Agenția Reuter relatează că în urma unei operațiuni antiteroriste a forțelor speciale în suburbia Bruxelles-ului ar fi fost reținut Salah Abdeslam, principalul suspect de organizarea atacurilor de la Paris din noiembrie 2015, în care au fost uciși 130 de oameni. Surse ale poliției și presa locală spun că Abdeslam a fost rănit și arestat în cartierul Molenbeek. „L-am prins”, a scris pe Twitter Theo Francken, secretarul de stat pentru probleme de azil și imigrație al Belgiei. Anterior, în Belgia, 11 oameni au fost arestați sub acuzația de implicare în atacurile din Franța, dintre care opt mai sunt însă în așteptarea sentinței. Salah Abdeslam este născut în Franța, și e bănuit că a jucat un rol-cheie în atacurile de la Paris revendicate de gruparea teroristă Statul Islamic.

Liderii europeni au ajuns la un Acord cu Turcia pentru rezolvarea crizei migranților. „Acordul a fost aprobat”, a scris premierul finlandez Juha Sipila pe contul său de pe Twitter, la sfârșitul celei de-a doua zi a summitului Uniunea Europeană-Turcia. Înțelegerea prevede că Turcia va primi înapoi migranți ale căror solicitări de azil în Uniunea Europeană sunt respinse, dar va obține în schimb fonduri europene și alte beneficii. Turcia se află pe principala rută folosită pentru a ajunge în Europa de migranții din Orientul Mijlociu, inclusiv din Siria devastată de război.

Tiraspolul a spus din nou astăzi că nu este gata de reluarea negocierilor în formatul 5+2. La o întrevedere la Bender, negociatorul transnistrean Vitalie Ignatiev i-a reproșat Chișinăului că ar „sabota” dialogul, analizând prea mult timp inițiativele unilaterale ale Tiraspolului. Portalul de știri Novostipmr scrie că ar fi vorba, între altele, despre libera circulaţie a mărfurilor şi persoanelor. „Toate aceste inițiative sunt analizate (de Chișinău), iar această analiză durează deja peste două luni, fapt care, din punctul nostru de vedere, are un impact negativ asupra dialogului”, a declarat Ignatiev, citat de agenția oficială de la Tiraspol. Pe de altă parte, un comunicat de presă al Biroului pentru Reintegrare de la Chișinău, notează că întâlnirea de astăzi ar fi eșuat pentru că partea transnistreană, „într-o manieră tradițională”, ar fi insistat pe cauzele penale deschise la Chișinău unor lideri de peste Nistru. Vicepremierul pentru reintegrare George Balan a respins existența unor dosare penale motivate politic, insistând că „pârghiile respective vizează competenţa exclusivă a organelor de înfăptuire a justiţiei”. Oficial, reprezentanții părților implicate în formatul de negocieri 5+2 nu au mai dus tratative din iunie 2014.

Procuratura Generală s-a autosesizat asupra postărilor făcute pe rețele de socializare în numele fostului premier Vlad Filat. În ultimele zile, Vlad Filat, prin intermediul avocatului său și administratorul paginii sale de Facebook, a postat câteva mesaje în care, între altele, constată că procesul său este „politic” și cere ca audierile să aibă loc cu ușile închise. În cel mai recent mesaj, fostul premier, judecat pentru corupție, regretă că a fost „trădat” de foștii săi colegi. Într-un mesaj transmis jurnaliștilor, Maria Vieru, purtătoarea de cuvânt de la Procuratura Generală, a anunțat că „se efectuează însă verificări pentru a se stabili dacă inculpatul este într-adevăr autorul real al mesajului, având în vedere că în el se conţin două paragrafe suspecte de a conţine elemente de intimidare la adresa unor martori ce urmează să fie audiaţi în perioada imediat următoare în dosarul inculpatului Vladimir Filat”. Verificările, se mai arată în mesaj, urmează să stabilească dacă a fost încălcat regimul de arest preventiv.

Comisia Guvernamentală pentru Integrare Europeană a constatat că autoritățile de la Chișinău au eșuat să îndeplinească în termenele pe care și le-au asumat 18 acțiuni din Foaia de parcurs pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană. Din acțiunile planificate pentru luna martie au fost realizate 21 de măsuri, precizează un comunicat al Guvernului. Premierul Pavel Filip a avertizat că instituțiile care se fac responsabile de întârzieri vor fi sancționate, în cazul în care nu elimină restanțele. Ședința Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană are loc la o zi după vizita premierului moldovean la Bruxelles, unde oficiali europeni i-au cerut să facă reforme reale, nu doar promisiuni, dacă dorește să restabilească încrederea și să obțină noi ajutoare.

Organizația Human Rights Watch a criticat Statele Unite pentru că ar fi aplicat pedepse prea blânde militarilor implicați în bombardamentul de anul trecut asupra unui spital afgan din provincia Kunduz. Instituția era administrată de organizația de caritate „Medici fără frontiere”, iar în urma atacului au murit peste 40 de oameni, medici și pacienți. Guvernul american a ajuns la concluzia că accidentul a fost cauzat, în primul rând, de factorul uman și a pedepsit disciplinar cel puțin zece militari. Într-o declarație făcută publică joi, 18 martie, Human Rights Watch s-a arătat nemulțumită că soldații americani nu au fost anchetați penal, fapt care, în opinia organizației, reprezintă „o insultă” la adresa victimelor.

Fostul ministru al educației, Maia Sandu, inițiatoarea partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) susține că a reușit, alături de colegii săi, să colecteze semnăturile necesare pentru înregistrarea formațiunii. În cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune N4, Maia Sandu și-a exprimat speranța că în luna mai PAS va deveni un partid cu acte în regulă, adăugând că nu a decis dacă va candida sau nu la funcția de președintă a formațiunii. În ce privește alegerea șefului statului, Maia Sandu crede că partidele de dreapta ar trebui să convină asupra unui candidat comun, în caz contrar existând riscul ca electoratul să fie „fărâmițat”.

Ministerul rus de justiție a introdus organizația neguvernamentală americană Institutul Democratic Național (NDI) pe lista ONG-urilor considerate „indezirabile” în Federația Rusă. Decizia a fost luată în baza legii promulgate de Vladimir Putin în mai anul trecut și care vizează „organizațiile internaționale ce constituie o amenințare pentru securitatea națională a țării”. Criticii acestei legi o considerată drept o tentativă a guvernului de a limita libertățile societății civile în Federația Rusă. Institutul Democratic Național este o organizație care susține promovarea valorilor democratice în diverse țări ale lumii. NDI a fost creat în 1983 de fostul secretar de stat american Madeleine Albright. Cererea de a recunoaște organizația „indezirabilă” a fost formulată de procurorul general al Rusiei pe 10 martie. Într-o reacție la această decizie, reprezentanții NDI au spus că „adevăratul scop al legii în baza căreia a fost luată hotărârea este să izoleze pe viitor cetățenii Federației Ruse”.

Un raport al organizației Human Rights Watch constată că autoritățile ruse au instalat un climat de frică în Crimeea, în cei doi ani de când au anexat-o ilegal. Într-un raport dat publicității joi, 18 martie, de către instituția cu sediul la New York se spune că din martie 2014 dreptul la libera exprimare și la asociere au fost limitate în peninsulă. Human Rights Watch mai spune că autoritățile pro-ruse au „intimidat și luat acțiuni arbitrare împotriva tătarilor din Crimeea, minoritate etnică ce s-a opus ocupației rusești”. Tot joi, într-o declarație semnată de șefa politicii externe europene, Federica Mogherini, a reiterat că Uniunea Europeană nu recunoaște anexarea Crimeei de către Rusia.

Conflictul din Libia este astăzi în atenția liderilor europeni, reuniți la Bruxelles cu ocazia summit-ului privind unui proiect de acord cu Turcia în chestiunea refugiaților. Discuțiile au loc la câteva zile după ce miniștrii europeni de externe s-au pus de acord să pregătească un set de sancțiuni împotriva liderilor de la Benghazi, care se opun creării unui guvern de unitate, susținut de Națiunile Unite, anunță agenția Reuters. În Libia există în acest moment două autorități rivale, una instalată la Tobruk (în Est) și alta în capitala Tripoli, care se luptă între ele, situație de care profită organizația teroristă Statul Islamic, care controlează orașul de coastă Syrta, se arată într-un recent raport ONU. Între altele, Organizația Internațională pentru Migrație, avertizează că din cauza instabilității politice, tot mai mulți libieni aleg să adăpostească în Italia.

Într-un nou mesaj postat pe Facebook, fostul premier Vlad Filat, judecat pentru corupție, spune că regretă ceea ce a numit „trădarea” foștilor săi colegi de partid. „Accept că au renunţat la mine într-un moment atât de complicat pentru mine. Accept că nu mai vad în mine un om care îi poate susţine să-şi facă o carieră frumoasă, dar faptul că şi-au trădat colegii de partid care i-au făcut deputaţi, că şi-au trădat alegatorii - mă doare”, a scris Vlad Filat. La începutul acestui an, șapte deputați liberal-democrați au sprijinit instalarea Guvernului condus de Pavel Filip, contrar deciziei partidului. Mai târziu, aceștia au fost excluși din fracțiunea liberal-democrată. Vlad Filat a fost lipsit de imunitate parlamentară și arestat în octombrie trecut, dar spune că este nevinovat. El este acuzat de abuz de putere și luare de mită de la fostul șef al Băncii de Economii Ilan Shor.

În Republica Moldova, serviciul unic de urgenţă 112 va fi lansat până la finele anului, în regim de testare, iar în următorii doi ani acesta urmează să fie utilizat integral. Anunțul a fost făcut de ministrul tehnologiei informaţiei şi comunicațiilor, Vasile Botnari, în cadrul unei conferinţe de presă, transmite IPN. „Este important să înglobăm toate numerele de urgenţă 901, 902, 903, 904 într-un serviciu unic, pentru că practica ne arată că atunci când este un apel de urgenţă este foarte necesar să fie implicate mai multe servicii”, a declarat Vasile Botnari. Pentru funcționarea serviciului vor fi cheltuiți aproape 6 milioane de euro. Dezbaterea privind nevoia unificării serviciilor de urgență a revenit în atenția opiniei publice în februarie, după ce soția fostului deputat Andrei Baștovoi, Svetlana, a murit din cauza unei intoxicări cu gaze. Pentru că ușa casei era închisă, medicii sosiți cu ambulanța nu au reușit să-i acorde un prim ajutor. „Dacă funcționa serviciul 112, cazul Baștovoi nu s-ar fi întâmplat”, a declarat anterior premierul Pavel Filip.

Liderul opoziției socialiste, Igor Dodon, a criticat cererea fostului președinte român Traian Băsescu pentru obținerea cetățeniei moldovenești. „Dacă Băsescu vrea cu tot dinadinsul să devină cetățean moldovean, îl atenționăm să fie mai echilibrat în declarații și acțiuni decât cetățeanul român Băsescu”, a scris Igor Dodon pe pagina sa din Facebook. Anul trecut, când fostul lider român a vizitat Chișinăul, președintele moldovean Nicolae Timofti spunea că dacă Traian Băsescu va face cerere cetățenia Republicii Moldova, „nu va fi dificil” să o obțină. Presa de la Chișinău a relatat că fostul președinte român Traian Băsescu a făcut cerere de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova. Potrivit presei, care o citează pe purtătoarea de cuvânt a președinției, Ana Samson, săptămâna trecută au cerut cetățenia moldoveană Traian Băsescu și soția lui, Maria.

Autoritățile de la Berlin au anunțat că misiunile diplomatice și școlile germane din Turcia vor fi temporar închise din cauza unei amenințări teroriste. „Nu știm cât va dura situația de incertitudine. Totuși, analizând circumstanțele create, am decis să închidem școlile și misiunile noastre diplomatice, cel puțin pentru week-end”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe german. Publicația „Der Spiegel” scrie că Agenția americană CIA și serviciile secrete ale Turciei au anunțat autoritățile germane că un atac sinucigaș ar fi planificat pentru sfârșitul acestei săptămâni și ar viza școlile germane și instituțiile diplomatice. În spatele potențialului atentat, mai scrie „Der Spiegel”, ar sta gruparea teroristă Statul Islamic.

UEFA l-a amendat pe mijlocașul rus Dmitri Tarasov cu 5000 de euro pentru că a purtat un maiou cu chipul președintelui Vladimir Putin la un meci internațional. Regulamentul UEFA interzice gesturile politice la meciuri, ca și arătarea imaginilor sau reclamelor pictate pe maioul de sub tricou. Tarasov și-a scos tricoul, făcând vizibil portretul lui Putin, după meciul dintre echipa sa Lokomotiv și Fenerbahce, jucat luna trecută la Istanbul în Liga Europei și câștigat cu 2-0 de turci. Sub chipul lui Putin, purtând bonetă de marinar rus, stătea scris: „Cel mai politicos președinte”. Relațiile turco-ruse sunt tensionate, mai ales de când un avion militar rusesc a fost doborât în noiembrie, după ce violase spațiul aerian turcesc la granița cu Siria.

Partidul Liberal-Democrat a criticat condițiile în care este deținut fostul său lider, Vlad Filat. Astăzi la Parlament deputatul PLDM Vadim Pistrinciuc a spus că el și colegii lui au vizitat ieri Penitenciarul 13 și au văzut că Filat ar fi ținut în celulă cu un „recidivist”. Pistrinciuc a spus că „recidivistul” ar fi plasat în preajma lui Filat intenționat, ca „formă de presiune” și a adăugat că PLDM se va plânge forurilor europene pentru drepturile omului. Asemenea acuzații fuseseră formulate ieri de avocatul lui Filat, Igor Popa, dar departamentul penitenciarelor (DIP) le-a respins, spunând că deținutul din celula lui Filat este doar bănuit, ca și fostul premier, și că de altfel condițiile în care este ținut Filat sunt mai bune decât ale altor deținuți.

Uniunea Europeană și-a reiterat nerecunoașterea anexării Crimeii de către Rusia, de la care se împlinesc astăzi doi ani. Într-o declarație a șefei politicii externe europene, Frederica Mogherini, se spune că „Uniunea Europeană rămâne decisă să-și aplice întocmai politica de nerecunoaștere (a anexării) inclusiv prin măsuri restrictive”. Mogherini a cerut de asemenea tuturor țărilor din ONU să ia în considerare posibilitatea introducerii propriilor sancțiuni împotriva Rusiei. A doua aniversare a anexării Crimeii urma să fie marcată de ruși printr-o vizită în regiune a președintelui Vladimir Putin și alte manifestări. Agențiile rusești au relatat că mii de persoane au participat la un marș în favoarea „reunificării Crimeii cu Rusia” la Donețk, într-una din regiunile separatiste pro-rusești din estul Ucrainei.

În presa de la Chișină se relatează că fostul președinte român Traian Băsescu a făcut cerere de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova. Potrivit presei, care o citează pe purtătoarea de cuvânt a președinției, Ana Samson, săptămâna trecută au cerut cetățenia moldoveană Traian Băsescu și soția lui, Maria. În urmă cu aproape un an, când fostul lider român a vizitat Chișinăul, președintele moldovean Nicolae Timofti spunea că odată ce Băsescu va face cerere, „nu va fi dificil” să i se acorde cetățenia moldoveană. Tot cu ocazia vizitei sale din 2015 în Moldova, Băsescu spunea că s-ar putea să nu mai fie nevoie să ceară cetățenia moldoveană, părând să sugereze că România și Moldova se vor uni în curând.

Premierul Turciei, Ahmet Davutoglu, a spus vineri că speră să ajungă la o înțelegere cu liderii UE care încearcă să convingă Ankara să stăvilească valul de migranți. „Bineînțeles că UE și Turcia au același obiectiv, de a ajuta refugiații sirieni… Acesta este scopul nostru”, a spus Davutoglu la sosirea la Bruxelles pentru discuții cu liderii din cele 28 de țări ale UE. „Sunt sigur, sper că vom atinge acest obiectiv”, a mai spus Davutoglu. Proiectul care prevede ajutoare financiare și alte înlesniri pentru Turcia în schimbul stăvilirii valului de migranți a fost aprobat astă-noapte târziu de liderii celor 28 de țări membre în UE. Unii lideri europeni își exprimaseră temerea că aranjamentul propus ar duce la încălcarea drepturilor refugiaților. Turcia se află pe principala rută folosită pentru a ajunge în Europa de migranții din Orientul Mijlociu, inclusiv din Siria devastată de război.

Secretarul Comisiei de la Veneția, Thomas Markert, a declarat Europei Libere că: „ar fi fost dezastruos pentru Curtea Constituțională să spună că toți președinții moldoveni din 2000 și până acum nu au avut legitimitate”, dar a precizat că experții comisiei (structură consultativă din cadrul Consiliului Europei) nu au examinat încă în detaliu decizia din 4 martie a Curții Constituționale de la Chișinău privind revenirea la alegerea direct a președintelui țării: „Nu am fost solicitati să o facem, iar câtă vreme Curtea Constituțională a luat această decizie, nu este rolul nostru să spunem dacă decizia trebuie aplicată sau nu.” Secretarul Comisiei, Thomas Markert, a atras însă atenția că „este o decizie cu implicații profunde și de anvergură. Să anulezi, după 16 ani, un amendament constituțional, spunând că a violat procedura constituțională, ridică probleme importante, cum ar fi, de exemplu, legitimitatea instituțiilor statului în toată această perioadă. De aceea trebuie avută mare grijă”.

Președintele Nicolae Timofti a promulgat reforma Procuraturii adoptată de majoritatea parlamentară luna trecută cu scopul să sporească independența și eficiența acestei structuri. Legea prevede între altele că procurorii nu vor mai avea grade militare și se vor specializa. La adoptarea legii, fostul Procuror General, Corneliu Gurin, și-a dat demisia, spunând că nu vrea să împiedice reforma, care este un vechi angajament al Republicii Moldova față de donatori. În urma reformei, Procurorul General nu mai este ales de Parlament, ci urmează a fi selectat prin concurs de Consiliul Procurorilor și numit în funcție pe 7 ani de către șeful statului. Însă procedura nouă mai necesită modificarea Constituției.

Vicepremierul pentru reintegrare Gheorghe Balan și reprezentantul politic al Tiraspolului, Vitalie Ignatiev, se vor întâlni la sediul Misiunii OSCE din Tighina, a informat Unimedia. Vor fi discutate problemele curente care s-au acumulat pe cele două maluri ale Nistrului, dar și o potențială întâlnire în formatul 3+2 după modelul propus de către președinția germană a OSCE. Este a doua întâlnire între Gheorghe Balan și noul șef al negociatorilor de la Tiraspol. La prima întrevedere, de la începutul lunii curente, Balan și-a exprimat speranța că discuțiile cu mediere internațională ar putea fi reluate în această primăvară. Dar Ignatiev s-a arătat mai pesimist și a repetat una din cererile cele mai insistente ale Tiraspolului, anume să fie oprite cauzele penale deschise la Chișinău unor lideri de peste Nistru.

Socialistul Vlad Bătrâncea, care a rupt harta României Mari în plenul Parlamentului anul trecut, rămâne în grupul parlamentar de prietenie cu România, în ciuda unei cereri de excludere. La ședința de ieri a Parlamentului, socialistul le-a răspuns câtorva deputați liberali și liberal-democrați care au cerut excluderea sa. „Nu a fost un gest împotriva statului România contemporan, era un gest împotriva propagandei unioniste in școli”. Socialistul Bătrâncea a arătat deputaților o fotografie cu Mihai Ghimpu purtând cravată de pionier în adolescență și a propus ca liderul liberal să facă parte din delegația de prietenie cu Rusia. Schimbul de replici a avut loc în timpul unei discuții despre cum să fie marcată Unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918.

Președintele rus Vladimir Putin va vizita astăzi Crimeea, regiune anexată de la Ucraina în urmă cu doi ani. Kremlinul a anunțat că liderul rus va inspecta lucrările de construcție a podului peste strâmtoarea Kerci, pe insula Tuzla. Podul ar urma să aibă lungimea de 19 kilometri, devenind cel mai lung din Rusia. Putin va participa, de asemenea, la o întâlnire cu liderii din Crimeea pe tema dezvoltării regiunii, a mai anunțat serviciul de presă de la Kremlin. Vizita are loc la o zi după ce liderii Franței și Germaniei au reconfirmat președintelui ucrainean Petro Poroșenko la Bruxelles că țările lor și Uniunea Europeană nu recunosc și nu vor recunoaște anexarea Crimeii de către ruși.

Liderii UE au vor discuta astăzi cu premierul turc Ahmet Davutoglu la Bruxelles despre un proiect de înțelegere care ar putea ajuta la rezolvarea crizei migranților. Proiectul care prevede ajutoare financiare și alte înlesniri pentru Turcia în schimbul stăvilirii valului de migranți a fost aprobat astă-noapte târziu de liderii celor 28 de țări membre în UE. Unii lideri europeni își exprimaseră temerea că aranjamentul propus ar duce la încălcarea drepturilor refugiaților. Turcia se află pe principala rută folosită pentru a ajunge în Europa de migranții din Orientul Mijlociu, inclusiv din Siria devastată de război.