Președintele rus Vladimir Putin a cerut Serviciului Federal de Securitate - FSB, să prevină orice tentativă a „dușmanilor din afară” de a se amesteca în alegerile parlamentare din toamnă din Rusia. „Încercările de amestec din afară în aceste alegeri și în viața politică internă a Rusiei reprezintă o amenințare directă la suveranitatea țării'', a spus Putin, care a vorbit despre posibilitatea ca aceste „forțe inamice” să recurgă la lozinci naționaliste, xenofobe și radicale pentru a provoca dezbinare în societatea rusă.

Elvețianul Gianni Infantino este noul președinte al Federației Internaționale de Fotbal (FIFA), în urma alegerilor desfășurate vineri la Zurich. În cadrul unui congres extraordinar au fost adoptate și o serie de măsuri speciale pentru a restabili credibilitatea FIFA, după ce fostul președinte Sepp Blatter a fost suspentat timp de opt ani peNtru că a încălcat codul etic al organizației. Ulterior, a fost suspendat și președintele UEFA, Michele Platini, cotat până atunci drept succesorul sigur al lui Blatter.

Parlamentul din Kosovo se pregătește să-l aleagă pe actualul ministru de externe și lider al rebelilor Hașim Thaci în funcția de președinte. Lucrările parlamentului au fost marcate de ciocniri violente între poliție și simpatizanți ai opoziției care demonstrează de săptămâni în fața clădirii legislativului. Opozția cere guvernului să renu

Parlamentul de la Chișinău a aprobat demisia procurorului general Corneliu Gurin, care a spus că demisionează pentru că reformarea Procuraturii Generale trebuie să înceapă de la vârf, transmite IPN. Demisia lui Gurin, considerat apropiat Partidului Democrat, a fost una din revendicările protestatarilor pro-europeni și pro-ruși din ultimele luni și motiv de discordie în alianțele de guvernare pro-europene din ultimii ani.

Curtea de Apel Chișinău a respins vineri recursul avocaților fostul premier Vlad Filat, care ceruse eliberarea condiționată a clientului lor. Mandatul de arest al lui Vlad Filat fusese prelungit în 5 ianuarie cu 90 de zile. Fostul liderul PLDM Vlad Filat a fost reținut în 15 octombrie 2015, sub acuzația de corupție și trafic de influență. Dacă va fi găsit vinovat, fostul premier riscă între 7 și 15 ani de închisoare.Avocații lui Filat susțin că dosarul pe numele fostului premier este unul politic și că nu există probe clare care să demonstreze vinovăția acestuia, relatează IPN.

Reprezentanții Uniunii Europene la Chișinău au declarat din nou că prioritățile momentului ar trebui să fie reluarea negocierilor cu FMI pentru a încheia un nou acod de asistență financiară, reforma sistemului bancar, lupta cu corupţia, reformarea justiţiei şi reforma administraţiei publice. Potrivit unui comunicat al guvernului de la Chișinău, în cadrul unei discuții cu premierul Pavel Filip au fost discutate și reformele pe care guvernul se angajează să le facă până la 31 iulie, cuprinse în așa-numita foaie de parcurs. Pe de altă parte, președintele Parlamentului Andrian Candu s-a întâlnit cu misiunea FMI care se află în R.Moldova pentru a se informa despre starea economiei și procesul de stabilizare a băncilor, respectiv de alegere a unui nou guvernator al Băncii Naționale.

Uniunea Europeană pare înclinată să aprobe liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii georgieni, dar nu și pentru ucraineni, relatează corespondentul Europei Libere la Bruxelles, citând surse diplomatice. În decembrie, Comisia Europeană declara că ambele țări ar putea beneficia de ridicarea obligativității vizelor pentru spațiul Schengen. Între timp însă, Comisia nu mai este convinsă că Ucraina face suficient pentru a combate corupția, și deci e psibil ca numai Georgia să primească un regim liberalizat de vize.

Alexei Tabalov, unul din organizatorii marșului de duminică care a marcat un an de la asasinarea liderului opoziției ruse Boris Nemțov, a fost bătut cu sălbăticie la Celiabinsk. Potrivit unui coleg, Tabalov e în stare gravă la spital, și printre atacatorii săi s-ar fi aflat și polițiști. Marșul de duminică a marcat un an de la uciderea lui Nemtov, împușcat pe un pod în imediata apropiere a Kremlinului.

În Polonia, autoritățile cercetează acum autenticitatea documentelor fostei Securități comuniste, care par să indice faptul că Lech Walesa, fostul lider al sindicatului „Solidaritatea” ar fi fost un informator plătit al securității în anii '70 ai secolului trecut. Pe 18 februarie, Institutul Memoriei Naționale din Polonia a anunțat existența noilor documente care, potrivit directorului insitutului, Lukasz Kaminski, includ angajamentul de colaborare, semnat cu numele conspirativ al lui Walesa, Bolek, pagini ale rapoartelor făcute de acesta, precum și chitanțe de primire a banilor semnate de el. Kaminski a spus că documentele au fost confiscate din locuința ultimului ministru de interne din regimul comunist, Czeslaw Kiszczak.

Walesa a respins imediat acuzațiile și a scris într-o postare pe Internet: „Nici un material scris de mine nu poate exista”. Lech Walesa a condus în anii 1980 mișcarea sindicală Solidaritatea, care a provocat căderea regimului comunist în Polonia și implicit în restul țărilor est-europene. În vârstă de 72 de ani, Walesa a recunoscut anterior că a semnat un angajament de informator, dar a insistat că nu a acționat niciodată. În anul 2000, a obținut câștig de cauză în instanța de judecată, care a spus că nu a găsit vreo dovadă a colaborării sale cu poliția secretă comunistă.

„Trăim vremuri nesigure și periculoase" a apreciat ambasadorul american în România, Han Klemm, în discursul ținut vineri la Universitatea din Cluj. „La est avem de a face cu o Rusie revanșardă care destabilizează securitatea europeană” a precizat Klemm, citat de Agerpres. Iar de la sud, crește amernițarea teroristă. Ambasadorul american a detailat măsurile concrete pe care Rusia a anuțat că le va lua pentru a-și întări și moderniza flota din Marea Neagră care însă tot „nu poate egala capacitățile militare ale Statelor Unite și ale aliaților săi din cadrul NATO”. Ambasadorul Klemm a reamintit că Statele Unite sunt ferm hotărâte să respecte articolul 5 al tratatului nord-atlantic, care precizează că un atac împotriva unei țări NATO este un atac împotriva întregii Alianțe. Diplomatul, citat de Agerpres, a precizat că în viitor, prioritatea în Marea Neagră este „asigurarea finanțării necesare modernizării forțelor și dezvoltării capacităților necesare NATO într-un mod cât mai eficient posibil”.

Congresul extraordinar al Federației internaționale de fotbal, FIFA, a adoptat vineri o serie de măsuri pentru restructurarea organizației, implicată în ultimele luni într-un șir de scandaluri de corupție. Între altele, mandatul președintelui FIFA va fi limitat la 12 ani. S-a introdus și un control al integrității funcționarilor FIFA și se preconizează o creștere a transparenței fluxurilor financiare și a remunerațiilor.

Șirul scandalurilor de corupția a început anul trecut în mai, când mai mulți oficiali FIFA au fost arestați la Zürich, fiind acuzați de corupție. Între timp, președintele FIFA, Sepp Blatter, a fost suspendat pentru opt ani din cauza încălcării codului de etică, la fel ca președintele UEFA, Michel Platini. Suspendările celor doi au fost reduse miercuri la șase ani.

Premierul ucrainean, Arseni Iațeniuk, l-a acuzat vineri pe președintele Petro Poroșenko și partidul său de „blocarea” reformelor economice. Într-un interviu cu cotidianul german conservator FAZ, Iațeniuk a susținut că parlamentarii din Blocul Poroșenko nu votează decît „cu ochii pe sondaje” în timp ce el și-a asumat riscul de a pierde din popularitate. „Am plătit un preț ridicat” a declarat premierul care era să fie destituit de Parlamentul de la Kiev la 16 februarie. Cu câteva ore înainte de vot, însuși președintele Poroșenko ceruse demisia premierului.

La începutul lunii februarie, directorul general al FMI, Christine Lagarde, a avertizat că Fondul ar putea sista asistența financiară pentru Ucraina dacă nu se fac reformele așteptate și dacă nu este combătută corupția endemică.

Cu o zi înainte de intrarea în vigoarea a acordului de încetare a luptelor în Siria, Rusia a confirmat faptul că a continuat bombardarea „grupărilor teroriste” în Siria. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinul, Dimitri Peskov, aviația rusă continuă să sprijine armata siriană în lupta cu „organizații teroriste precum Statul Islamic, Frontul Al Nosra și organizații înscrise pe lista neagră a Consiliului de Securitate al ONU”. El a negat însă relatările Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, organizație cu sediul la Londra, că raidurile de bombardament ar viza și pozițiile opoziției „moderate” care este cuprinsă de acordul de încetare a focului, negociat de Statele Unite și Rusia. Acordul permite continuarea ofensivei împotriva organizațiilor teroriste, așa cum sunt definite de ONU. Președintele rus Vladimir Putin a declarat pe de altă parte, la o reuniunea a Serviciilor de Securitate FSB că procesul de pace în Siria va fi „dificil", dar că nu există o altă cale.

Opoziția de stânga din Parlament a depus o moțiune simplă împotriva ministrului apărării, Anatol Șalaru. Socialiștii și comuniștii îl acuză pe ministrul din partea Partidului Liberal că prin declarațiile sale subminează neutralitatea țării, promovând apropierea de NATO. Astăzi în Parlament, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a spus că Șalaru ar fi declarat într-un interviu de presă că Moldova ar fi în război cu Federația Rusă. Potrivit Jurnal.md, liderul liberal Mihai Ghimpu a luat astăzi apărarea ministrului său spunând că Moldova și Rusia sunt într-adevăr în război din 1992. Nu este prima oară când Șalaru este criticat de politicienii pro-estici pentru declarațiile sale. În toamna anului trecut, asemenea critici s-au soldat cu audierea lui la Procuratură.

Procurorul general al Moldovei, Corneliu Gurin, și-a anunțat demisia la o zi după ce Parlamentul a pornit reforma Procuraturii. „Vreau să vă mul­țu­mesc că ați votat ieri Legea Pro­cu­ra­tu­rii. Am decis să vin în fața Par­la­men­tu­lui pen­tru a-mi depune man­da­tul. Demi­sio­nez din data de 1 mar­tie. Urmă­to­rul pro­cu­ror va fi ales prin con­curs. Sper să faceți lucruri bune pen­tru țara noas­tră”, a spus Gurin într-o alocuțiune la tribuna legislativului, vineri. Demiterea lui Gurin, considerat apropiat Partidului Democrat, a fost una din revendicările protestatarilor pro-europeni și pro-ruși din ultimele luni și motiv de discordie în alianțele de guvernare pro-europene din ultimii ani.

Alegătorii irlandezi își aleg noii reprezentanți pentru următorii cinci ani, în vreme ce sondajele de opinie anticipează un parlament fără majoritate clară, relatează AP. Premierul Enda Kenny a îndemnat alegătorii să dea un nou mandat coaliției sale de guvernare, lăudându-se cu îmbunătățirea pieței muncii și revenirea la o creștere economică fără egal în Europa. Toate sondajele de opinie din campania electorală de trei săptămâni au indicat că partidul lui Kenny, Fine Gael, se va menține pe primul loc. Dar partenerii lui de coaliție, laburiștii, ar putea suferi pierderi grele în favoarea unor grupări de opoziție care critică programul de austeritate guvernamental. Analiștii cred că în urma alegerilor de astăzi partidul Fine Gael ar putea fi nevoit să apeleze la o coaliție cu rivalul său de decenii, Fianna Fail, altă formațiune de centru, cotată să iasă pe locul al doilea. Ambele partide au respins în campanie ideea colaborării la guvernare.

Doi jurnaliști proeminenți de la un ziar de opoziție din Turcia au fost eliberați din arest vineri în zori după ce cea mai înaltă instanță a țării a decis că detenția lor a fost o încălcare a drepturilor omului, scrie Reuters. Arestarea lui Can Dundar, redactor-șef la „Cumhuriyet” și a șefului biroului din Ankara Erdem Gul în noiembrie a provocat critici internaționale la adresa stării libertății presei în Turcia președintelui Tayyip Erdogan. Cei doi fuseseră arestați pentru publicarea de înregistrări video care ar fi demonstrat că guvernul turc furnizează arme beligeranților în Siria. Imediat după eliberare, vineri în zori, Can Dundar a declarat că „decizia Curții Constituționale este istorică”. Cei doi ziariști fuseseră acuzați de sprijinirea terorismului.

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat că de săptămâna viitoare partidul său și aliații vor relua demonstrațiile împotriva guvernării, pentru convocarea de alegeri anticipate. Dodon a făcut anunțul joi, după ce a părăsit în semn de protest prima ședință de Parlament ținută de la învestirea guvernului lui Pavel Filip. „Toți au văzut cum propunerile opoziției au fost respinse”, a spus Dodon, adăugând că guvernarea nu are de gând să aplice revendicările așa-numitului Forum Civic, la care s-au raliat alături de socialiști Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, și Platforma „Demnitate și adevăr” (DA). Dodon a spus că protestele vor însoți fiecare ședință de parlament care se va ține săptămâna viitoare.

Guvernul promite că autorizația pentru comercianți va fi obținută în curând în numai o zi, față de două luni, cât poate să dureze în prezent. Vice-ministrul economiei, Vitalie Iurcu, a spus ieri la o conferință de presă la Chișinău că propunerea de modificare a legii, inspirată de colaborarea cu programul de asistență americană pentru străinătate, va fi trimisă curând guvernului, iar apoi și Parlamentului. Iurcu a spus că în viitor comerciantul va obține autorizația de la primărie, și va avea nevoie de numai un document, nu de șapte, ca acum. Singurele excepții, a mai spus Iurcu, vor fi autorizațiile pentru comerț cu produse care prezintă potențial risc pentru consumatori, în acest caz eliberarea autorizației urmând să dureze aproximativ 15 zile.

Organizația Națiunilor Unite ar urma să anunțe astăzi data revenirii părților beligerante din Siria la masa negocierilor pentru a doua rundă de discuții, a declarat joi emisarul ONU pentru Siria, Staffan de Mistura. Emisarul a anulat o primă rundă de discuții, programată pentru 3 februarie, spunând că mai trebuie făcute pregătiri în cadrul „Grupului Internațional de Sprijin pentru Siria (ISSG), condus de Statele Unite și Rusia. Tot astăzi, la prânz, expiră termenul până la care taberele conflictului sirian ar trebui să anunțe dacă acceptă sau nu termenii armistițiului care intră în vigoare la miezul nopții.

Principalul comandant militar NATO a spus că Rusia și-a pus în minte să devină adversarul Occidentului și reprezintă „o amenințare existențială” pentru Statele Unite și aliații lor. Generalul american de aviație Philip Breedlove a spus joi unei comisii din Congresul de la Washington că Rusia încearcă „să rescrie regulile agreate ale ordinii internaționale” și să submineze unitatea Europei. Gen. Breedlove a fost mereu unul din cei mai vehemenți critici ai Rusiei după ce Moscova a anexat peninsula Crimeea de la Ucraina în urmă cu aproape doi ani.

Italia a făcut un nou pas către recunoașterea cuplurilor de același sex. Senatul de la Roma a aprobat joi cu mare majoritate de voturi o lege a „uniunilor civile” sprijinită de premierul stângist Matteo Renzi, care a numit-o „istorică”. Organizațiile pentru drepturile omului au salutat legea, dar au deplâns faptul din cauza presiunii cercurilor conservatoare, catolice, ea nu acordă în forma finală nici un fel de drepturi în privința adopțiilor. Italia, ultima țară vest-europeană care nu recunoaște în nici un fel cuplurile LGBT, a accelerat adoptarea legii după ce a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru discriminarea minorităților sexuale. Legea mai trebuie votată de camera inferioară a parlamentului. În afara Italiei, în Uniunea Europeană au mai rămas doar șase țări, toate foste comuniste, care nu recunosc în nici un fel cuplurile de același sex: România, Bulgaria, Polonia, Slovacia, Letonia și Lituania.

În Iran au loc primele alegeri parlamentare de la acordul nuclear cu puterile globale, soldat cu începerea ridicării sancțiunilor economice și încheierea izolării internaționale. La scrutin, mișcarea reformatoare a președintelui Hassan Rouhani are șanse să pună capăt dominației de 12 ani în legislativul de la Teheran a forțelor ultraconservatoare. Ministrul de interne iranian Abdolreza Rahmani Fazli a spus ieri că se așteaptă ca participarea la vot să fie ridicată, de aproximativ 70%, ceea ce ar fi „un record pentru țară”. Sunt așteptați la urne aproape 55 de milioane de iranieni cu drept de vot care vor alege 290 de deputați și 88 de membri în Adunarea Experților, o structură clericală.

Forul fotbalistic mondial, FIFA, își alege astăzi la Zurich un nou președinte în urma scandalului de corupție din jurul celui vechi. Potrivit DPA, candidații cu șansele cele mai mari să-l înlocuiască pe Sepp Blatter, care a condus FIFA din 1998, sunt șeful fotbalului asiatic, șeicul Salman din Bahrain, și secretarul general UEFA, Gianni Infantino, un elvețian. Alți candidați sunt fostul vicepreședinte FIFA, prințul Ali al Iordaniei, și fostul funcționar FIFA, Jerome Champagne. Blatter și-a dat demisia pe fondul unei anchete ample privind corupția în fotbal, fiind amendat săptămâna aceasta pentru implicarea într-un asemenea caz.

Forțele kurde din Siria au anunțat joi că vor respecta acordul ruso-american pentru încetarea focului în Siria, care trebuie să intre în vigoare sâmbătă, 27 februarie. Kurzii sirieni au precizat însă că vor riposta la orice atac, referire la faptul că Turcia ceruse miercuri ca milițiile kurde să nu fie cuprinse de armistițiu. Mai mult, președintele turc Recep Tayyip Erdogan reamintise că pentru guvernul său, milițiile kurde din Siria sunt o „organizație terorista”. Este și motivul pentru care marți, în cursul unei discuții telefonice cu președintele american Barack Obama, a cerut Statelor Unite să sisteze sprijinul pentru luptătorii kurzi, aliați ai Washingtonului în lupta cu teroriștii Statului Islamic.