În Ucraina, guvernul premierului ucrainean Arseni Iațeniuk a supraviețuit astăzi unui vot de neîncredere, dar Parlamentul a calificat activitatea cabinetului de miniștri în 2015 drept „nesatisfăcătoare”. Moțiunea pentru demiterea Guvernului Iațeniuk-2 a fost înaintată de cel mai mare partid al Ucrainei și coaliției de guvernare, Blocul Poroșenko și a fost sprijinită de alte două formațiuni mai mici ale guvernării. Dar nu a obținut destule voturi, după ce mai mulți deputați au părăsit ședința Radei Supreme. Frontul Popular al premierului Iațeniuk s-a opus, spunând că demiterea guvernului va duce la alegeri anticipate și haos. În cursul zilei, președintele Petro Poroșenko a cerut atât demisia premierului Iațeniuk, cât și a procurorului general Viktor Șokin, spunând că demisiile sunt necesare pentru a putea fi „restabilită încrederea în guvernare”. Autoritățile pro-occidentale de la Kiev se confruntă cu presiuni să accelereze reformele economice și combaterea corupției.

Presa de la Kiev relatează că procurorul general al Ucrainei, Viktor Șokin, și-a prezentat demisia, care i-a fost cerută ceva mai devreme împreună cu cea a primului ministru Arseni Iațeniuk de către președintele Petro Poroșenko. „Shokin a demisionat”, a scris publicația Ukrainska Pravda pe site-ul său, citând o sursă confidențială. Un purtător de cuvânt prezidențial a spus mai devreme că demisia procurorului general precum și a primului ministru sunt necesare pentru a putea fi „restabilită încrederea în guvernare”. Parlamentul ucrainean se pregătește să supună votului o moțiune de cenzură împotriva premierului Iațeniuk în această seară. Autoritățile pro-occidentale de la Kiev se confruntă cu presiuni să accelereze reformele economice și combaterea corupției.

Fondul Monetar Internațional a anunțat că va trimite o echipă de experți în vizită de lucru la Chișinău săptămâna viitoare, dar mandatul lor nu include purtarea negocierilor asupra vreunui program de asistență financiară pentru Republica Moldova. Reprezentanta permanentă a FMI la Chișinău, Armine Khachatryan, a spus într-o declarație că experții se informa numai despre evoluțiile economice recente și politicile promovate de autorități pentru menținerea stabilității macroeconomice și îmbunătățirea guvernării. Noul guvern moldovean aflat în dificultate financiară încearcă să obțină un program de ajutoare din partea FMI, după ce programul precedent a fost abandonat în 2013 din cauza neîndeplinirii angajamentelor moldovene.

Rusia și Arabia Saudită, cele mai mari producătoare de petrol din lume, s-au înțeles în premieră să înghețe creșterea producției la nivelul lunii ianuarie pentru opri micșorarea prețului, cu condiția că și alți producători vor fi de acord. Ar fi „adecvată” înghețarea producției la nivelul aproape record atins în luna ianuarie, a spus ministrul saudit al petrolului Ali al-Naimi după convorbiri cu ministrul rus al energiei Aleksandr Novak. Oficialul saudit a mai anunțat că la înțelegere ar mai accepta să participe Qatarul unde au avut loc convorbirile și Venezuela. Un alt producător, Iranul, care intenționa să sporească producția pentru a-și recâștiga cota de piață după ce i-au fost ridicate sancțiunile internaționale luna trecută a spus că este gata și el de discuții. Petrolul s-a ieftinit cu aproximativ 70% de la mijlocul lui 2014.

Liderul opoziției socialiste Igor Dodon a criticat conducerea Parlamentului pentru amânarea ședințelor în plen în noua sesiune de primăvară vară, spunând că puterea se teme de noi proteste. „Solicităm în regim de urgență ca în această săptămână să fie ședința”, a spus Dodon la o conferință de presă, la care a mai cerut ca Parlamentul să-i demită pe șefii principalelor instituții de drept, Băncii Naționale și Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Deputații nu s-au mai întrunit în ședință în plen de la instalarea Guvernului Filip, pe 20 ianuarie, când mulți dintre ai au fost blocați în clădirea Legislativului și agresați de protestatari antiguvernamentali. Ședințele se amână, în ciuda reformelor rapide promise de autorități pentru a obține reluarea ajutoarelor financiare salvatoare din străinătate.

Țări din NATO și Secretarul General al ONU au condamnat loviturile aeriene asupra a cel puțin cinci spitale și două școli siriene care au ucis aproximativ 50 de civili, inclusiv copii în nordul Siriei. Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a spus că atacurile reprezintă „încălcări izbitoare ale legislației internaționale” și „aruncă un con de umbră” asupra eforturilor de a opri războiul civil din Siria, care durează de aproape cinci ani. Fără să acuze Moscova de săvârșirea atacurilor, Departamentul de Stat american a spus că ele „ridică semne de îndoială despre voința sau capacitatea Rusiei de a ajuta la oprirea brutalității continue din partea regimului Assad față de propriul popor”. Franța a spus că acte ca „bombardarea deliberată” a unui spital constituie „crime de război”. Turcia a acuzat direct Rusia de atacuri. Dar Moscova a spus că acuzațiile sunt „nefondate” și le respinge „categoric”.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a cerut demisia premierului Arseni Iațeniuk și a procurorului general Viktor Șokin „pentru a restabili încrederea în guvern”, a anunțat un purtător de cuvânt prezidențial pe Twitter. Cererea survine înaintea unei ședințe a Parlamentului la care este posibil un vot de neîncredere în Iațeniuk ducând la căderea guvernului. Deputații partidului prezidențial și altor două partide mai mici din coaliția de guvernare au semnalat deja că ar putea vota împotriva premierului. Aceste evoluții au loc în urma recentei demisii a ministrului Economiei, Aivaras Abromavicius, care a spus că reformele sunt blocate de oameni din anturajul președintelui Poroșenko. Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internațional a sistat acordarea unor noi tranșe din ajutorul de 15,5 miliarde de dolari promis Ucrainei în schimbul reformelor.

Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk și-a plănuit un discurs în fața Parlamentului de la Kiev în această după-amiază, dar se poate confrunta cu un vot de neîncredere. Dimineață, partenerii săi de coaliție din partidul președintelui Petro Poroșenko au spus că vor susține o rezoluție care descrie activitatea guvernului drept „nesatisfăcătoare”. Alți parteneri de coaliție, partidul Batkivșcina al Iulie Timoșenko și partidul Samopomoșci al primarului de la Lvov Andrii Sadovîi au semnalat că vor susține demiterea guvernului Iațeniuk, dacă se va organiza un vot de neîncredere. Aceste evoluții au loc în urma recentei demisii a ministrului Economiei, Aivaras Abromavicius, care a spus că reformele sunt blocate de oameni din anturajul președintelui Poroșenko. Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internațional a sistat acordarea unor noi tranșe din ajutorul de 15,5 miliarde de dolari promis Ucrainei în schimbul reformelor.

Premierul britanic David Cameron se află la Bruxelles pentru discuții legate de condițiile în care Marea Britanie ar putea opta să rămână în Uniunea Europeană. Cu această ocazie, președintele Parlamentului European, Martin Schultz, l-a asigurat că odată ce șefii de state și guverne din cele 28 de țări membre ajung la un consens, acesta va fi imediat prezentat Parlamentului, pentru dezbateri. Schultz a atras însă atenția că nu poate garanta că Parlamentul va și aproba înțelegerea. Cameron se va întâlni și cu președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker care declarase deja că ieșirea Marii Britanii din UE „nu este o opțiune”.

Rusia a salutat decizia miniștrilor de externe din UE de a ridica sancțiunile impuse președintelui belarus Aliaksander Lukașenka. Luni, la Bruxelles, s-a decis ridicarea sancțiunilor împotriva a 170 de belaruși, și a trei firme. Până acum fuseseră loviți de interdicția de a călători în UE, o reacție la situația deplorabilă a drepturilor omului în Belarus. Rusia este și ea lovită de sancțiunile impuse de UE și Statele Unite ca urmare a anexării abuzive a peninsulei Crimeea.

Rusia a respins categoric acuzațiile că ar fi responsabilă de atacurile din nordul Siriei care au lovit cel puțin cinci centre mediale și două școli, după cum precizau Națiunile Unite. Turcia este singura țară NATO care a acuzat direct Rusia de aceste atacuri, avertizând că ar putea avea consecințe serioase. Secretarul general ONU Ban Ki-moon consideră aceste atacuri ca „violări flagrante ale dreptului internațional”, a adăugat purtătorul de cuvânt adjunct al Națiunilor Unite, Farhan Haq, care însă nu a precizat cine ar fi condus atacurile. Între spitalele atinse se află și unul administrat de organizația „Medici fără frontiere”. Observatorul sirian pentru drepturile omului, ONG cu sediul la Londra, a declarat că atacul ar fi fost lansat de trupele siriene, susținute de Rusia.

Statele Unite au denunțat luni bombardamentele din nordul Siriei, iar Departamentul de Stat a vorbit despre „brutalitatea regimului Assad” și „a pus la îndoială dorința sau capacitatea Rusiei de a contribui la oprirea actelor de brutalitate comise de regimul sirian împotriva propriei populații”. Noul ministru de externe francez Jean-Marc Ayrault a vorbit despre atacuri „inacceptabile” care reprezintă „crime de război”.

Președintele Nicolae Timofti, se va afla la București miercuri, 17 februarie pentru discuții legate de sprijinul pe care România îl poate acordat Republicii Moldova, relatează Agerpres. Aflat luni la Bruxelles, premierul român Dacia Cioloș a discutat cu președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker despre modul în care Bucureștiu vrea să sprijine guvernul de la Chișinău să pună în aplicare reformele asumate prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Premierul român a declarat ulterior că a primit asigurări că și „Comisia Europeană se va implica în acest sprijin, în măsura în care guvernul Republicii Moldova va demonstra că dorește înr-adevăr să pună în aplicare aceste reforme.”
Republica Moldova a fost discutată de premierul român și cu comisarul european pentru politica de vecinătate, Johannes Hahn. Potrivit agenției Agrepres, care citează surse oficiale, premierul român și comisarul european au căzut de acord că „orice sprijin financiar care va merge către Republica Moldova trebuie să vizeze proiecte care să aibă impact direct asupra cetățenilor moldoveni”.

Miniștrii de externe din UE au adoptat luni o rezoluție în care guvernului de la Chișinău i se cere să continue reformele. Rezoluția spune că executivul molodovean trebuie să dea prioritate depolitizării instituțiilor statului, să combată corupția sistemică, să reformeze administrația publice, și să facă mai eficiente și mai transparente finanțele publice.

Emisarul ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, a sosit la Damasc și se va întâlni, marți, cu ministrul sirian de externe, a anunțat un responsabil guvernamental sirian. Mistura a suspendat negocierile de pace pentru Siria, organizate la Geneva, săptămâna trecută după numai trei zile, dar speră să aducă părțile înapoi la masa negocierilor pe 25 februarie. Potrivit unor surse ONU, scopul vizitei este de a constata cum este aplicata înțelegerea negociată vinerea trecută la München, privind încetarea luptelor în Siria și accesul ajutoarelor umanitare în orașele asediate din nordul țării. Luptele ar urma să înceteze în cursul acestei săptămâni, dar armata siriană, susținută de aviația rusă, continuă cu și mai multă intensitate.

Aflat luni la Bruxelles, premierul român Dacia Cioloș a discutat cu președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și despre modul în care Bucureștiu vrea să sprijine guvernul Republicii Moldova să pună în aplicare reformele asumate prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Premierul român a spus că a primit asigurări că și „Comisia Europeană se va implica în acest sprijin, în măsura în care guvernul din Republicii Moldova va demonstra că dorește într-adevăr să pună în aplicare aceste reforme.”
Republica Moldova a fost discutată de premierul român și cu comisarul european pentru politica de vecinătate, Johannes Hahn. Potrivit agenției Agerpres, care citează surse oficiale, premierul român și comisarul european au agreat că „orice sprijin financiar care va merge către Republica Moldova trebuie să vizeze proiecte care să aibă impact direct asupra cetățenilor moldoveni”.

Miercuri17 februarie, relatează Agerpres, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, se va afla la București.

Președintele sirian Bashar al-Assad a declarat agenției de presă sirană Sana că o încetare a focului, așa cum a fost propusă vinerea trecută la conferința pentru securitate de la Munchen, va fi „dificilă”. „Dacă o organizație teroristă respinge încetarea focului, cine îi va cere socoteală? În practică, a se vorbi de încetarea focului este dificil”, a adăugat Assad. Este primul comentariu oficial al președintelui sirian despre planul negociat de marile puteriși care prevede o „încetare a ostilităților” într-o săptămână și acces umanitar imediat în orașele asediate.

Tiruri de rachete „au ucis aproape cincizeci de civili printre care copii și au făcut mulți răniți” în „cel puțin” cinci unități medicale și două școli la Alep și Idlib (nordul Siriei), s-a precizat luni, la Națiunile Unite. Secretarul general ONU, Ban Ki-moon, consideră aceste atacuri ca „violări flagrante ale dreptului internațional”, a adăugat purtătorul de cuvânt adjunct al Națiunilor Unite, Farhan Haq, care însă nu a precizat cine ar fi condus atacurile. Un ONG sirian a declarat însă că atacul ar fi fost lansat de trupele siriene, susținute de Rusia.

Statele Unite au denunțat luni bombardamentele din nordul Siriei care au vizat spitale, dintre care unul administrat de „Medici fără Frontiere”, criticând din nou regimul sirian și aliatul său rus.
După aceste atacuri în regiunea Alep, Departamentul de Stat a condamnat „brutalitatea regimului Assad” și „a pus la îndoială dorința sau capacitatea Rusiei de a contribui la oprirea” atacurilor.

Turcia a acuzat Rusia de „crime de război evidente", luni, după ce două școli, un spital și un centru medical administrat de „Medici fără Frontiere”, în apropierea graniței turco-siriene, au fost lovite de rachete, făcând zeci de morți. Turcia a avertizat că ar putea urma consecințe serioase, dacă Rusia nu oprește imediat aceste atacuri, a mai declarat luni noapte Ministerul turc de externe.

Premierul britanic David Cameron și președintele francez François Hollande estimează că propunerile Consiliului European menite să evite ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană sunt o „bază solidă" pentru negocieri, a declarat un purtător de cuvânt al lui Cameron.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat din nou că Uniunea Europeană s-ar putea destrămă în cazul că Marea Britanie se retrage. Condițiile în care britanicii sunt dispuși să rămână în UE vor fi discutate joi și vineri la summitul Uniunii, de la Bruxelles. Tusk s-a aflat luni la București, unde s-a întâlnit cu președintele român Klaus Iohannis. La o conferință de presă, Tusk a asigurat că restricțiile pe care Marea Britanie vrea să le negocieze privind accesul la prestații sociale nu sînt destinate să se aplice cetățenilor din UE care lucrează deja în Marea Britanie.
„În România, ca și în alte țări UE chestiunea beneficiilor sociale continuă să fie una dintre cele mai importante. Vă asigur că propunerea cu care am venit este justă și echilibrată. Mecanismul de salvgardare cu privire la accesul la prestații sociale nu este destinat să se aplice cetățenilor UE care lucrează în acest moment în Marea Britanie. Această propunere protejează libertatea de mișcare și ajută Marea Britanie să-și rezolve îngrijorările cu privire la accesul la beneficii sociale", a mai spus Tusk, după întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis de la Palatul Cotroceni, citat de Agerpres.

Republica Moldova a fost unul din subiectele discutate de președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker și premierul român Dacian Cioloș, aflat în vizită la Bruxelles. Cioloș a declarat presei după întrevedere că i-a spus lui Juncker ce intenționează să facă România pentru a sprijini actualul guvern de la Chișinău să pună în aplicare reformele asumate de Moldova prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Premierul român a mai spus că a primit asigurări că și „Comisia Europeană se va implica în acest sprijin, în măsura în care guvernul din Republicii Moldova va demonstra că chiar dorește să pună în aplicare aceste reforme.”

Miniștrii de externe din Uniunea Europeană au decis să suspende sancțiunile impuse împotriva republicii Belarus, păstrînd însă embargo-ul asupra armamentelor. Administrația liderului autoritar de la Minsk Aliaksadnr Lukașenka a fost lăudată de occident după eliberarea deținuților politici în august 2015 și pentru că a găzduit tratativele internaționale menite să pună capăt luptelor din estul Ucrainei. Criticii spun însă că Occidentul trebuie să continue să facă presiuni asupra Lukașenka pentru a-l forța să pună în aplicare reforme democratice și să arate mai mult respect față de dreprturile omului.