Un purtător de cuvânt a spus că a fost o înțelegere mutuală cu Vaticanul în această privință. Potrivit unei estimări a Vaticanului, catolicii constituie 2,5 la sută din populația majoritar ortodoxă a Georgiei. La sosirea la Tbilisi, vineri, Papa Francisc s-a întâlnit cu președintele Ghiorghi Margvelașvili și s-a pronunțat pentru respectarea legislației internaționale și suveranității țărilor, într-o aluzie la sprijinul acordat de Rusia republicilor separatiste georgiene Osetia de Sud și Abhazia.

Bulgaria a interzis portul vălului islamic în public, alăturându-se unui grup mic de țări europene care au făcut asta mai demult, pe fundalul dezbaterii despre libertățile religioase și terorismul islamic care are loc în Europa. Parlamentul Bulgariei care a interzis „portul în public a pieselor vestimentare care acoperă parțial sau complet fața” a mai stabilit o amendă între 100 și 750 de euro pentru cei care încalcă interdicția. Minoritatea turcă musulmană numără 13% din populația Bulgariei. Istoric, turcoaicele din Bulgaria au purtat numai batistă, nu și văl islamic.

În Siria, are loc o ofensivă majoră asupra orașului Alep controlat de rebeli. Avioane de luptă bombardează orașul iar armata siriană a deschis un tir de artilerie asupra cartierului vechi. Rebelii și observatorii spun că loviturile aeriene vizează mai ales liniile de aprovizionare. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, organizație cu sediul la Londra, spune că luptele cele mai intense se dau în cartierul Suleiman al Halabi, la nord de Orașul Vechi, pe unde trece linia frontului. Armata siriană și-a început cu aproape 20 zile în urmă ofensiva sprijinită de aviația rusă pentru a cuceri întregul oraș. Odinioară cel mai mare oraș și nod comercial al Siriei, Alep este divizat de patru ani în zone controlate de rebeli și de forțele guvernamentale.

Aflat în vizită la Washington, spicherul Andrian Candu a declarat că guvernarea moldoveană nu are un plan B pentru depășirea dificultăților financiare și se concentrează numai pe obținerea unui nou acord și un nou împrumut cu FMI. Candu a vorbit Europei Libere înainte să participe săptămâna viitoare la o ședință comună a FMI și Băncii Mondiale în capitala americană. „Nu avem nici o altă opțiune. Avem cu adevărat nevoie de programul cu FMI (…). Dacă am fi avut un program cu FMI, nu ne-am fi confruntat probabil cu frauda bancară. Sprijinul FMI și Băncii Mondiale sunt lucruri obligatorii pentru noi. Nu există nici un fel de alte planuri de rezervă și nici nu trebuie să avem așa ceva, ci să ne gândim doar la opțiunea A, fără vreo opțiune B”. Spicherul Candu a mai estimat că autoritățile moldovene au îndeplinit deja „cam 95 la sută” din măsurile convenite cu FMI ca Fondul să aprobe pe 21 octombrie un nou acord și un nou împrumut salvator. El a dat asigurări că restul condițiilor vor fi îndeplinite la mijlocul lunii.

Presa moldoveană relatează că poliția l-a reținut pentru scurt timp pe activistul Andrei Donică, după ce acesta i-a turnat o găleată cu lapte în cap ministrului finanțelor, Octavian Armașu, reproșându-i că ar fi pus costul fraudei bancare pe umerii contribuabililor. Incidentul s-a petrecut vineri după amiază, când ministrul trecea pe lângă o rulotă instalată de multă vreme de Doncă și alți protestatari în apropierea Casei Guvernului. În imagini surprinse de portalul Curaj TV și difuzate online, protestatarul este înfățișat turnând laptele în capul ministrului și acuzându-l în legătură cu deciziile guvernamentale de luni privind transformarea în datorie publică a miliardelor irosite cu băncile falimentate în ultimii ani. Potrivit altor imagini surprinse de trecători, mai târziu poliția a evacuat rulotele protestatarilor. Soția lui Donică a spus presei că acestuia i-a fost intentat dosar penal pentru huliganism. Dacă este găsit vinovat, riscă o pedeapsă de până la trei ani de detenție.

La Chișinău au început manifestările prilejuite de Ziua Națională a Vinului. Corespondenta noastră Tatiana Ețco relatează din Piața Marii Adunări Naționale, că, înainte de prânz, oamenii făcuseră deja câteva hore. Această ediție, a 15-a, are genericul „Omul - sufletul vinului”, o dedicație adusă producătorilor. La sărbătoarea din acest an, care va dura două zile, participă peste 40 de producători. Startul manifestărilor a fost dat de premierul Pavel Filip. Printre participanți se numără mai mulți ambasadori, inclusiv cel american James Pettit.

Ziarul „New York Times” relatează că secretarul de stat american John Kerry și-a exprimat frustrarea din cauza eșecului de a convinge Casa Albă să folosească forța militară în Siria pentru a-l ajuta să câștige războiul diplomatic pentru încetarea conflictului sirian. Ziarul scrie că a obținut o înregistrarea audio de la o discuție purtată de Kerry cu sirieni anti-regim în incinta misiunii olandeze la ONU, pe 22 septembrie. La întâlnire au luat parte organizații care oferă servicii umanitare în zonele controlate de rebelii sirieni, precum și diplomați din câteva țări. Întâlnirea a avut loc după ce s-a prăbușit armistițiul mediat de Kerry cu Rusia, iar forțele guvernamentale siriene sprijinite de ruși au reluat ofensiva asupra orașului rebel Alep.

Noul ministru de externe britanic Boris Johnson a declarat că Rusia riscă să devină un stat „paria", din cauza loviturilor aeriene asupra unor ținte civile în Siria. Într-un interviu pentru ziarul britanic „Sun”, Johnson a spus că are dovezi că rușii aruncă o bombă, așteaptă până când la fața locului vin salvatorii și alți civili, iar apoi mai aruncă una. Declarațiile oficialului britanic survin după ce un grup care monitorizează violențele din Siria a spus că Rusia se face vinovată de moartea a 10.000 de civili în Siria în decurs de un an.

Liderul administrației de la Tiraspol Evgheni Șevciuk l-a chemat pe potențialul său contracandidat la alegerile din 11 decembrie, Vadim Krasnoselski, șeful Sovietului suprem, la o dezbatere televizată. Într-un apel public, rostit vineri în direct la posturile oficiale de radio și TV de la Tiraspol, Șevciuk a spus că o asemenea dezbatere ar fi o bună ocazie pentru a spulbera numeroasele zvonuri și acuzații proliferate la adresa sa și a administrației sale de către persoanele afiliate companiei Sheriff și de mediile controlate de aceasta, dar și un prilej de a discuta, față în față, despre soluțiile de depășire a crizei economice din autoproclamata republică. Majoritatea parlamentară afiliată Sferiff-ului îl acuză pe Șevciuk de delapidări și chiar de trădarea intereselor Transnistriei, acuzații respinse categoric de acesta. Evgheni Șevciuk a propus, între altele, holdingului Sheriff să întoarcă bugetului regiunii 250 de milioane de dolari, din suma totală de 1 miliard de dolari, care ar reprezenta, potrivit lui, facilitățile fiscale de care s-a bucurat până acum Sheriff-ul. Șevciuk a mai spus că prin dezinformare și destabilizare compania Sheriff ar încerca să instituie un control total asupra regiunii transnistrene.

În România, premierul Dacian Cioloș a mulțumit vineri celor peste 100.000 de persoane care au donat în campania pentru achiziționarea operei brâncușiene „Cumințenia Pământului” și a anunțat că autoritățile iau în calcul prelungirea perioadei de subscripție. Oficial, aceasta se încheie vineri 30 septembrie.

Campania de colectă națională „Brâncuși e al meu” are ca țintă strângerea sumei de 6 milioane de euro din donații publice. Acestei sume i se adaugă 5 milioane de euro alocați de Guvern, pentru ca opera lui Brâncuși să intre în proprietatea statului, după achiziționarea de la proprietarii săi actuali, relatează Agerpres. Ministerul culturii a precizat că prin subscripție publică s-au strâns până acum un milon 100 de mii de euro din cei 6 milioane de euro necesari dar a reamintit că statul român mai are „o luna la dispozitie”.

Ministrul rus al energiei Alexander Novak a salutat decizia țărilor in OPEC de a reduce producția de petrol pentru a forța creșterea prețului pe piața mondială dar a lăsat de înțeles că Rusia nu va reduce volumul extracțiilor. „Totul depinde de situația macroeconomică și cerințele companiilor petroliere”, a spus Novak într-un interviu televizat din 29 septembrie. Imediat după ce țările OPEC au anunțat în 28 septembrie reducerea producției, prețul barilului a crescut cu 7%, ajungând la 49 de dolari. Reducerea producției OPEC a fost de fapt o concesie făcută de Arabia Saudită Iranului, rivala sa în regiune iar acordul a fost mediat, se pare, de Rusia.

Papa Francisc de află în vizită în Georgia, prima etapă a unui turneu care se va termina în Azerbaidjan. Suveranul pontif a fost primit la Tbiliside președintele Giorgi Margvelashvili și de Patriarhul Ilia al bisericii ortodoxe. Vineri, Papa va oficia o slujbă specială pentru pace în biserica catolică din capital ageorgiană Tbilisi. Vizita din Azerbaidjan va include și o serie de întrevederi ecumenice.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a afirmat că va discuta cu secretarul de stat american John Kerry despre cum ar putea fi departajate milițiile rebele din Siria, între opoziția legitimă și organizații teroriste. Pe de altă parte, Lavrov a spus că acordul de încetare a luptelor în Siria, negociat de Moscova și Washington la începutul lunii ar mai fi în vigoare. Joi, Kerry avertizase că Statele Unite ar putea sista orice cooperare cu Rusia în problema siriană dacă trupele siriene sprijinite de Moscova nu pun capăt bombardamentelor de la Alep.

Guvernul de la Chișinău a aprobat un proiect de lege care reglementează muncă zilierilor în agricultură, urmând să-l extindă și în alte domenii dacă se dovedește un succes, a declarat premierul Pavel Filip, citat de IPN. În proiect se precizează între altele că un zilier nu poate lucra mai mult de 8 ore pe zi, trebuie plătit la sfîrșitul zilei de muncă cu un tarif care nu poate fi mai mic decît cel al salariului minim din domeniu, plata asigurărilor sociale și de sănătate fiind responsablitatea zilierului.

Republica Moldova trebuie să valorifice oportunitățile oferite de parteneriatul cu NATO, a afirmat șeful diplomației române Lazăr Comănescu la o întrevedere cu ministrul moldovean al apărării Anatol Șalaru s-a întâlnit cu relatează Agerpres. Șalaru a abut convorbiri și cu omologul său român Mihnea Motoc, care a reafirmat că România dorește întărirea dimensiunii de apărare și securitate în cadrul Parteneriatului Estic, cu un accent special pe Republica Moldova.

În Republica Moldova a început oficial vineri campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 30 octmbrie. Joi, 29 septembrie s-a încheiat perioada de depunere a semnăturilor de susținere pentru candidați, iar Comisia Electorală Centrală a validat opt candidaturi, și verifică listele prezentate pentu altele opt. Cei opt candidaţi înregistrați sunt: Marian Lupu (PDM), Mihai Ghimpu (PL), Iurie Leancă (PPEM), Andrei Năstase (PPPDA), Inna Popenco (Ravnopravie), Dumitru Ciubaşenco (PPPN), Maia Sandu (PAS) şi Igor Dodon (PSRM). În ultima zi au depus semnături şi aşteaptă decizia CEC Ana Guţu (Dreapta) şi independenții Valeriu Ghileţchi, Roman Mihăeş, Maia Laguta, Ion Dron, Vasile Tarlev, Vitalia Pavlicenco şi Silvia Radu. Comisia Electorală Centrală are la dispoziţie şapte zile calendaristice pentru a verifica listele.

Zeci de lideri de stat și guvern au participat vineri la Ierusalim la funeraliile fostului președinte israelian Shimon Peres, ultimul dintre liderii politici care au participat la creara statului Israel. Peres a decedat miercuri 28 septembrie la vârsta de 93 de ani. Printre cei prezenți la funeralii s-au numărat președintele american Barack Obama și fostul președinte Bill Clinton, liderul autorității palestiniene Mahmud Abbas (singurul reprezentant al lumii arabe) și președintele Franței, Francois Hollande. Vorbind la ceremonie, președintele americane Barack Obama a spus că Peres a fost un lider vizionar, care, deși taxat de multe ori drept naiv, înțelesese că „securitatea adevărată vine numai dacă ai pace cu vecinii”. Peres, a reamintit Obama, a afirmat în mai multe rînduri că „Israelul a câștigat toate răzoaiele dar nu și victoria cea mai mare, cea de a nu avea nevoie să câștige războaie”. Securitatea la funeraliile de vineri, a fost pe măsura participării: 8.000 de polițiști au blocat întreg centrul Ierusalimului. Dar și participarea israelienilor a fost impresionantă: peste 50.000 de persoane au trecut joi prin fața catafalcului lui Peres pentru a-i aduce un ultim omagiu.

În Ungaria are loc duminică referendumul la care peste 8 milioane de alegători sunt chemați să se pronunțe asupra planului Uniunii Europene privind cotele obligatorii de solicitanți de azil pe atribuite statelor membre. Este un vot de la care premierul Viktor Orban așteaptă validarea politicii sale de respingere a acestui plan. Totodată, Orban a promis să traducă rezultatul consultării într-un sistem de legi, fără a da alte detalii. În schimb, Comisia Europeană afirmă că referendumul nu va avea niciun impact juridic asupra angajamentelor adoptate. „Statele membre au responsabilitatea legală de a aplica deciziile stabilite”, a reamintit săptămâna asta comisarul pentru migrații Dimitris Avramopoulos.

Francezul Michel Barnier preia oficial sâmbătă funcția de negociator-șef al Comisiei Europene însărcinat cu pregătirea Brexit-ului, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Eurpeană decisă de britanici la referendumul din iunie 2016. Barnier, un veteran al instituțiilor bruxelleze, va începe prin consultări cu liderii celor 27 de state membre și a avut deja consultații „constructive”’ joi la Berlin cu șeful diplomației germane, Franck-Walter Steinmeier. Pentru Bruxelles, negocierile vor începe numai în momentul în care Londra activează „clauza de retragere” (art. 50 din Tratatul de la Lisabona din 2009), care reglementează ieșirea unei țări din UE. Activarea clauzei nu va interveni până la începutul lui 2017, în pofida dorinței Bruxelles-ului de a începe ca acest proces să înceapă cît ai repede posibil. După aceea, Londra și Bruxellul vor avea doi ani să negocieze.

La Alep are loc „cea mai gravă catastrofă umanitară văzută vreodată în Siria în cinci ani de război”, a afirmat joi șeful operațiunilor umanitare ale ONU Stephen O'Brien. În 22 septembrie, armata siriană susținută de aviația rusă a lansat o ofensivă în vederea cuceriri în întregime a orașului, care a fost capitala economică a Siriei. Din iulie 2012, orașul este divizat între cartierele de vest, aflate sub controlul regimului, și cartierele de est, locupate de rebeli. Escaladarea violențelor are loc după eșecul unui acord de încetare a focului americano-rus semnat în 9 septembrie la Geneva, denunțat unilateral de regimul sirian după zece zile.

Ministrul moldovean al justiției Vladimir Cebotari a respins drept inițiativa „unor persoane care s-au lăsat dezinformate” rezoluția înaintată de doi membri ai Camerei Reprezentanților din Congresul american, în care se cere anchetarea așa-numitului „furt al miliardului” din sistemul bancar al Republicii Moldova, ținând cont și de faptul că mare parte din bani proveneau de la FMI. În rezoluția înaintată pe 27 septembrie de congresmenii Randy K. Weber (Texas) și Trent Franks (Arizona) sunt numite și persoane care are trebui investigate pentru o posibilă participare la delapidarea băncilor, între care şi ministrul justiției, şi vicpresedintele Partidului Democral Vlad Plahotniuc si alti inalti demnitari de la Chisinau. Cebotari a replicat, în interviul pentru Europa Liberă, că rezoluția este o „glumă” care însă ar putea fi exploatată „în scopul influențării și manipulării opiniei publice” în perioada campaniei electorale pentru prezidenţuialele din Moldova din 30 octombrie.

Secretarul de stat american John Kerry a declarat că Statele Unite sunt pe punctul de a suspenda convorbirile cu Rusia legate de un acord de încetare a focului în Siria, pentru că bombardarea localitatii Alep de catre avioanele rusesti si ale regimului sirian continuă.

Rusia a calificat drept cel puțin ciudată declarația de miercuri a Departamentului de stat american, care avertiza că Statele Unite ar putea pune capăt oricărei cooperări cu Rusia în Siria, dacă Moscova continuă să sprijine ofensiva trupelor siriene la Alep. Intr-o convorbire telefonica, ieri, presedintele Barack Obama si cancelara Germaniei Angela Merkel au condamnat drept „barbare” atacurile continue asupra localitatii Alep, unde se afla sute de mii de civili, majoritatea copii. Doua dintre cele mai mari spitale din localitate au fost bombardate ieri, in ceea ce secretarul general al ONU, Ban Ki Moon a numit „o crima de război”.

Departamentul de stat american a confirmat că ieri a avut loc si o convorbire telefonica intre John Kerry si şeful diplomatiei Rusiei, Serghei Lavrov şi ca Washingtonul a fost „foarte serios” cind a vorbit despre posibilitatea suspendarii convorbirilor cu Rusia. Intr-o conferinta ieri la Washington, John Kerry a vorbit si el despre actualele bombardamente asupra localitatii Alep ca despre posibile crime de razboi.

Ministerul ucrainean al afacerilor externe a protestat fata de decizia de ieri a Curtii Supreme a Federatiei Ruse de a interzice functionarea Mejlisului – organismul de auto guvernare al tatarilor din Crimeea ocupată de Rusia. Intr-o declaratie a diplomatiei Kievului se cere Rusiei sa anuleze decizia, caracterizata a fi „blesfamatorie” iar avocatul din partea Mejlisului, Kirill Koroteiev a anunţat că va duce cazul in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. In aprile acest an Curtea Suprema din Crimeea controlata de Moscova a definit organismul de auto guvernare a tarailor din Crimeea drept „organizatie extremistă” şi a interzis functionarea lui. Mejlisul a functionat legal in Crimeea din 1999.

Cancelara Germaniei Angela Merkel i-a cerut presedintelui Rusiei Vladimir Putin să stabilizeze fragilul acord de încetare a focului în estul Ucrainei si sa faca tot ce poate pentru a îmbunătati situatia „catastrofala” umanitara din Siria. Anterior, Kremlinul anunţase ca Putin si Merkel au căzut de acord să plănuiască o nouă întrevedere despre Ucraina in format patrulater – Rusia, Germania, Ucraina si Franţa – „pentru a reactiva intelegerile de la Minsk de anul trecut”. Purtatotrul de cuvint al cancelariei germane a spus că doamna Merkel i-a cerut lui Vladimir Putin să continue să pună în practică înţelegerile de la Minsk, care ar putea pune capăt conflictului din estul Ucrainei, soldat pina caum cu aproximativ 3000 de victime.